BusinessMagazin

Tag: aviatie

  • Singura femeie pilot de la Wizz Air: are 29 de ani, este piteşteancă şi zboară de la majorat

    Piteşteanca Andreea Liţescu are 29 de ani şi este singurul comandant femeie al companiei Wizz Air. A absolvit Facultatea de Inginerie Aerospaţială şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

    Andreea Liţescu a pilotat timp de trei ani elicopterele Eurocopter 120 Colibri şi Eurocopter 155 Dauphin. Apoi a decis să urmeze conversia pe avion în cadrul RAS pe aerodromul de la Tuzla, unde a zburat pe modelul Diamond 20 Katana, pentru a putea avea licenţa comercială de pilot de avion. Ulterior a obţinut licenţa de pilot pe Boeing 737, având în total o experienţă de 12 ani la manşa aeronavelor.

    “Pasagerii demonstrează de fiecare dată mult respect faţă de echipaj şi mereu ne mulţumesc că îi aducem acasă în siguranţă. De obicei sunt aplaudată, mi se mulţumeste, am primit o poezie de la o doamnă, mi se face cu mâna foarte des, iar pentru toate acestea le mulţumesc pasagerilor care ştiu sa aprecieze munca depusă de noi toţi ca echipaj, pentru a le asigura un zbor cât mai sigur şi mai plăcut”, a declarat Andreea Liţescu, citată de mihaijurca.ro.

    “Fiecare cursă are farmecul ei, dar abia aştept să zbor la Bergamo (lângă Milano) pentru că am ocazia să mai văd încă o dată vârful Mont Blanc pe care am urcat acum şapte ani alături de una dintre cele mai bune prietene. Priveliştea Alpilor mă încântă mereu şi îmi aduce aminte de pasiunea mea pentru munţi”, a mai declarat Liţescu, citată de mihaijurca.ro.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. 

    Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, în străinătate un pilot începător câştigă de la 3.000 de euro pe lună, salariul unui comandant ajungând la circa 10.000 de euro pe lună. În România, sunt cazuri în care la companiile aeriene low-cost piloţii începători primesc chiar şi 700 de lei (167 euro) până îşi fac cele 1.500 de ore de zbor pentru a nu îşi pierde licenţa ATPL (pilot de linie), potrivit datelor din piaţă. Sunt însă şi exemple în care salariul unui pilot poate ajunge la 2.000 de euro.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Operaţiunile de căutare a MH370, cele mai scumpe din istoria aviaţiei

    Cu 26 de ţări care contribuie cu avioane, nave, submarine şi sateliţi, costurile sunt estimate a trece de 100 de milioane de dolari, relatează Reuters. După o lună de căutări, costurile au depăşit 50 de milioane de euro, depăşind astfel valoare totală a anchetei privind zborul AF447 al Air France, prăbuşit în 2009. În acel caz, ancheta a durat aproape doi ani.

    Suma prezentată oficial nu include însă echipamentele puse la dispoziţie de Marea Britanie, Franţa, Noua Zeelandă sau Corea de Sud. Întrebat de jurnalişti la cât estimează costurile finale, Angus Houston, conducător al operaţiunilor, a răspuns scurt: “E vorba de foarte mulţi bani.”

    Australia susţine cea mai mare parte a cheltuielilor, dat fiind faptul că zona vizată se află în Oceanul Indian. Costurile de operare a echipamentelor se ridică la peste un milion de dolari pe zi, însă jurnaliştii australieni se aşteaptă ca la finalul căutărilor celelalte state implicate să returneze o parte din bani guvernului de la antipozi.

  • Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală. Din acest an, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.

    “Am întărit puterea veniturilor grupului Lufthansa anul trecut. Factorul principal este sectorul de pasageri, unde toate companiile aeriene au crescut semnificativ. Rezultatele se bazează pe o nouă structură de costuri şi pe miliardele investite în produse şi servicii. Tocmai de aceea vom plăti dividende de 45 de cenţi per acţiune.„ Mesajul lui Christoph Franz, preşedintele consiliului de administraţie şi CEO al unuia dintre giganţii mondiali ai aviaţiei, este probabil ultima ieşire publică în calitate de manager al Lufthansa a omului care a readus compania pe profit de la pierderi anuale de sute de milioane de euro. Nemţii au încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 30 de miliarde de euro şi un profit operaţional de aproape 700 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre puţinii jucători de pe continent care nu pierd bani din aviaţie.

    Tot Christoph Franz este omul care a luat în toamnă una dintre deciziile cele mai nepopulare în rândul pasagerilor, dar esenţiale pentru profitabilite crescută: pasagerii Lufthansa care călătoresc la clasa economică şi îşi aleg locurile în momentul rezervării plătesc o nouă taxă, de cel puţin zece euro, din noiembrie 2013. Săptămâna trecută, Cristoph Franz a fost ales preşedinte al consiliului director al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a cincea la nivel mondial din industrie după venituri, cu 99,8% dintre voturi „pentru„. Franz este membru al consiliului director al Roche din 2011, iar contractul său cu grupul Lufthansa urmează să expire la data de 31 mai, fără posibilitatea reînnoirii.

    Cu un nou CEO în România şi un nou şef la nivel mondial, grupul Lufthansa vrea să lase în urmă anii în care pierderile erau pe buzele tuturor şi se ghidează tot mai mult după semnul plus. În februarie 2014, Antonio Tassone a fost numit director al grupului Lufthansa în România şi Republica Moldova, fiind însărcinat cu diviziile de vânzări şi marketing din cele două ţări. Italianul vine la Bucureşti din Libia, unde a lucrat timp de patru ani ca director de operaţiuni şi vânzări al Lufthansa şi Austrian Airlines, iar anterior a condus divizia corporate a nemţilor din Orientul Mijlociu, Africa, Europa Centrală şi de Est şi Pakistan.

    Tassone trebuie să crească numărul de pasageri transportaţi din România cu cel puţin 5%, faţă de nivelul actual de 1,38 milioane de pasageri. În sectorul transportatorilor aerieni tradiţionali, grupul a raportat o cotă de piaţă de 27,2%, fiind astfel al treilea jucător ca mărime de pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Lufthansa este singura companie străină de linie care operează zboruri din mai multe oraşe din România, astfel că, dincolo de Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Iaşiul şi Clujul alimentează constant huburile nemţilor din München, Frankfurt şi Viena, totalizând 285 de zboruri săptămânale. Anul trecut, Lufthansa a crescut frecvenţa zborurilor din Sibiu către München la două pe zi, schimbare care va fi păstrată şi în programul de vară, şi a suplimentat zborurile pe ruta Timişoara-München. După întreruperea acordului comercial cu TAROM pe relaţia Bucureşti-Viena, Austrian Airlines a crescut numărul de zboruri la zece pe zi, eliminând în scurt timp pe competitorul FlyNiki, care opera mai multe zboruri zilnice către capitala Austriei.

    Aeronavele grupului Lufthansa au avut pe piaţa locală un grad de ocupare de 75,5%, în creştere cu 3% faţă de anul precedent. „75% este un rezultat destul de bun pentru că operăm cu două clase, iar clasa business a fost afectată de schimbarea politicii companiilor care şi-au obligat angajaţii să zboare la economy”, spune Antonio Tassone.

  • Cel mai mare mister din istoria aviaţiei

    Amelia Earhart era pe cale să devină una dintre cele mai influente femei din istoria modernă atunci când, în timpul unei călătorii în jurul lumii, a dispărut în mod misterios. Contactul cu avionul ei s-a pierdut în jurul insulei Howland, un atol pustiu din Oceanul Pacific.

    După zeci de ani în care cercetătorii nu au găsit niciun indiciu, în ultimii ani o serie de elemente au readus cazul în atenţia publică. Mai întâi, resturi de avion au fost găsite lângă insulă. La scurt timp, scafandrii au descoperit o sticlă cu soluţie împotriva pistruilor; este cunoscut faptul că Amelia Earhart era deranjată de pistrui şi că urma tratamente pentru eliminarea acestora.

    Astfel, devine tot mai plauzibil scenariul ca Earhart şi navigatorul ei, Fred Noonan (aflat şi el în avion), să-şi fi petrecut restul zilelor ca naufragiaţi pe insula din Oceanul Pacific.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 februarie

    10.02
    Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE

    11.02
    INSSE prezintă datele privind cifra de afaceri în serviciile pentru firme în dec. 2013

    11.02
    Forumul European pentru Concurenţă 2014 (Bruxelles)

    11.02
    Conferinţa primarilor din UE pe tema liberei circulaţii a persoanelor (Bruxelles)

    11-12.02
    Summitul Aviaţiei UE-ASEAN (Singapore)

    12.02
    Eurostat publică datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în decembrie 2013

    13.02
    Concert Alternosfera/Metalhead Alt.Rock Awards 2014 (Club Colectiv, Bucureşti)

    14.02
    INSSE anunţă estimarea-semnal privind PIB în T4 2013

    14.02
    Eurostat difuzează statistica comerţului exterior pentru UE şi zona euro în dec. 2013

    15.02
    Concert pop-rock LED Apple din Coreea (Turbohalle, Bucureşti)

    până la 23.02
    Jocurile Olimpice de Iarnă (Soci, Rusia)

    până la 26.02
    Expoziţia “O incursiune cronologică în istoria Roşiei Montane” (MŢR, Bucureşti)
     

  • Omniasig îşi va onora obligaţiile în urma accidentului aviatic din Apuseni şi infirmă zvonurile

     “Omniasig confirmă faptul că cele două poliţe încheiate cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă pentru aeronava implicată în tragicul accident din 20 ianuarie sunt valide şi în vigoare, fiind protejate prin reasigurare la reasigurători de prestigiu de pe piaţa externă. Omniasig îşi va onora obligaţiile care decurg din contractele de asigurare, orice informaţii contrare care au apărut în presă au caracter speculativ. Reprezentanţi ai companiei au fost prezenţi la locul accidentului, iar la nivelul companiei a fost constituită imediat o echipă de specialişti dedicată soluţionării acestui caz”, se arată într-un comunicat al companiei remis MEDIAFAX.

    În urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, în care a fost implicat un avion al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, iar copilotul şi patru medici au fost răniţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carpatair a oprit cursele din România până la finalul lui martie şi a rămas cu doar două zboruri din Chişinău

    „Sunt suspendate zborurile până în aprilie“, a fost răspunsul unui reprezentant de la departamentul de rezervări. ZF nu i-a putut contacta pe reprezentanţii companiei până la închiderea ediţiei.

    Compania ar urma să reînceapă operarea din România de la finalul lunii martie (29 martie – 25 octombrie, după cum arată programul de vară)  cu zboruri doar pe patru rute: Timişoara – Stuttgart, Timişoara – Roma, Bacău – Roma şi Bacău –  Milano, în timp ce din Republica Moldova va avea curse pe rutele Chişinău -Londra, Chişinău – Veneţia, Chişinău – Milano, Chişinău – Roma, potrivit aceleiaşi surse.

    RECOMANDARE: Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    Aceste mişcări vin în contextul în care compania aeriană şi-a schimbat anul trecut acţionariatul. Fostul pilot de MIG Nicolae Petrov, care a pus bazele companiei aeriene Carpatair în urmă cu 13 ani, convingând mai mulţi oameni de afaceri elveţieni să investească în ideea lui de business, mai deţinea la finalul anului trecut doar 12,8% din companie (2,8% direct şi 10% indirect prin firma Air Service), jumătate faţă de cât controla în prima parte a anului trecut.

    CITITI MAI MULTE pe ZFCorporate

  • Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană: Călătoriile cu avionul au fost mai sigure ca oricând în 2013

     “Începutul anului 2014 marchează cea de-a 100-a aniversare a aviaţiei comerciale şi un record în materie de securitate”, a anunţat AESA, care a consemnat anul trecut 17 accidente soldate cu 224 de victime.

    “În 2013, accidentele mortale ale avioanelor de linie din întreaga lume au fost mai puţine la număr decât în ultimii cinci ani, cu 17 accidente înregistrate comparativ cu o medie de 27 pe an”, explică instituţia cu sediul la Koln, în Germania, şi a cărei misiune este de a supraveghea siguranţa aeriană.

    Agenţia subliniază că pe parcursul anului 2013 nu s-a înregistrat niciun accident în ţările membre ale AESA, care au operat în total circa şase milioane de zboruri comerciale şi au transportat peste 800 de milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turn de 24 de etaje în Floreasca. Când va începe construcţia proiectului

     “Bucharest One va avea o suprafaţă construită de 48.732 metri pătraţi, respectiv peste 24 de etaje. După finalizare, aceasta va fi a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Proiectul este localizat în partea de nord a Bucureştiului (…) În zonă au loc lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii. Proiectul a obţinut autorizaţiile necesare pentru începerea construcţie, care este programată să înceapă în primele luni din 2014, urmând să fie finalizată în trimestrul trei din 2015”, se arată într-un comunicat al fondului Globalworth Real Estate Investments, vehicul înfiinţat de omul de afaceri elen în acest an.

    Activitatea Porsche Aviaţiei, din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, a fost mutată în showroom-ul Porsche Nord, iar grupul german a decis vânzarea terenului de 10.000 metri pătraţi către Papalekas într-o tranzacţie estimată la circa 8 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai puternic om din aviaţia mondială este român şi are 27.000 de angajaţi în subordine

    „Încă mă distrez şi au mai rămas câteva reprize de jucat”, spunea el într-un interviu acordat publicaţiei Financial Post. Comparaţia cu un meci de baseball şi nu cu un meci de fotbal se justifică prin faptul că Rovinescu a emigrat în 1961 în Canada şi de atunci s-a întors o singură dată în ţară, cu o delegaţie a guvernului canadian din 1995. Totuşi, îşi aminteşte cu drag de România, după cum declara recent pentru Gândul. „Am ajuns în Canada la vârsta de cinci ani, alături de familia mea. Încă păstrez amintiri plăcute legate de anii copilăriei, petrecuţi la Bucureşti.”

    Rovinescu şi-a început cariera ca avocat în cadrul firmei Stikeman Elliott din Montréal, unde a practicat mai bine de 20 de ani avocatura specializată pe corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. Recunoaşterea în avocatură a culminat cu numirea lui ca managing partner şi membru al consiliului director şi al comitetului executiv al firmei. Prima cunoştinţă oficială cu Air Canada a avut loc în 1987, când firma Stikeman Elliott a asistat privatizarea companiei. Zece ani mai târziu, Rovinescu se întorcea în companie ca vicepreşedinte executiv, funcţie care îl făcea responsabil de managementul loialităţii, de operatorii regionali ai companiei, dar şi de mentenanţă, reparaţii şi revizii.

    Fuziunea cu Canadian Airlines şi procesele de restructurare a companiei din perioada 2003-2004 se numără printre provocările cărora românul le-a făcut faţă. Totuşi, eşecul intermedierii unui acord între investitorul chinez Victor Li şi sindicatele Air Canada l-a determinat să demisioneze. S-a orientat astfel către domeniul bancar, participând, în 2004, la fondarea băncii private de invesţii Genuity Capital Markets. În aprilie 2009 s-a întors la Air Canada, fiind numit preşedinte şi CEO al companiei.

    Ascensiunea românului nu s-a oprit aici: în 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene, urmând ca, timp de doi ani, să conducă întâlnirile boardului, să realizeze strategia alianţei şi să dea votul în ceea ce priveşte intrarea sau nu a unei companii aeriene în cadrul Star Alliance. Curiozitatea şi hotărârea sunt coordonatele care l-au ghidat spre funcţia de CEO: „Inspirat de vasta cultură şi curiozitate a părinţilor, am avut o sete de a învăţa şi o curiozitate de a explora lumea, calităţi excelente pentru liderul unei companii aeriene„, a argumentat el pentru Gândul. Este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu anual de 1,4 milioane dolari, la care, în 2012, s-a adăugat şi un bonus de retenţie de circa 5 milioane de euro. Pentru comparaţie, compania la cârma căreia se află a înregistrat în 2012 un profit de 53 de milioane de dolari.