BusinessMagazin

Tag: bani

  • Cel mai mare exchange de criptomonede din lume începe să se scufunde: La doar câteva zile după ce Fiscul american a dat în judecată Binance pentru că opera ilegal în SUA, băncile americane i-au tăiat accesul la sistemul bancar şi mii de clienţi nu-şi mai pot folosi banii pentru tranzacţionarea cripto

    Clienţii Binance din SUA nu vor mai putea folosi dolari americani pentru a cumpăra criptomonede prin intermediul gigantului de exchange Binance începând cu 13 iunie. Decizia băncilor de a ţine compania departe de sistem vine la doar câteva zile după ce SEC (fiscul din SUA – n.r) a dat în judecată businessul pentru că opera fără a fi înregistrat anterior la autorităţile de reglementare, scrie CNBC.

    Binance a făcut anunţul seara târziu pe Twitter şi a dat vina pe „pretenţiile nejustificate ale Comisiei pentru valori mobiliare şi burse de valori împotriva afacerii noastre”. Bursa a spus că a dezactivat preventiv capacitatea clienţilor de a tranzacţiona şi a alimenta depozitele cu dolari americani.

    Tranzacţiile bancare ale Binance sunt în centrul unei examinări intense din partea SEC, care a depus o plângere împotriva bursei şi a fondatorului acesteia, Changpeng Zhao, susţinând că ambii au încălcat legile americane privind valorile mobiliare.

    Clienţii nu îşi vor pierde banii – cei care nu şi-au retras banii până la data închiderii ar putea, teoretic, să îi convertească în stablecoin, cum ar fi tether, apoi să îi retragă şi să îi convertească înapoi în dolari în altă parte. Dar acest lucru sugerează că partenerii bancari ai Binance au decis că bursa este un client prea riscant pentru a fi păstrat şi că dezvăluirile din cazul SEC au devenit prea importante pentru a fi ignorate.

    Partenerii bancari americani ai bursei, printre care se numără Axos Bank, Cross River Bank şi băncile falimentare Silvergate, Signature şi Silicon Valley Banks, au procesat tranzacţii de miliarde de dolari pentru bursa americană, potrivit documentelor pe care Binance le-a furnizat SEC. Mai mulţi parteneri bancari au încetat deja să mai deservească Binance şi nu a fost imediat clar ce parteneri au păstrat legăturile cu Binance.

  • Iulian Anghel, editor ZF: Vreţi bani în plus pentru profesori şi medici? Nu majoraţi impozitele, dar eliminaţi nu de la anul, ci de mâine scutirile fiscale

    Angajaţii din Sănătate anunţă că vor intra în grevă la final de lună dacă nu primesc majorări de venituri. Iar sindicatele din învăţământ, deja într-a treia săptămână de grevă, spun că nu renunţă la proteste.

    ♦ Profesorii sunt în grevă pentru că vor salarii mai mari. Medicii au intrat în „grevă japoneză“ şi se pregătesc pentru o grevă generală la final de lună. Inflaţia a jumulit veniturile reale ale angajaţilor, iar aceştia ies în stradă. Niciodată în ultimii 20 de ani situaţia nu a fost atât de tensionată.

    Angajaţii din Sănătate anunţă că vor intra în grevă la final de lună dacă nu primesc majorări de venituri. Iar sindicatele din învăţământ, deja într-a treia săptămână de grevă, spun că nu renunţă la proteste.

    Ministerul Finanţelor nu are bani pentru majorările cerute de sindicate. Veniturile fiscale ale statului sunt cele mai mici din UE, raportate la PIB (cu excepţia Irlandei care este o ciudăţenie economică). Economia creşte, nu suntem în derută, veniturile statului cresc, dar bugetul nu are bani pentru majorările salariale cerute de angajaţii săi.

    ANAF spune că a finalizat procesul de conectare a caselor de marcat din magazine la „big-brother-ul“ Fiscului, dar conectarea nu se vede în venituri.

    România are cele mai mici venituri fiscale din UE (excepţia fiind Irlanda, amintită) cu 27,9% din PIB în 2022, faţă de o medie a UE de 41% din PIB. În 2015 veniturile fiscale erau la 33,3% ca pondere în PIB.

    Aşa că, cu o inflaţie de 16% anul trecut şi cu una de 10% anul acesta şi cu majorări salariale de 3%, statul-minune, care a acordat facilităţi fiscale pe bandă rulantă, s-a trezit cu grevele în cascadă la uşă, lucru care nu s-a mai întâmplat de două decenii.

    „Poate că Fiscul a reuşit să conecteze casele de marcat la sistemul ANAF, dar dacă vânzătorul nu-ţi emite bonul fiscal, iar tu nu-l ceri, este degeaba“, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

    De mai bine de zece ani, potrivit legii învăţământului, educaţia ar fi trebuit să primească 6% din PIB. A primit anul acesta mai puţin de jumătate din cât prevede legea învăţământului adoptată în 2010, lege pe care niciun guvern nu a respectat-o. Aşa că profesorii sunt în stradă de trei săptămâni, examenele naţionale sunt compromise, angajaţii din sănătate ameninţă şi ei cu greva, mulţi alţii se încălzesc pe margine.

    „Nu trebuie ca taxele să fie mărite. Dar toţi trebuie să le plătească. Taxe mici, dar plătite de toţi. Nu ştiu în ce măsură ANAF a fost informatizat. Dar soluţia pentru majorarea veniturilor Fiscului, într-o primă etapă, este următoarea: eliminarea nişelor fiscale. Nu ai cum să majorezi veniturile medicilor când 400.000 de angajaţi din economie (cei din construcţii – n. red.) nu-şi plătesc asigurările medicale, dar beneficiază de tratament gratuit în dispensare şi spitale“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Evaziunea fiscală la TVA rămâne la 35%, cea mai mare din UE – e vorba de GAP-ul dintre ceea ce este încasat şi ceea ce ar trebui încasat. Codul fiscal este strâmb: sunt 400.000 de salariaţi scutiţi de CASS, dar beneficiază de servicii medicale. 300.000 de angajaţi din industria alimentară şi agricultură sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, ca şi cei din IT (200.000 de angajaţi). În plus, PFA-urile şi PFI-uril (peste un milion) îşi plătesc taxele la salariul minim pe economie. Iată, dintr-odată, două milioane de angajaţi care beneficiază de scutiri fiscale. Adică 40% din angajaţii din economie nu plătesc taxe la fel ca toţi ceilalţi, dar serviciile de care ei beneficiază sunt plătite de alţii.

    „Când vezi că 1,3 milioane de oameni (un sfert din angajaţii din România – n. red.) sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, atunci rotiţele ar trebui să-ţi fie puse în mişcare. Este limpede ca lumina zilei că acolo avem de-a face cu evaziune fiscală. Nu spun că nu există salarii minime, dar să crezi că ai 1,3 milioane de angajaţi cu 1.800 de lei net, adică un sfert din angajaţii ţării, asta-i de râs“, spune Adrian Codîrlaşu.

    Evaziunea fiscală pe muncă se întâmplă pentru că în zona aceasta taxele sunt mari. Taxa pe venitul salarial este mică – 10% şi nici pe asta nu o plătesc toţi, de exemplu în IT unde salariul mediu este de 2.000 de euro pe lună. Dar taxa pe muncă ajunge la 42% din salariul mediu brut şi de aici lucrurile se complică, spune Dumitru.

    Când Spania a cucerit Lumea Noua, vapoare întregi se întorceau în Europa, încărcate cu aur jefuit din teritoriile cucerite. Doar că acesta nu intra în vistieria imperiului, ci în buzunarele cămătarilor pentru că imperiul era îndatorat peste măsură. Guvernul român se uită la creşterea economică frumoasă, dar n-are bani pentru creşterea salariilor profesorilor şi a medicilor şi nimeni de la Palatul Victoria nu se întreabă de ce.

     

  • 1450 de lei bani gratis de la stat. Cine sunt angajaţii care primesc acest beneficiu

    Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care prevede acordarea unui beneficiu financiar în valoare de 1450 de lei, bani gratis de la stat.

    Beneficiul constă, de fapt, în acordarea de vouchere de vacanţă angajaţilor de la stat, începând cu data de 1 ianuarie 2024.

    Voucherele în valoare de 1450 de lei vor fi primite de angajaţi de la angajatori, până cel mai târziu 21 decembrie 2026, tuturor celor care sunt încadraţi cu un contract individual de muncă. În situaţia în care, un singur român are mai multe contracte individuale de muncă, el va alege de la cineva va primi voucherele de vacanţă.

    Conform calculelor, 4,2 milioane de angajaţi din sectorul privat vor putea aceste beneficii.

    Voucherele sunt în valoare de 1.450 de lei şi se acordă de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz. Impactul bugetar este de peste 6 miliarde de lei, însă estimările arată că 60-65% din această sumă se va întoarce la bugetul de stat prin TVA, taxe şi impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Dacă guvernul (noul) vrea să deblocheze piaţa imobiliară, vânzările de credite, de materiale de construcţii şi să reînceapă să mişte banii care stau degeaba în conturi şi să crească încasările la buget, trebuie să scadă TVA de la 19% la 5% la vânzările de apartamente de peste 600.000 de lei

    Tranzacţiile imobiliare au scăzut cu cel puţin 30%, cererea de credite a scăzut accelerat şi chiar dacă băncile vor să dea credite nu prea există cerere, noile dezvoltări imobiliare au scăzut, vânzările firmelor de materiale de construcţii au scăzut, vânzările de electrocasnice mari – frigidere, televizoare, maşini de spălat – au scăzut pentru că vânzările de apartamente au scăzut, vânzările de mobilă au scăzut, încasările statului din acest lanţ important din economie au scăzut, ceea ce se reflectă în tensiunea actuală a bugetului.

    Creşterea dobânzilor la creditele ipotecare/imobiliare (la un IRCC de aproape 6%, la care se adaugă o marjă a băncii de 2-2,5%, rezultă o dobândă de 8-8,5%, considerată mare de către clienţi), creşterea preţurilor, inflaţia, scăderea puterii de cumpărare, războiul, crizele din jur, vremurile de incertitudine au dus la această situaţie tensionată, în care lucrurile pe piaţa imobiliară se îndreaptă spre un blocaj.

    În acelaşi timp preţurile apartamentelor nu scad, ci dimpotrivă, iar chiriile cresc, ceea ce face şi mai dificilă piaţa.

    Toată lumea este impactată negativ, toţi pierd, inclusiv statul, care vede că nu mai încasează cât şi-a planificat să încaseze venituri la buget.

    Având în vedere această situaţie, ce este de făcut mai departe, cum se poate debloca această situaţie?

    Confruntate cu scăderea vânzărilor de credite ipotecare, imobiliare, băncile au început să vină cu oferte mai bune, cu rate fixe în primii ani (5,9-5,99%), pentru a încerca să deblocheze piaţa creditelor şi să readucă clienţii la bancă.

    Multă lume speră că dobânzile vor scădea după terminarea crizei, dar este puţin probabil să se mai ajungă la un IRCC de 1,08%, cum a fost acum doi ani.

    Vânzările de apartamente, cele care se fac, se realizează în proporţie de 60% cash şi doar 40% cu credite bancare, ceea ce face ca banii să fie blocaţi în bănci şi să nu circule.  

    Pentru că a scăzut cererea, dezvoltatorii imobiliari nu vând suficient de multe apartamente astfel încât să înceapă alte proiecte noi. Un ciclu de dezvoltare durează între doi şi trei ani de zile.

    În aceste condiţii, s-ar putea să ne trezim peste doi ani, în lipsa unor alte proiecte imobiliare, că preţurile cresc susţinut.

    Unul din avantajele României este că în continuare preţurile apartamentelor sunt încă mici, multă lume îşi poate permite o achiziţie imobiliară. Guvernul, indiferent de numele lui, trebuie să sprijine achiziţiile imobiliare prin toate mijloacele, inclusiv prin susţinerea unei oferte mai mari pe piaţă.

    Pentru că oamenii nu au mai luat credite ca să-şi cumpere apartamente, piaţa chiriilor a crescut cu 30-40%, pentru că oamenii trebuie să stea undeva.

    Piaţa trebuie deblocată, iar pe termen scurt ceea ce poate face guvernul este să reducă TVA-ul de 19% la 5% la vânzările de apartamente de peste 600.000 de lei (120.000 de euro) sau chiar să reducă TVA-ul lal 2-3% pentru toate vânzările de apartamente pentru o perioadă limitată, de 2-3 ani de zile.

    Astfel, s-ar debloca sume mari de bani care ar putea fi investite în economie.

    Dacă la un apartament de 200.000 de euro se adaugă un TVA de 19%, clientul mai trebuie să vină cu 38.000 de euro, ceea ce este mult. Cu aceşti bani poate să cumpere un apartamente mai mare, îşi poate mobila casa, poate să cumpere electrocasnice etc.

    Guvernul, indiferent de numele lui, trebuie să mişte piaţa imobiliară, iar prin această scădere a TVA-ului s-ar vinde apartamentele din stoc, iar dezvoltatorii ar putea să înceapă alte dezvoltări, ceea ce ar antrena din nou piaţa construcţiilor. Dacă echipele de constructori nu au de lucru, ele vor pleca în alte ţări, iar Londra, Germania, Italia de-abia îi aşteaptă.

    Dacă vrea să încurajeze natalitatea, care ar trebui să fie un obiectiv major pentru România, guvernul ar trebui să încurajeze achiziţiile de apartamente cu suprafeţe mai mari, astfel încât oamenii să aibă loc suficient şi pentru copii. Dar aceste apartamente cu suprafeţe mai mari costă mai mult şi de aceea TVA-ul trebuie redus.

    În acest moment, în bănci sunt foarte mulţi bani care stau degeaba, iar băncile îi lasă la BNR cu o dobândă de 6% pentru că nu au cerere de credite.

    Banii trebuie să circule, iar dacă băncile vin cu oferte de creditare speciale, iar statul scade TVA-ul la vânzările de apartamente noi, piaţa imobiliară, piaţa de construcţii, piaţa de mobilă, piaţa de electrocasnice ar avea o şansă de revigorare.

    Dacă altcineva are o idee mai bună pentru deblocarea pieţei imobiliare, pentru vânzarea apartamentelor deja construite care stau degeaba, este binevenit să o exprime.

    Dacă guvernul vrea să încaseze mai mulţi bani la buget, dacă noul guvern vrea să înceapă cu dreptul, mai ales după această situaţie tensionată cu profesorii, ar trebui să se gândească cum poate să deblocheze piaţa imobiliară cât mai repede.

    Dacă guvernul nu va face nimic, piaţa se va bloca şi mai mult, tinerii vor deveni şi mai tensionaţi pentru că sunt blocaţi în chirie, sunt blocaţi în apartamente vechi, nu pot să se mute de la doua camere la trei camere, sunt înghesuiţi cu copiii etc.

    Iar la alegerile de la anul vor ţine minte că guvernul nu a făcut nimic pentru ei. Aici nu este vorba de dezvoltatori, de bănci, de firmele de construcţii, de firmele de mobilă, ci de clientul final.

  • Cea mai puternică economie a lumii, îngenuncheată de probleme. O mare parte din populaţie nu îşi mai permite să trăiască de la o lună la alta şi se îndatorează tot mai tare

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari şi mii de oraşe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale şi servicii de bază pentru cetăţeni, viitorul economic capătă nuanţe dezolante

    În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

    Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

    Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

    A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

    Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

    Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

    În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

    „Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

    În timp ce şansele ca municipalităţile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

    „Foarte multe oraşe vor deveni precum Hegang în câţiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată menţină situaţia stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

    Problemele sunt evidente şi în alte oraşe. Shangqiu, un oraş de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că şi-a închis singurul serviciu de transport în comun.

     În Wuhan şi Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar şi funcţionarii publici din oraşele mai bogate precum Shanghai au fost afectaţi, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

    De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administraţiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obţinute de vehiculele de finanţare în numele municipalităţilor, dar care nu apar în bilanţurile localităţilor. Ministrul de finanţe, Liu Kun, şi alţi oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanţele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

    Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari şi mii de oraşe şi aşezări pentru care vine nota de plată, situaţia Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

    „Problema datoriilor autorităţilor locale este răspândită în întreaga ţară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunităţi de a-şi rambursa datoriile şi mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puţin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia: Stimaţi Profesori, vestea bună: România este tigrul creşterii economice, avem PIB peste Portugalia, productivitate peste Polonia, 80 miliarde de Euro de la UE în următorii ani, mediul de afaceri are încredere maximă în economie. Vestea rea: nu sunt bani pentru salariile Dumneavoastră

    Stimati Profesori, salariile Dumneavoastra sunt platite de performanta economiei noastre. Surprinzator, desi declaratiile venite din mediile politic si de afaceri privind economia noastra sunt extrem de optimiste, nu sunt bani pentru salariile Dumneavoastra. De ce oare?

    Pentru ca suntem indatorati pana la 50% din PIB – Romania a imprumutat efectiv “in draci” – si pentru ca se apropie varfuri de plata, nu sunt bani pentru cresterile salariilor Dumneavoastra.

    Pentru ca avem un deficit cronic de cont curent, adica nu sunt bani in conturi uneori nici macar pentru salariile din prezent, daramite pentru cresterea salariilor Dumneavoastra.

    Pentru ca pana la 80% din cheltuielile publice se duc deja pe salarii si pensii, de unde sa mai fie bani in plus pentru cresterea salariilor Dumneavoastra?

    Pentru ca, in 2022, in conditiile in care economia a crescut din inflatie,  veniturile mari rezultate atunci nu au putut acoperi cheltuielile bugetare – deci nici vorba sa ramana bani pentru cresterea salariilor Dumneavoastra. Pentru ca, in 2023, in conditiile in care economia creste din consum de import, veniturile bugetare vor fi mai mici – deci si mai putine sanse sa ramana bani pentru cresterea salariilor Dumneavoastra.  

    Pentru ca s-au dat cu generozitate amnistii fiscale, facilitati fiscale, alocatii, sporuri, deduceri, compensari, vouchere, etc., fara nici o justificare si fara ca aceste stimulente si ajutoare financiare sa aiba efect in economie pentru a produce bani in plus din care sa creasca salariile Dumneavoastra.

    Pentru ca statul da ajutor financiar de miliarde de lei de-a valma in economie fara sa stie exact daca aceste stimulente vor avea valoare adaugata si vor intoarce mai multi bani la buget pentru a acoperi inclusiv cresterea salariilor Dumneavoastra.

    Pentru ca avem o evaziune fiscala si o munca la negru estimate la 500 miliarde lei anual, adica bani care se duc in neant in loc sa fie colectati la buget si sa sustina cresterea salariilor Dumneavoastra.

    Pentru ca nu mai fabrica mai nimic in Romania, avem un deficit de balanta comerciala de peste 170 miliarde lei. Lipsa de specialisti si muncitori din fabrici, santiere, agricultura si servicii este atat de mare incat sansele de a redresa deficitul de balanta comerciala sunt minime, astfel incat nu are cum sa apara un surplus de bani din care sa creasca salariile Dumneavoastra.

    Pentru ca – ha, ha! – s-au dat zile libere cu ghiotura si toata lumea s-a bucurat, inclusiv Dumneavoastra. Insa fiecare zi libera costa, cel putin teoretic, circa 7 miliarde de lei – pierduti inclusiv de la cresterea salariilor Dumneavoastra.

    Pentru ca proiectele epice finantate din PNRR si din alte surse europene – inclusiv pentru modernizarea sistemului de invatamant – nu vor putea fi executate in termenele asumate din cauza deficitului de muncitori, ingineri, echipamente, materiale de constructii, deci nu vor intra mult mai multi bani in economie care sa permita cresterea salariilor Dumneavoastra.

    Stimati Profesori, daca vreti sa aflati daca sunt adevarate si mai ales de ce au aparut si s-au complicat problemele descrise mai sus, cel mai bine este sa intrebati fostii Dumneavoastra elevi si studenti care astazi de ocupa de guvernarea Romaniei.

    Sigur ca in final salariile Dumneavoastra vor fi crescute, se va gasi o solutie de compromis – va veni probabil prin taxa de solidaritate, cota progresiva, supraimpozitarea unor domenii, etc., adica se vor lua bani in plus de la cei care deja platesc si care sunt din ce in ce mai putin, punand si mai multa presiune pe performanta economiei. Problema se va muta de la Dumneavoastra la alta categorie profesionala care la randul ei va solicita cresterea salariilor si tot asa.

    Toate aceste cresteri ale salariilor care in nici un domeniu, inclusive in privat, nu sunt bazate pe criterii de eficienta, nu doar ca vor pune presiune pe performanta economiei ci vor lovi din greu si in sistemul de pensii, care va intra in faliment in urmatorii zece ani cand incep sa intre la pensie decreteii – printre care se numara si 25% dintre Dumneavoastra.

     

  • Dai scroll pe TikTok şi primeşti bani. Navighezi 10 ore şi câştigi 1.000 dolari

    O agenţie de influencer marketing oferă 1.000 de dolari pentru un job de scroll pe TikTok timp de 10 ore la rând.
    Norocoşii candidaţi vor ajuta la depistarea noilor tendinţe.

    Conţinutul video de scurtă durată al TikTok a fost comparat cu cocaina crack deoarece creează dependenţă.
    O agenţie de influencer marketing profită de utilizatorii de social media pentru TikTok şi oferă o oportunitate de muncă de vis care îi va plăti pe utilizatori pentru a derula TikTok la nesfârşit, scrie Business Insider. Ubiquitous, o companie care ajută mărcile să se dezvolte prin campanii de influencer marketing, a deschis înscrierile pentru „TikTok Watching Job 2.0″, care va plăti trei candidaţi de succes cu 100 de dolari pe oră pentru a derula TikTok timp de 10 ore la rând pentru a-i ajuta să descopere „noile tendinţe emergente”.

    Aplicaţia le cere candidaţilor să se aboneze la canalul YouTube al Ubiquitous, să completeze un formular cu o explicaţie de 50-100 de cuvinte despre motivul pentru care ar trebui să primească postul şi să facă un tweet opţional despre motivul pentru care merită postul. Tweetul va permite candidaţilor să fie luaţi în considerare în mod prioritar pentru acest post.

    Toţi candidaţii trebuie să aibă peste 18 ani şi să fie familiarizaţi cu platforma. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 31 mai 2023. În octombrie, Ubiquitous a oferit un program similar, în cadrul căruia candidaţii câştigători puteau câştiga 50 de dolari pe oră timp de 12 ore pe TikTok, alături de alte avantaje sub formă de carduri cadou, potrivit New York Post.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari şi mii de oraşe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale şi servicii de bază pentru cetăţeni, viitorul economic al Chinei capătă nuanţe dezolante

    În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

    Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

    Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

    A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

    Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

    Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

    În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

    „Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

    În timp ce şansele ca municipalităţile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

    „Foarte multe oraşe vor deveni precum Hegang în câţiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată menţină situaţia stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

    Problemele sunt evidente şi în alte oraşe. Shangqiu, un oraş de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că şi-a închis singurul serviciu de transport în comun.

     În Wuhan şi Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar şi funcţionarii publici din oraşele mai bogate precum Shanghai au fost afectaţi, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

    De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administraţiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obţinute de vehiculele de finanţare în numele municipalităţilor, dar care nu apar în bilanţurile localităţilor. Ministrul de finanţe, Liu Kun, şi alţi oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanţele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

    Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari şi mii de oraşe şi aşezări pentru care vine nota de plată, situaţia Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

    „Problema datoriilor autorităţilor locale este răspândită în întreaga ţară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunităţi de a-şi rambursa datoriile şi mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puţin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.

  • De unde are România banii care susţin economia în această criză: de la videochat, crypto sau pariuri până la remote work, opt pieţe care înseamnă un rulaj de 30-40 de miliarde de euro pe an

    Puţină lume îşi pune problema de unde vine această rezilienţă a economiei României din aceste crize – pandemie, război în Ucraina, explozia inflaţiei, creşterea dobânzilor etc.

    Din datele oficiale statistice, criza legată de inflaţie, dobânzi, scăderea puterii de cumpărare, se vede cât de cât – consumul şi-a redus creşterea dar nu este pe minus, economia şi-a redus creşterea, dar nu a intrat în recesiune.

    În economia reală, acolo unde se învârt banii oficiali şi banii gri sau negri, lucrurile stau mult mai bine decât toate aşteptările. Dacă îi întrebi pe bancheri, ei spun că românii au bani, iar de unde sunt ei, asta e altă problemă.

    Pentru bănci, care văd toate mişcările din conturi – de unde vin banii, unde pleacă -, criza nu se vede: primul trimestru a fost excepţional, cu o creştere a profitului cu 70% faţă de primul trimestru din 2022. Bineînţeles că acest rezultat vine din creşterea dobânzilor şi din ceea ce au vândut băncile în trecut, adică din acordarea de credite persoanelor fizice şi companiilor. Acum se vede o încetinire în zona de retail doar la creditele noi. În ciuda scăderii puterii de cumpărare şi exploziei dobânzilor, pentru că inflaţia a fost mult mai mare decât creşterea salariilor, serviciul de plată a ratelor la bancă este mult mai bun decât cele mai optimiste aşteptări ale băncilor, iar creditele neperformante încă nu şi-au făcut apariţia, ceea ce arată rezilienţa persoanelor fizice, companiilor şi economiei. Este adevărat că şi creditele bancare sunt de trei ori mai mici decât creditele comerciale acordate de furnizori clienţilor. Dar şi acolo serviciul de plată este destul de bun, în ciuda crizei.

    Acum două săptămâni am discutat cu un fost managing director al BERD care cunoaşte România de trei decenii şi nu-şi explică rezistenţa economiei româneşti, nu-şi explică de unde sunt banii care se mişcă în economie, pentru că unde te uiţi în jur, cel puţin în oraşele mari, nu se vede nicio criză. Când i-am spus că o sursă de bani este piaţa de videochat, nu i-a venit să creadă. Cât poate să fie această piaţă, câţi oameni pot să lucreze aici, câţi bani poţi să faci din videochat?

    Aceste întrebări, legate de banii care se învârt în România, sunt genul de întrebări pe care şi le pun în general străinii, cei care lucrează aici, cei care analizează România.

    În ultimul deceniu România a fost ţara cu cea mai mare creştere economică şi ţara care a rezistat cel mai bine în pandemie, iar acum rezistă şi în această perioadă de inflaţie, creştere a dobânzilor, totul cu un război la graniţă.

    Încerc să fac o trecere în revistă a surselor de rezilienţă a economiei României, surse oficiale şi neoficiale:

     

    1. Piaţa de videochat – la finalul săptămânii trecute, Lucian Heiuş, şeful ANAF, a venit cu o declaraţie stupefiantă: Piaţa de videochat a explodat în ultimii ani, iar din datele lor aici lucrează 400.000 de persoane, fiind implicate peste 5.000 de firme. Aceste date sunt oficiale, banii trec prin conturile băncilor, spune Heiuş, îi putem vedea şi nu sunt puţini deloc. Clienţii pieţei de videochat din România sunt în marea majoritate din afară ţării.

    Dacă 400.000 de persoane este o cifră reală, şi fete şi băieţi, înseamnă dublul pieţei de IT, o piaţă la care ne raportăm ca având o pondere de 6% din PIB şi cele mai mari salarii.

    La un moment dat, cineva din această industrie mi-a spus că în decembrie, luna cea mai bună, o persoană poate face peste 20.000 de euro, iar băieţii sunt cei mai căutaţi.

    Banii din videochat se regăsesc apoi în economie, în achiziţiile de maşini, în achiziţii de case, în achiziţii de bunuri de lux, în vacanţe – o piaţă care a explodat pe destinaţiile externe (gândiţi-vă că anul trecut, oficial, s-au cheltuit 7 miliarde de euro).

    Se spune că România este cea mai importantă piaţă de videochat din Europa.

     

    2. Piaţa de furturi, tâlhării, prostituţie – în fiecare zi citim ştiri despre descinderi ale poliţiştilor la diferite adrese din ţară, la diverse clanuri, unde găsesc zeci, sute de mii de euro, bani cash, obţinuţi din această piaţă, în special din afară. Această piaţă poate fi considerată la câteva miliarde de euro pe an, bani care se regăsesc şi în România în consum, în notele de plată de la restaurant, în banii aruncaţi maneliştilor, în achiziţii de case şi maşini, în excursii. Totul este cash.

    Trei ştiri despre interlopi/Oache s-a sinucis de singurătate/Mircea Nebunu e naş în Vaslui deşi e urmărit general

    VIDEO Interlopul Faraonu de la Madrid, „aroganţă” de 14.000 de euro

     

    3. Piaţa de pariuri – este o piaţă care a explodat în ultimul deceniu, dar lumea nu are nicio idee legată de cifrele care au ajuns să se învârtă aici. Conform estimărilor, rulajul anual al companiilor de pariuri care operează în România, depăşeşte 20 de miliarde de euro. Rulajul înseamnă încasările şi plăţile care se fac către jucători. Acestea sunt pariuri oficiale, care se văd oficial în conturi.

     

    4. Piaţa de crypto – eu cred că soldul la zi al deţinerilor de cryptomonede ale românilor se duce spre 10 miliarde de dolari, chiar cu scăderile din ultimii doi ani. Iar banii celor care îşi mai cash-uiesc din aceste deţineri se regăsesc apoi în achiziţia apartamentelor şi imobilelor de lux, în achiziţii de hoteluri şi alte active imobiliare. Problema tuturor este că nu găsesc suficiente penthouse-uri de cumpărat, cel puţin în Bucureşti.

     

    5. Piaţa de second-hand auto – pe această piaţa se învârt câteva miliarde de euro pe an, marea majoritate fiind bani cash. Sunt filiere întregi care aduc maşini de pe piaţa vestică, care apoi trec prin câteva mâini şi ajung în România, ca să fie înregistrate.

     

    6. Piaţa de remote work – pandemia a deschis o piaţă extraordinară pentru cei din România, ca să lucreze în afară fără să plece de aici. Marea majoritate sunt din domeniul IT-ului, dar avem şi oameni care lucrează în consultanţă, marketing, financiar. Toţi aceştia au reuşit să-şi dubleze şi să-şi tripleze veniturile prin apelarea la remote work. Toţi aceşti bani se văd în conturile băncilor din România, iar apoi sunt injectaţi într-un fel sau altul în economie, în achiziţii de apartamente, maşini , excursii, ieşiri la restaurant etc.

     

    7. Piaţă de fraudă a TVA – România este în topul ţărilor europene unde se fraudează cel mai mult TVA-ul, procentul oscilând în jurul a 30% din încasările din TVA, ceea ce înseamnă 6 miliarde de euro pe an. Aceşti bani sunt încasaţi pe lanţ de comercianţi, dar apoi nu mai sunt plătiţi către stat. Această piaţă este în afara zonei urbane, în afara oraşelor mari, în cea mai mare parte.

     

    8. Piaţa de ucraineni – pentru România, războiul din Ucraina a fost un lucru pozitiv, dacă aş putea spune cinic, având în vedere fluxurile de ucraineni care au intrat în ţară, banii pe care i-au lăsat aici în consum şi banii care sunt investiţi în acest moment în România în diverse afaceri – şi nu sunt puţini deloc -, în special în zona agricolă, produse de bază etc.

     

    Am încercat să aduc în discuţie aceste pieţe unde se învârt bani oficiali, gri sau negri, şi care contribuie zi de zi la rezilienţa economică a României, la rezistenţa în faţa acestor crize, la rezistenţa multor afaceri, care sunt beneciciari direcţi şi indirecţi ai acestor resurse financiare. Toate aceste pieţe înseamnă între 30 şi 40 de miliarde de euro, bani care se mişcă fie oficial, prin conturi, fie la liber, prin sacoşe.

    Dacă te duci la casele de schimb, a doua întrebare pe care o primeşti este dacă vrei sau nu chitanţă pentru tranzacţia încheiată. Dacă nu vrei, banii sunt liberi şi nu pot fi urmăriţi.

    Dacă ne uităm puţin la piaţa şpăgilor, care pare că a explodat, cel puţin din informaţiile care apar în fiecare zi, mulţi bani sunt negri, se plimbă în sacoşe, valize şi sunt reali.

    Şi cu ajutorul acestor pieţe, cu ajutorul acestor bani gri, negri dar şi albi, pentru că la un moment dat se transformă în bani albi, România îşi poate continua creşterea economică, lăsând crizele în spate.

    România are o şansă să-şi dubleze PIB-ul în următorul deceniu, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro. Vă daţi seama câţi bani se vor învârti atunci?