Mai trebuie pus la punct numărul de echipe care vor participa la următoarea Cupă Mondială, urmând ca reprezentanţii Consiliului FIFA să ia o decizie, împreună cu organizatorii turneului final. Formatul cu 48 de echipe este o soluţie, dar poate fi pusă în aplicare la Mondialul din 2026, găzduit de Canada, Statele Unite şi Mexic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficiul Comisarului pentru Informaţii din Marea Britanie a comunicat că sancţiunea a fost aplicat după ce agenţia a concluzionat că Facebook a eşuat să protejeze datele persoanele ale utilizatorilor săi şi nu a dat dovadă de transparenţă în privinţa modului în care datele sunt colectate de alte entităţi.
“Sancţiunile şi anchetele pedepsesc actori rău intenţionaţi, însă scopul meu real este de a efectua o schimbare şi de a restabili încrederea în sistemul nostru democratic”, a declarat Elizabeth Denham, comisarul pentru Informaţii.
În prima semestru al anului în curs, Facebook a obţinut venituri de 500.000 de lire sterline la fiecare cinci minute şi jumătate.
Oficiul Comisarului pentru Informaţii a explicat că nu a putut să aplice în acest caz sancţiunile introduse de Regulamentul european general privind protecţia datelor deoarece faptele s-au petrecut înainte de adoptarea regulamentului. În cazul în care ar fi fost aplicat Regulamentul european general privind protecţia datelor – care prevede amenzi de până la 4% din veniturile globale – Facebook risca o sancţiune în valoare de până la 1,4 miliarde de lire sterline.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Dumitru Buzatu a declarat, vineri, corespondntului MEDIAFAX că speră ca şeful statului să renunţe la folosirea unor tertipuri şi să aplice litera şi spiritul Constituţiei.
„Până la urmă, conflictul pe care preşedintele Iohannis îl întreţine permanent, refuzând să respecte anumite dispoziţii constituţionale şi să pună în aplicare o hotărâre a CCR, nu poate să rămână fără un răspuns. Eu sper ca preşedintele, trecând dincolo de momentul acesta în care uzează de tot felul de tertipuri, să revină la sentimente mai bune, să aplice litera şi spiritul Constituţiei şi să intre în legalitate.
Aceste motive puerile, cum că nu a citit destul sau citeşte foarte greu, nu pot fi motive veritabile pentru a nu pune în aplicare o hotărâre a CCR. Răbdarea majorităţii are şi ea un sfârşit şi se va proceda la suspendarea preşedintelui Iohannis. Eu cred că lucrurile nu pot trena foarte mult şi vom vedea ce vor discuta liedrii coaliţiei majoritare, dar în condiţiile în care preşedintele va refuza, cu obstinaţie, să pună în aplicare o hotărâre a CCR, suspendarea va deveni, probabil, inevitabilă”, a spus Buzatu.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată că modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.
Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.
Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.
Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.
Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.
Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.
Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.
Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.
Potrivit celor doi deputaţi liberali, taxa de utilizare a podurilor Giurgeni – Vadu Oii şi Feteşti – Cernavodă reprezintă o suprataxare a utilizatorilor drumurilor publice din România, „fără o justificare obiectivă”, pentru că banii colectaţi merg la bugetul de stat, iar podurile se află într-un stadiu avansat de degradare. deşi această taxă se colectează de peste un deceniu.
Ei spun că legislaţia comunitară nu impune o asemenea taxare, ci ea este rezultatul deciziei autorităţilor române, care au considerat de cuviinţă să mai impună o nouă sursă de venituri la bugetul de stat.
„Taxa de trecere peste aceste poduri a fost introdusă din raţiuni pur financiare, dar suntem în prezenţa unei duble impuneri, atâta timp cât utilizatorii drumurilor publice din România plătesc rovinieta, care reprezintă o taxă pentru utilizarea drumurilor şi podurilor amplasate pe drumurile naţionale şi autostrăzile din România. În statele traversate de Dunăre (Serbia, Ungaria, Austria), nu există taxe similare pentru trecerea podurilor peste Dunăre”, se arată într-un comunicat remis de cei doi liberali constănţeni.
În plus, ei susţin că această taxă este discriminatorie pentru locuitorii Dobrogei, puternic afectaţi fiind şi agenţii economici din aceste zone.
„Această taxă este plătită, într-o proporţie foarte mare, de cei care sunt nevoiţi să facă drumuri sau să tranziteze aceste sectoare de drum. Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice care îşi au domiciliul/sediul pe raza teritorială a judeţelor Constanţa, Tulcea şi Ialomiţa, sunt obligate să plătească această taxă de trecere ori de câte ori au probleme de sănătate sau trebuie să rezolve probleme administrative, fie în Capitală, fie în alt oraş al ţării. Puternic afectaţi sunt agenţii economici care distribuie mărfuri în toată ţara. Taxa se regăseşte de cele mai multe ori în preţul final al produselor. Altfel spus, şi cine nu trece cu maşina peste cele două poduri tot plăteşte taxa de pod!”, susţin Bogdan Huţucă şi Robert Boroianu.
Scăderea se va aplica pe o perioadă de un an, respectiv pe perioada 1 iulie 2018 – 30 iunie 2019, iar companiile ale căror tarife au suferit modificări sunt E.ON Energie România SA, Enel Energie Muntenia SA, Societatea Electrica Furnizare SA şi CEZ Vânzare SA.
Defalcate pe companii, noile preţuri sunt:
– Pentru E.ON Energie România SA – 0,28321 lei/kWh;
– Pentru Enel Energie Muntenia SA – 0,24312 lei/kWh;
– Pentru Enel Energie SA – 0,27245 lei/kWh în zona de reţea Banat şi 0,26120 lei/kWh în zona de reţea Dobrogea;
– Pentru Societatea Electrica Furnizare SA – 0,33556 lei/kWh în zona de reţea Muntenia Nord, apoi 0,33336 lei/kWh în zona de reţea Transilvania Nord şi 0,32425 lei/kWh în zona de reţea Transilvania Sud;
– Pentru CEZ Vânzare SA – 0,28477 lei/kWh.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.