BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Olaf Scholz avertizează asupra unei crize financiare globale din cauza creditelor acordate de China

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.

    China este acuzată de mult timp de Occident că acordă credite naţiunilor sărace pentru a exercita influenţă asupra lor. Beijingul respinge acuzaţiile, argumentând că încearcă să ofere asistenţă naţiunilor defavorizate.

    În acest context, Olaf Scholz a pledat vineri că vrea integrarea Chinei în Clubul de la Paris, un grup informal al creditorilor publici care aplică soluţii coordonate pentru ajutarea naţiunilor aflate în dificultăţi financiare. “Avem ambiţii foarte mari de a integra China, o ţară care alocă multe credite, în clubul nostru”, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit vineri la Stuttgart, cu ocazia Congresului Catolicilor.

    “Există un risc real şi serios ca viitoarea criză a datoriilor suverane să fie cauzată de creditele acordate naţiunilor sudice, pe care le oferă China şi pe care nu le poate monitoriza singură, deoarece sunt implicaţi foarte mulţi actori”, a adăugat Olaf Scholz.

    “O astfel de situaţie ar aduce atât China, cât şi naţiunile sudice într-o mare criză economică şi financiară, iar restul lumii nu ar scăpa neafectată. Trebuie să schimbăm acest lucru”, a subliniat cancelarul Germaniei.

  • Economia mondială la marginea prăpastiei: Şeful FMI avertizează că întreaga lume se află faţă în faţă cu cea mai mare provocare din ultimii 70 de ani

    Kirstalina Georgieva, şeful Fondului Monetar Internaţional a afirmat în cadrul Forumul de la Davos că economia globală se confruntă cu „cea mai mare provocare de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial” scrie FT.

    Georgieva a condamnat în termeni duri Rusia, făcând-o responsabilă de distrugerea a mii de vieţi, explozia inflaţiei şi încetinirea creşterilor economice pe care multe ţări de pe globl trebuiau să le bifeze. Mai mult, aceasta a cerut ţărilor lumii să nu cedeze forţelor fragmentării geo-economice, avertizând că în acest scenariu întreaga lume va suferi şi mai mult din punct de vedere economic, iar scenariile geo-politice periculoase s-ar putea înmulţi şi ar putea escalada.

    Avertismentul şefului FMI a venit imediat după ce Ucraina şi- anunţat intenţia de a lansa un plan de reconstrucţie al ţării prin intermediul unui pachet financiar al cărei valoare este estimată la 1 trilion de dolari, bani veniţi din confiscarea activelor ruseşti îngheţate în băncile străine.

    „Putin ne-a atacat pe toţi, iar efectele invaziei se vor resimţi în curând la scară globală”, a declarat pentru FT, Natalie Jaresko, fost ministru al finaţelor din Ucraina.

    „De la cele mai sărace naţiuni care se luptă cu criza alimentară, la SUA şi UE, care se confruntă cu o explozie a preţurilor pentru gaz şi petrol şi până la cei care vor să pună stop schimbărilor climatice, toţi aceştia trebui să realizeze că Ucraina trebuie să triumfe în acest război”, a mai declarat fostul ministru

    În viziunea lui Natalie Jaresko, reconstrucţia Ucrainei este un obiectiv total realizabil, dacă Ucraina va câştiga războiul.

    „Trebui să scăpăm de ultimele relicve ale moştenirii noastre sovietice, să înlocuim clădirile şi aşezările ineficiente energetic şi să începem să construim punând cetăţenii pe primul plan. Este un proces care va dura zeci de ani”.

    În ultima săptămână tot mai mulţi economişti au lansat un puternic semnal de alarmă privind o posibilă recesiune care va afecta toată lumea. Cutremurul economic ar putea pleca din  China, gigantul asiatic care încă se luptă cu pandemia. Nici în Europa situaţia nu este prea bună, căci continentul se confruntă în prezent cu o explozie a costului vieţii, iar în SUA perioada de boom a burselor s-a încheiat.

    În final, pentru împiedicarea unui astfel de seism economic, Kristalina Georgieva a făcut un apel la toate ţările lumii să renunţe la măsurile care stau în calea comerţului global şi să dea o mână de ajutor ţărilor mai puţin dezvoltate.

  • Rusia avertizează naţiunile nordice de “consecinţe profunde” dacă vor adera la NATO

    Aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar fi o “greşeală” cu “consecinţe profunde”, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov.

    Duminică, guvernul finlandez şi-a semnalat intenţia de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate şi ignorând ameninţările ruseşti de represalii, în timp ce ţara nordică încearcă să îşi consolideze securitatea în contextul războiului în curs de desfăşurare din Ucraina.

    Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susţine, de asemenea, aderarea la alianţă.

    Aderarea Finlandei la NATO – a cărei finalizare va dura probabil luni de zile – ar aduce alianţa militară americană la uşa Rusiei, întrucât cele două naţiuni au o graniţă comună de 1.335 de kilometri (830 de mile).

    „Faptul că securitatea Suediei, ca şi cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi”, a declarat Ryabkov, potrivit TASS, citat de CNN: „Nivelul general de tensiune militară va creşte şi va exista mai puţină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simţ este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situaţia actuală”.

     

     

  • Uniunea Europeană îl avertizează pe Elon Musk: Noile reguli privind moderarea conţinutului Twitter ar putea duce la interzicerea platformei în Europa

    Unul dintre cei mai importanţi parlamentari ai Uniunii Europene l-a avertizat Elon Musk cu privire la preluarea Twitter, scrie Business Insider.

    Twitter a acceptat luni oferta lui Elon Musk de a cumpăra compania cu 44 de miliarde de dolari. Miliardarul a declarat public că interesul său pentru cumpărarea platformei de socializare îşi are rădăcinile în ideea sa de „libertate de exprimare”.

    Musk s-a descris anterior ca fiind un „absolutist al libertăţii de exprimare”, comentariile sale lăsând personalul Twitter şi publicul să se întrebe în ce măsură platforma se va schimba după achiziţie.

    Comisarul UE, Thierry Breton, l-a avertizat pe Musk cu privire la planurile sale de relaxare a regulilor Twitter: “Primim pe toată lumea cu braţele deschise. Suntem deschişi, dar în condiţiile noastre. Domnului Musk îi putem spune atât: ‘Există reguli. Eşti binevenit, dar acestea sunt regulile noastre. Nu regulile tale se vor aplica aici’”, a declarat Breton pentru FT.

    Breton a fost una dintre forţele motrice din spatele Digital Services Act, un nou pachet de legislaţie UE care a fost adoptat sâmbătă, introducând legi mai stricte cu privire la modul în care giganţii tehnologiei moderează conţinutul pe platformele lor.

    Potrivit lui Breton, consiliul de administraţie al Twitter va trebui să respecte legile europene cu privire la aspecte precum moderarea, transparenţa şi discursul instigator la ură.

    Breton a spus că dacă Twitter nu se conformează, UE ar putea amenda compania cu 6% din veniturile sale anuale sau chiar i-ar putea interzice în totalitate să opereze în Europa.

    Pe lângă faptul că stipulează modul în care companiile controlează conţinutul ilegal şi dăunător, DSA conţine o legislaţie care va forţa companiile de tehnologie să-şi deschidă algoritmii pentru supraveghere.

    Musk a scris pe Twitter cu o lună înainte de a cumpăra compania, spunând că algoritmul Twitter „trebuie să fie open source” – ceea ce înseamnă că va fi disponibil public pentru examinare.

    Breton şi-a reiterat avertismentul către Musk într-un tweet. „Fie că este vorba de maşini sau de reţele sociale, orice companie care operează în Europa trebuie să respecte regulile noastre”.

    “Domnul Musk ştie bine acest lucru. Este familiarizat cu regulile europene privind autovehiculele şi se va adapta rapid la Digital Services Act”, a adăugat Breton.

  • Ambiţiile lui Putin pot depăşi Ucraina. Fost comandant NATO: Putin vrea controlul asupra întregii Europe de Est

    Un fost comandant NATO a avertizat că obiectivele reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina sunt stabilirea controlului asupra Europei de Est şi „zdrobirea alianţei Nord Atlantice”, scrie Business Insider.

    În timpul unui interviu acordat duminică pentru CNN, generalul în retragere Wesley Clark a cerut Occidentului să furnizeze mai multe arme Kievului.

    “Putin vrea Ucraina. Vrea şi statele baltice. El vrea controlul asupra Europei de Est. Vrea să distrugă NATO şi vrea Statele Unite afară din Europa”, a declarat generalul SUA pentru CNN.

    Clark, care a servit drept comandant suprem aliat al NATO pentru Europa din 1997 până în 2000, a spus că Putin doreşte „să perturbe sistemul internaţional” şi să „dezarmeze emoţional şi moral Occidentul”.

    El a cerut, de asemenea, SUA şi aliaţilor săi din NATO să întărească ajutorul militar pentru Ucraina, în special cu avioanele de luptă – o zonă în care Pentagonul a refuzat să intervină, după ce a respins planul polonez de a furniza Kievului avioane MIG-29.

    “Ucraina este doar câmpul de luptă actual. Dar dacă ucrainenii înving Rusia pe acest câmp de luptă, totul se schimbă”, a spus Clark. „Aşadar, cel mai bun mod de a proteja NATO, cel mai bun mod de a proteja sistemul internaţional este de a oferi Ucrainei asistenţa pe care o solicită”.

    În timp ce campaniile militare ale SUA din ultimii 50 de ani au implicat ajutorul unor ţări „care nu erau atât de pregătite să lupte”, războiul din Ucraina capătă un aspect diferit, a declarat generalul.

    “Ucraina este o ţară din prima lume. Soldaţii lor au o educaţie la fel de bună ca a noastră. Ei sunt la fel de buni din punct de vedere tehnic ca şi noi”, a declarat Clark.

    Generalul în retragere a spus că forţele ruse vor căuta în continuare să captureze oraşul Dnipro din estul Ucrainei pentru a opri trupele ucrainene în zona Donbas, unde Moscova a recunoscut două teritorii separatiste ca state independente.

    Pentru a împiedica înaintarea Rusiei către Dnipro, Ucraina ar avea nevoie de „echipament greu de luptă” dincolo de ceea ce Statele Unite le-au furnizat până acum, a declarat Clark.

    Războiul din Ucraina urmează să intre în cea de-a 39-a zi luni. Cel puţin 1.417 civili ucraineni au fost ucişi în luptele şi bombardamentele care afectează ţara, iar 2.038 au fost răniţi, potrivit Naţiunilor Unite, organizaţia remarcând, de asemenea, că cifrele reale sunt probabil mult mai mari. 

  • Rusia avertizează SUA cu privire la consecinţele unei „agresiuni cibernetice”

    Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marţi Statele Unite că au condus o operaţiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituţiile statului rus şi a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de „agresiunea cibernetică”.

    „Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănţuită împotriva Rusiei va duce la consecinţe grave pentru instigatorii şi autorii ei”, a afirmat ministerul într-o declaraţie, potrivit Reuters.

    „Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi în mod inevitabil traşi la răspundere pentru acţiunile lor, în conformitate cu legea”, a declarat acesta.

  • Adriana Pistol, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii, avertizează: Atenţie, se observă din nou o creştere a ratei de pozitivitate. Recomand purtarea măştii sanitare în mijloacele de transport, dar şi în interior, unde sunt mai multe persoane

    Ministerul Sănătăţii anunţă că se observă din nou o creştere a ratei de pozitivitate şi recomandă purtarea măştii în mijloacele de transport, dar şi în interior, unde sunt mai multe persoane. Anunţurile au fost făcute de Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol, în cadrul unei conferinţe de presă. 

    „Această uşoară creştere a numărului de cazuri ne face să revenim insistent asupra respectării măsurilor pe care Ministerul Sănătăţii le-a comunicat şi care nu sunt extrem de dificile. Ar trebui să fie aplicate de toată lumea, pentru ca să nu vedem o creştere importantă a numărului de cazuri. Mă refer aici la igiena personală, la evitarea aglomeraţiilor şi la portul măştii medicale mai ales în mijloacele de transport în comun unde putem observa că lumea s-a relaxat. Indicăm cu foarte mare tărie tuturor să trateze cu seriozitate portul măştii mijloacele de transport în comun atât la metrou, cât şi în transportul în comun suprateran, cu atât mai mult în spaţiile închise unde există mai multe persoane”. 

  • Rusia avertizează: înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an. Interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la consecinţe catastrofice şi ar împinge preţul la peste 300 de dolari pe baril

    Liderii Occidentali, precum premierul britanic Boris Johnson, cer Europei să-şi reducă dependenţa faţă de petrolul rusesc, însă liderii ruşi avertizează că o astfel de mutare ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril, potrivit BBC.

    Atât SUA, cât şi Marea Britanie îi cer Europei să reducă importurile ruseşti din sectorul energetic. Ca răspuns, vicepremierul rus Alexander Novak a avertizat că înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an.

    Novak a subliniat că interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la „consecinţe catastrofice” pentru pieţele globale şi ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril.

    Pentru comparaţie, o astfel de evoluţie ar însemna mai mult de o dublare a preţurilor. După ce a atins un nivel record de 139,13 dolari per baril luni dimineaţă, preţul petrolului Brent a scăzut uşor până la 125 de dolari.

  • Rusia avertizează că vor fi consecinţe “militare şi politice grave” dacă NATO acceptă Suedia sau Finlanda

    Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera “consecinţe militare şi politice grave”, a avertizat vineri după-amiază Administraţia Vladimir Putin, conform BBC News.

    Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru “va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.

    “Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei”, a subliniat Maria Zaharova.

    Finlanda cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în anumite structuri de securitate, dar premierul Sanna Marin a afirmat luna trecută că este “foarte improbabilă” depunerea unei cereri de aderare la NATO în timpul mandatului său.

    Rusia se opune vehement extinderii NATO spre est şi cere garanţii de secuirtate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice. Înainte de a lansa atacul militar împotriva Ucrainei, Administraţia Vladimir Putin ceruse garanţii că această ţară nu va adera la NATO. Ucraina a refuzat să se conformeze solicitării de a nu încerca să adere la NATO, iar Administraţia Nord-Atlantică a semnalat că orice stat este liber să decidă aranjamentele în materie de securitate, subliniind însă că în acest moment nu există niciun plan de admitere a Ucrainei.

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.