Producătorii români de îngheţată artizanală au încredere în potenţialul pieţei, ceea ce se vede atât în creşterea numărului de gelaterii, cât şi în interesul manifestat de români pentru acest produs. Oamenii sunt mult mai preocupaţi acum de calitatea produselor pe care le consumă, iar tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale şi când vine vorba despre gelato, despre care au aflat deja ce compoziţie are.
În ultimii ani, gelateriile au luat cu asalt atât zonele centrale, cât şi diverse cartiere ale marilor oraşe din ţară. Românii devin pe zi ce trece din ce în ce mai atraşi de îngheţata cu iz italienesc, pe care astăzi o pot cumpăra aproape de la orice colţ de stradă. În perioada 2009-2019, un deceniu care a marcat dezvoltarea acestei pieţe, în România au apărut peste 140 de gelaterii, fie în locaţii stradale mai mici sau mai mari, fie în zone mai ferite de aglomeraţia urbană, pe care oamenii le preferă în zilele caniculare. Mai mult, unii antreprenori îndrăzneţi, care au mizat pe calitatea îngheţatei artizanale, au dat naştere businessurilor lor chiar şi în timpul pandemiei de Covid-19 şi au reuşit să supravieţuiască perioadelor critice din ultimul an. Astăzi, numărul gelateriilor, potrivit datelor regăsite pe platforma confidas.ro, a depăşit 280 la nivel naţional.
Producătorii artizanali au încredere în potenţialul pieţei gelateriilor, lucru demonstrat atât de creşterea vizibilă a acesteia, cât şi de interesul manifestat de români pentru acest produs. „Piaţa gelateriilor va fi mult mai mare decât este acum! Sesizăm o creştere a interesului şi a educaţiei consumatorilor vizavi de categoria aceasta de produse. Vedem o diferenţă şi faţă de momentul în care noi am început, în 2019, ceea ce pentru consumatori este un lucru foarte bun şi e clar că nivelul de calitate al îngheţatei este mult mai bun. Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul”, a spus Ciprian Sălceanu, unul dintre cei trei fondatori ai gelateriei Friddi din Bucureşti.
Gelateria din Piaţa Romană pe care acesta a fondat-o în urmă cu doi ani, împreună cu partenerii săi, Alexandru Becuţ şi Simona Retevoescu este un business care a apărut din dorinţa celor trei antreprenori de a creşte consumul de îngheţată de calitate în România, întrucât acesta este unul destul de redus, situat la o treime din media europeană. Astfel, în România se consumă doar 2,6 litri de îngheţată per capita anual doar din producţia locală (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), iar consumul total, ce cuprinde atât importuri cât şi producţia locală, ajunge la 4 litri per capita, arată datele ZF. O diferenţă principală între îngheţata artizanală şi cea din comerţ este că prima, aşa numitul gelato, este o îngheţată mai densă decât aceasta din urmă, explică Ciprian Sălceanu, şi este făcută după o reţetă diferită faţă de îngheţata industrială. Astfel, într-un volum de 1 litru, cantitatea de gelato este de circa 700-800 de grame, faţă de 400 de grame, în cazul îngheţatei obişnuite.
Ciprian Sălceanu, cofondator Gelateria Friddi: „Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul.”
Adrian Mengheş, fondator Butoiul cu îngheţată: „Intenţionăm să facem o locaţie fixă.A Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă.”
Ionuţ Adiaconiţei, fondator Gioia&Gelato: „În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă.”
Interesul românilor pentru îngheţata artizanală se reflectă şi în vânzările în creştere ale gelateriilor. Fondatorul Friddi susţine că atât în primele cinci luni ale acestui an, cât şi în acest început de sezon, lucrurile arată mult mai bine decât anul trecut, chiar dacă prima lună de vară a fost destul de pretenţioasă din perspectiva vremii. „Avem vânzări de aproximativ 300.000 de euro în primele 5 luni din 2021”, a adăugat el.
Acesta are trei scenarii pentru anul curent în ceea ce priveşte cifra de faceri: unul pesimist, în care businessul va avea vânzări de 800.000 de euro la final de an, unul optimist, cu o cifră de afaceri de 1,2 mil. euro şi unul realist, cu afaceri de circa 1 mil. euro.
Ciprian Sălceanu consideră că Bucureştiul este o piaţă în creştere, care are nevoie de noi puncte de vânzare a îngheţatei de bună calitate. Deşi piaţa gelateriilor este dominată de jucători mai mari, precum Velocita sau Cremeria Emilia, micii antreprenori pasionaţi de arta îngheţatei artizanale nu stau deoparte şi îndrăznesc să intre pe această piaţă în creştere.
Ionuţ Adiaconiţei, un antreprenor din Târgu-Neamţ, care a avut afaceri în diverse domenii de-a lungul timpului şi care a mai controlat o gelaterie în Iaşi în urmă cu trei ani, a decis să vină în Bucureşti şi să deschidă gelateria Gioia&Gelato anul trecut, chiar în timpul pandemiei. Aceasta este situată pe Regina Elisabeta, un bulevard pe care mai tot timpul circulă oameni, fie că sunt turişti, angajaţi care lucrează în zonă sau tineri care ies la o plimbare pe străzile din centrul oraşului sau prin parcul Cişmigiu, aflat la doi paşi de Gioia&Gelato.
„În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă”, a spus Ionuţ Adiaconiţei.
Povestea Gioia&Gelato a început timid, afirmă el, cu vânzări destul de mici, de circa 200 de lei pe zi, însă treptat, acestea au crescut şi astăzi se ridică la 3.000 de lei în cursul săptămânii şi 5.000 de lei în weekend. Cel mai bun rezultat din acest sezon, din perspectiva vânzărilor, spune acesta, a fost înregistrat în Noaptea Muzeelor, când gelateria a avut vânzări de peste 1.500 de lei în doar câteva ore.
Adrian Mengheş, un inginer care a descoperit reţeta îngheţatei la butoi în urmă cu mai bine de 10 ani, a adaptat-o după gusturile românilor şi astăzi produce îngheţată artizanală în Bucureşti împreună cu familia lui, sub eticheta Butoiul cu îngheţată, însă nu are o gelaterie propriu-zisă, în care oamenii pot veni să savureze produsul. Businessul său funcţionează, în mare parte, prin intermediul livrărilor şi printr-un punct de vânzare aflat într-un parc de aventură din apropierea Bucureştiului, dar şi el, ca mulţi alţi antreprenori din acest domeniu, urmează trendul şi îşi propune să deschidă o gelaterie în perioada următoare. „Intenţionăm să facem o locaţie fixă. Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă”, a adăugat el.
În medie, preţurile pentru gelato în România sunt între 5 şi 9 lei per cupă, iar sortimentele sunt mult mai variate decât în cazul îngheţatei din comerţ. Cele mai multe gelaterii au peste 10-20 arome de îngheţată, iar vedetele pieţei sunt fisticul, ciocolata neagră, whisky, cărbunele de cocos, lavanda sau vanilia de Bourbon, după cum spun cunoscătorii acestui domeniu. Sentimentul producătorilor de îngheţată artizanală este că oamenii au început să fie mult mai atenţi la ceea ce consumă, la ce are în compoziţie o îngheţată, astfel că tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale, respectiv către gelato, în detrimentul îngheţatei industriale, chiar dacă preţul este mai ridicat.
