Tag: aplicatii

  • Gabriela Firea face un anunţ pe care trebuie să îl ştie toţi şoferii din Bucureşti. Vrea ca toate maşinile să fie urmărite

    “În ceea ce priveşte controlul traficului, sistemul a fost prevăzut să funcţioneze pentru 96 de intersecţii. Ulterior, au fost conectate alte 81 de intersecţii, ajungându-se la un total de 177 de intersecţii conectate. În această perioadă suntem în curs de conectare a încă 36 de intersecţii de pe diferite artere, astfel că anul acesta, în total, vom avea 213 intersecţii înrolate în sistem, din cele 434 existente. Nu este suficient, ne dorim ca toate intersecţiile să fie conectate la acest sistem de management al traficului. Este un neajuns al oraşului, nu vreau să pronunţ cuvântul moştenire, şi ne dorim ca în acest an toate intersecţiile să fie cuprinse în acest sistem inteligent de management al traficului”, a declarat Gabriela Firea.

    Edilul susţine că în perioada următoare se vor face investiţii şi în sistemul de management al traficului prin care toate intersecţiile importante din Capitală să fie conectate la centrul de monitorizare şi fluidizare a circulaţiei rutiere. Mai mult, ar putea fi implementat un sistem de monitorizare a autovehiculelor prin identificarea numerelor de înmatriculare.

    “În ceea ce priveşte monitorizarea video a traficului, sunt instalate 257 de camere video, urmând a fi instalate încă 50 de camere prin proiectele în derulare. Acest sistem foloseşte tehnologie de acum 9 ani şi necesită înlocuire totală. Este un sistem care nu se mai foloseşte nicăieri în lume, cel puţin nu în capitalele civilizate. De asemenea, vom avea şi un update, schimbare a aplicaţiei de gestiune a traficului, care este învechită, a soluţiei existente de supraveghere video şi a infrastructurii hardware. Introducerea unei aplicaţii de urmărire a traficului pe baza indentificării a numerelor de înmatriculare a autovehiculelor care tranzitează Capitala”, a precizat edilul.

     

  • Un programator supărat a distrus aproape tot internetul, stergând doar 11 linii de cod

    Totul a început cu Azer Koculu, care a scris o bucată de cod numită Kik, o extensie a popularului limbaj de programare Node.js. Koculu a urcat Kik pe platforma NPM, un fel de App Store pentru programatorii care lucrează cu Node.js, şi l-a oferit gratis.

    Kik, reţeaua de socializare, s-a sesizat şi i-a trimis lui Koculu un mail în care era rugat să schimbe numele modulului. Acesta nu a vrut. “Când am început să scriu Kik nu ştiam că există o companie cu acelaşi nume. Nu voiam să las o companie să mă forţeze să schimb numele”, a declarat el.

    Issac Schluetter, CEO-ul NPM, i-a scos dreptul de autor asupra modulului, potrivit lui Koculu. Supărat, acesta a anunţat că-şi scoate toate modulele de pe NPM.

    Toate bune şi frumoase, numai că Koculu a creat şi un modul numit “npm left-pad”, adică 11 lini de cod. Nimic complicat, însă progrămelul a fost descărcat de peste 575.000 de ori şi folosit de mii de programatori pe post de scurtătură. Software-urile Babel sau React folosesc acest “npm lef-pad”, care la rândul lor sunt folosite de companii mari precum Facebook, Netflix, Spotify pentru a spori eficienţa codului.

    Într-un final, Kik şi NPM left-Pad au revenit online şi industria de software a mers mai departe.

    “De ce am uitat să programăm”, se întreabă un dezvoltator software îndemnând programatorii să regândească modul în care construiesc aplicaţiile şi programele. 

  • PREMIERĂ în România! În acest oraş se montează senzori pentru găsirea locurilor libere de parcare

    Emil Boc a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o conferinţă despre inovarea urbană, că municipiul pe care îl conduce încearcă să fie un model pentru inovare şi tehnologie pentru Europa Centrală şi de Est.

    “Cluj-Napoca poate fi, astăzi, un element reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al inovării şi tehnologiei, iar noi încercăm să fim un model. Avem deja o aplicaţie de telefon mobil pentru parking-urile publice cu barieră din oraş, care arată în timp real locurile libere de parcare şi ne propunem amplasarea de senzori care au ca scop identificarea locurilor libere la parcările de la sol printr-o aplicaţie care va disponibilă pe calculator sau telefon mobil. Senzorii vor fi amplasaţi în carosabil, pe locurile de parcare din centrul oraşului, şi vor arăta dacă locul respectiv e liber sau ocupat. Avem peste 3.600 de astfel de locuri de parcare în zonele I şi II. De asemenea, vom amplasa astfel de senzori şi în staţiile de transport în comun, care vor indica dacă în staţii se află un mijloc de transport sau o altă maşină”, a spus Boc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ în România! În acest oraş se montează senzori pentru găsirea locurilor libere de parcare

    Emil Boc a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o conferinţă despre inovarea urbană, că municipiul pe care îl conduce încearcă să fie un model pentru inovare şi tehnologie pentru Europa Centrală şi de Est.

    “Cluj-Napoca poate fi, astăzi, un element reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al inovării şi tehnologiei, iar noi încercăm să fim un model. Avem deja o aplicaţie de telefon mobil pentru parking-urile publice cu barieră din oraş, care arată în timp real locurile libere de parcare şi ne propunem amplasarea de senzori care au ca scop identificarea locurilor libere la parcările de la sol printr-o aplicaţie care va disponibilă pe calculator sau telefon mobil. Senzorii vor fi amplasaţi în carosabil, pe locurile de parcare din centrul oraşului, şi vor arăta dacă locul respectiv e liber sau ocupat. Avem peste 3.600 de astfel de locuri de parcare în zonele I şi II. De asemenea, vom amplasa astfel de senzori şi în staţiile de transport în comun, care vor indica dacă în staţii se află un mijloc de transport sau o altă maşină”, a spus Boc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, maeştri mondiali în fentarea legilor. Tehnicile geniale prin care evită radarele

    În decrusul timpului conducătorii auto au căutat metode care să-i scape de această pacoste, de la bliţuri de avertizare date de colegii de trafic, la aplicaţiile pentru smartphone prin care şoferii se pot avertiza reciproc de locurile unde sunt prezente radarele, formele au evoluat şi ele odată cu progresul tehnicii.

    IATĂ AICI CUM FENTEAZĂ ROMÂNII RADARELE ŞI CE METODE FOLOSESC

  • Ce s-a întâmplat cu WhatsApp în noaptea de miercuri spre joi

    Utilizatorii WhatsApp au avut parte de o surpriză neplăcută în noaptea de 3 spre 4 mai: unii dintre ei nu au putut să trimită sau să recepţioneze anumite mesaje, iar alţii nu au putut nici măcar să deschidă conversaţiile din istoric.

    Potrivit presei internaţionale, problemele ar fi apărut mai ales în Europa de Vest, Coasta de Est a Statelor Unite şi în America de Sud; totuşi, potrivit informaţiilor Business Magazin, şi utilizatori din România s-au confruntat cu acestea. Spre deosebire de alte aplicaţii populare, WhatsApp nu îşi alertează utilizatorii când se întâmplă astfel de defecţiuni; există un cont de Twitter care ar trebui să folosească acestui scop, dar nu a mai fost folosit de reprezentanţii companiei din 2014, deşi acesta are mai mult de 2 milioane de followers. Potrivit presei internaţionale, cauza acestor probleme ar fi legată de serverele companiei.

    ”Suntem conştienţi de pana prin care trece aplicaţia şi lucrăm la remedierea acesteia”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt după acest incident.

    Problema a fost reparată după câteva ore. ”Mai devreme în cursul acestei zile, utilizatorii WhatsApp din mai multe părţi ale lumii nu au putut să acceseze aplicaţia timp de câteva ore. Am rezolvat acum problema şi ne cerem scuze pentru inconvenienţă.”

    WhatsApp are peste 1 miliard de utilizatori în toată lumea. 

  • Cum susţine Orange educaţia digitală în România

    În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comuniate, spune aceasta. Una dintre acestea este proiectul „Digitaliada”, proiect – pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit, aşadar, cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu GfK, în anul 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet şi în numai 75% dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori sunt deschişi în ceea ce priveşte educaţia digitală.  Pe baza rezultatelor, s-a decis, pe de o parte, promovarea educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. În acest sens, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi TIC. În plus, a asigurat formare specializată pentru profesori pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România – astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului – pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro.

    Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, unde, prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet. Proiectele Orange în zona de educaţie au început încă din 1997, când a legat  un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Cluj. Prin intermediul acestuia, pe lângă dotarea laboratoarelor, compania a contribuit la implementarea cursurilor de telecomunicaţii mobile, care lipseau din programă, şi le-a oferit studenţilor posibilitatea de a face stagii de practică. Până acum, Orange a oferit studenţilor înscrişi în program burse în valoare de peste 370.000 de euro, alături de cursuri ţinute de specialişti din cadrul companiei şi din companiile partenere şi peste 270.000 de euro în Centrul de Training Orange din cadrul Politehnicii. „În toate programele Orange dedicate educaţiei, investiţia nu se rezumă doar la partea financiară, ci merge mult mai departe de atât, la nivel de resurse umane – colegi care se implică în calitate de traineri sau chiar devin mentori”, ţine să precizeze Veronica Dogaru.

     

     

  • Digital Citizen: ESET Smart Security Premium a fost desemnat “Cel mai bun produs de securitate al anului”

    „Premiile Digital Citizen au fost concepute pentru a ajuta consumatorii să identifice cele mai bune produse antivirus conform nevoilor lor“, a declarat Ciprian Adrian Rusen, Digital Citizen. „ESET Smart Security Premium s-a evidenţiat în faţa concurenţilor săi datorită motorului său antivirus extrem de eficient, datorită impactului său redus asupra sistemului şi protecţiei de top oferite reţelei. Noi credem că asigură cea mai bună experienţă pentru utilizatorii Windows.”

    Motivele pentru care ESET Smart Security Premium a primit premiul Digital Citizen „Cel mai bun produs de securitate al anului“:

    Motor antivirus rapid şi eficient ce oferă protecţie împotriva tuturor tipurilor de malware; lipsesc, aproape în totalitate, efectele negative asupra vitezei şi performanţei computerului; include un modul firewall puternic, care protejează computerul şi dispozitivele împotriva tuturor tipurilor de ameninţări de reţea; interfaţă uşor de utilizat atât de începători, cât şi de către utilizatorii experimentaţi; include instrumente suplimentare utile: control parental, un utilitar pentru criptarea fişierelor şi a unităţilor de stocare externe, un manager de parole care utilizează criptarea AES-256, scut ransomware, protecţie pentru camera web, precum şi protecţie pentru internet banking şi plăţi online.

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps