BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Afaceri de la zero. Andreea Grigore s-a mutat din Bucureşti în Cluj-Napoca pentru a croi un business de creaţie vestimentară sub brandul Fizic

    ♦ Brandul Fizic a ajuns în Spania, unde Andreea a listat produsele în două magazine, de acolo venind, de altfel, şi cele mai multe vânzări, iar planul este să încheie colaborări cu şi mai multe unităţi de acest tip din Europa, dar şi din România.

    Fizic, un brand de modă pe care Andreea Grigore l-a fondat în Cluj-Napoca, a reuşit să încheie colaborări cu două magazine din Spania, unde sunt expuse piesele vestimentare create de echipa din România, ce numără doi angajaţi. Andreea are la bază studii de creaţie vestimentară la Liceul Nicolae Tonitza din Bucureşti, iar vreme de treisprezece ani a avut ocazia de a căpăta experienţă în domeniu, într-o altă afacere.

    „De la 16 până la 29 de ani, m-am ocupat, îm­preună cu sora mea, de un atelier de haine şi atunci am căpătat experienţă. Povestea a început de fapt de la două cămăşi de mătase pe care

    le-am primit când eram în liceu, la vârsta de 17 ani, şi pe care le am şi acum în garderoba mea. Aceasta ar fi una din dorinţele noastre, să avem haine de calitate, pe care oamenii să le poarte mult timp“, a povestit Andreea Grigore la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Businessul pe care îl avea cu sora ei, cu brandul Luca, şi care ajunsese să numere şapte magazine în Bucureşti şi unu în Constanţa, nu mai există, însă asta nu a oprit-o pe Andreea să încerce din nou. S-a mutat din Bucureşti în Cluj-Napoca, în timpul pandemiei, iar astăzi lucrează cu doi angajaţi proprii şi cu mai mulţi colaboratori pentru noi colecţii de haine, având de asemenea o colaborare cu o mică echipă de artişti din Cluj-Napoca, împreună cu care a făcut câteva piese.

    „Deja avem o colecţie-capsulă de şaluri, pulovere şi alte accesorii din lână, caşmir, mohair, vâscoză şi bumbac. Având în vedere că am început în vara lui 2022, este cam devreme să vorbim despre profit. Ca cifră de afaceri pe 2022, nu am ajuns încă la 15.000 de euro.“

    A ajuns însă în Spania, unde şi-a listat produsele în două magazine, de acolo venind, de altfel, şi cele mai multe vânzări, iar planul este să încheie colaborări cu şi mai multe unităţi de acest tip din Europa, dar şi din România.

    „Suntem prezenţi în Social Media, dar nu am vrut să ne bazăm doar pe asta. Aşa că avem şi un showroom în Cluj, unde se află şi atelierul, şi colaborăm şi cu două magazine din Bucureşti. De asemenea, colaborăm cu două magazine din Spania – unul din Madrid şi unul din Barcelona. Mai departe, vrem să găsim surse de materiale bune şi în România, şi în Europa, vrem să ne mărim echipa şi să interacţionăm cu publicul nostru.“

    În businessul fizic, Andreei îi este alături partenerul ei, Ovidiu Deac. Împreună au au amenajat un mic studio foto pentru brand, au învăţat fotografie, programe de prelucrare a fotografiei, au căutat magazine în vestul Europei pentru a colabora, au căutat surse de materiale de calitate şi sustenabile, au învăţat şi citit despre ţesături, tehnici de printare, broderie, tricotat. Investiţiile au ajuns la circa 50.000 de euro, dublate de multă muncă în spate. În ceea ce priveşte preţurile produselor Fizic, acestea pornesc de la aproximativ 200 de lei.

    „Putem spune că existăm datorită pandemiei. În perioada 2020-2021, am creat primele prototipuri şi am început primele colaborări pentru producerea lor, iar în primăvara lui 2022 am deschis atelierul propriu şi am făcut primele angajări“, îşi aminteşte Andreea Grigore.

    Investiţiile au ajuns la circa 50.000 de euro, dublate de multă muncă în spate. În ceea ce priveşte preţurile produselor Fizic, acestea pornesc de la aproximativ 200 de lei.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Luisa Tronea şi Alex Berciu s-au întors din ţările în care locuiau acum şase ani în România pentru a fonda LaiLui Concept, un business cu echipamente pentru călătorii

    ♦ LaiLui a pornit cu o finanţare de 150.000 de lei, obţinută prin StartUp Nation Diaspora, ţinând cont că cei doi tineri nu locuiau în România ♦ La această sumă, Luisa a mai adăugat o contribuţie de 40.000 de lei, luând decizia de a pune pe roate afacerea la ea acasă, în România.

    Amatori de călătorii, Luisa Tronea şi Alex Berciu locuiau fiecare în altă ţară în urmă cu aproape şase ani, când s-au gândit că, pentru vacanţele lor, le-ar fi utilă o geantă care să le simplifice căratul lucrurilor necesare. Cu experienţa de designer grafic a Luisei şi cu cea de arhitect a lui Alex, au desenat un model de geantă căruia i-au dat numele LaiLui Concept. Acela a fost doar începutul businessului lor.

    „Povestea a luat naştere în 2017, când am început să călătoresc foarte mult şi căram foarte multe lucruri cu mine. Îmi doream să găsesc un obiect versatil care să mă ajute să am tot îmi trebuie, fără să fie dificil de cărat. Aşa a apărut geanta versatilă LaiLui Concept, care poate fi ghiozdan, geantă elegantă, obiect de ataşat bicicletei, borsetă”, a povestit Luisa Tronea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Până la prototiparea profesională într-o fabrică, procesul a fost lung, de circa un an. Deşi ideea era simplă, designul a fost mai dificil de creat din punct de vedere tehnic, dar au reuşit. La momentul în care au început să lucreze la această idee, Luisa locuia în Spania, unde ajunsese cu o bursă Erasmus, iar Alex era în Anglia.

    „Noi, iniţial, ne adresam călătorilor şi nomazilor digitali. Ulterior, am văzut că de fapt ajungem la o plajă mult mai largă de oameni. Toţi par interesaţi de obiectele pe care le facem, sunt oameni care chiar vor să exploreze“, a spus Alex Berciu.

    Aşa că au extins gama şi cu alte produse, astfel că în prezent LaiLui Concept cuprinde şi o linie de haine ilustrate, din bumbac organic. Cei doi fondatori sunt în continuare singurii care se ocupă de toate detaliile. De curând, ei şi-au mutat atelierul din apartamentul în care locuiau în zona Apaca din Bucureşti, într-un spaţiu mai mare.

    „Sper ca acea geantă cu care am început să fie parte dintr-un sistem modular, să facem un kit pentru călătorit“, mărturiseşte Alex.

    LaiLui a pornit cu o finanţare de 150.000 de lei, obţinută prin StartUp Nation Diaspora, ţinând cont că cei doi tineri nu locuiau în România. La această sumă, Luisa a mai adăugat o contribuţie de 40.000 de lei, luând decizia de a pune pe roate afacerea la ea acasă, în România.

    „Eu nu lucrasem niciodată în România, iar când am câştigat proiectul, am decis să revin în România, să fiu parte la tot procesul creativ din spatele afacerii. Vindem online, dar suntem şi în câteva magazine, cum este ALTRNTV din Bucureşti. Ocazional, mergem şi la târguri. Preţurile pornesc de la 90 de lei, cât costă un tricou, şi urcă mai departe.“

    Produsele cu eticheta LaiLui s-au vândut şi la târgurile Bazar de Cotroceni, Bounty Fair, Christmas Urban Market şi Trifoi Fest. LaiLui Concept a generat în 2022 o cifră de afaceri de 45.000 de lei, de două ori mai mare faţă de anul precedent, iar prin participarea la o campanie de crowdfunding pentru un nou prototip al genţii de la care a plecat totul, cei doi tineri speră să ajungă să fie prezenţi internaţional şi, în consecinţă, să atingă o cifră de afaceri mult mai mare.

    „Mi-ar plăcea să ajungem în magazinele internaţionale în care intram şi noi când călătoream şi pe care le apreciam foarte tare. Vrem de asemenea să intrăm în spaţiile de coworking foarte creative“, spune Luisa Tronea.

    Producţia planificată pentru noul prototip al genţii ar urma să aibă loc în România, cu materiale achiziţionate din Italia, Spania şi România.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea unei tinere mame care, pentru că nu avea o ocupaţie şi avea mult timp liber, a început o afacere

    În 2014, Irina Maria Stoica era stabilită în Sicilia şi devenise de curând mama lui Cristian, fiul ei care astăzi are nouă ani. În lipsa altei ocupaţii, pentru că tot timpul era acasă cu cel mic, a început să croşeteze. Un an mai târziu, revenea în România, iar după câteva luni de locuit aici descoperea o tendinţă. Era începutul afacerii YRene Concept.

     

    Am văzut că toată lumea croşeta încălţăminte şi mi-am propus să încerc să fac şi eu acest lucru, dar în stilul meu. Aşa că am început să fac încălţăminte croşetată cu broderie irlandeză, combinată cu broderie românească de lasetă (obiect utilizat la realizarea dantelelor – n. red.), aşa cum făcea bunica mileurile pe vremuri. La vremea aceea, eram cam singura din România care făcea această încălţăminte, iar în lume eram vreo patru persoane”, povesteşte Irina Maria Stoica.

    Curând a început să facă şi încălţăminte accesorizată cu tot felul de elemente lucrate manual şi în continuare tot ce înseamnă partea de broderie de pe încălţăminte îi aparţine în totalitate, Irina ocupându-se personal de modele şi de calibrarea lor pe tipare. „Investiţia iniţială a fost destul de mică, însă pe parcurs am investit în mine în primul rând, în dezvoltarea mea profesională.

    Am urmat cursuri de designer de încălţăminte cu Mihaela Glăvan, cursuri la care s-a alăturat şi Ovidiu Buta cu câteva ore de stilism, iar eu am trecut la nivelul următor. Adică de la încălţăminte croşetată, la încălţăminte trasă pe calapod.”

    Următorul pas a fost achiziţia unei maşini de brodat pentru a-şi pune în practică ideile pe care le avea şi aşa au apărut primele ghete brodate pe lână fiartă în combinaţie cu piele. Astăzi, toată încălţămintea sub eticheta YRene Concept este produsă în România, lucrată manual, de la zero, în două ateliere de încălţăminte din Bucureşti, în sistem de colaborare. „Anumite modele ne aparţin integral – de la design, broderie, combinaţii de culori, iar pentru altele suntem retailer (adică doar vindem – n. red.), însă totul este fabricat în România. Anumite materiale sunt aduse din străinătate, iar altele, cum ar fi tălpile, sunt produse tot aici, în România.” YRene Concept are un parteneriat şi cu Festival Shop, o altă afacere creată de la zero, care o are ca fondatoare pe Alina Grigore.

    „Anumite modele ne aparţin integral – de la design, broderie, combinaţii de culori, iar pentru altele suntem retailer (adică doar vindem – n. red.), însă totul este fabricat în România.”

    Irina Maria Stoica, fondatoare YRene Concept

    În atelierul ei, Alina vopseşte materialele în tehnica tie-dye, iar ulterior Irina montează încălţămintea. Alţi artişti colaboratori se ocupă de procesul de pictare a pantofilor. „Am participat la târguri, expoziţii, am avut şi vânzări externe, iar munca mea a început să fie apreciată din ce în ce mai mult. În acest moment, pot oferi o gamă variată de încălţăminte în general de damă, începând de la pantofi casual sau eleganţi şi până la încălţăminte de iarnă, precum botine sau ghete”, spune Irina Maria Stoica.

    Şi tot din seria parteneriatelor face parte şi unul cu un club de motocicliste, alcătuit din femei care lucrează în domenii precum armată, poliţie sau aviaţie, pentru care YRene Concept realizează broderiile ce îşi găsesc locul pe piesele de vestimentaţie. „În general, clientele noastre sunt doamne şi domnişoare pasionate de modă, iubitoare de lucruri deosebite. Toată încălţămintea se realizează pe comandă, exact după preferinţele fiecărei cliente.”

    O parte din încălţămintea desenată de Irina a ajuns peste ocean, în America sau Canada, însă s-au arătat amatoare şi de pe continentul european, Italia fiind un exemplu. Următoarea colaborare despre care vorbeşte Irina Maria Stoica este cu Turcia. În 2023, ea şi-a propus să se extindă şi mai mult pe plan extern, în paralel cu o consolidare a vânzărilor pe piaţa locală. Brandul YRene Concept poate fi găsit doar online, iar Irina spune că nu are în plan prea curând o deschidere a unui magazin fizic. Aşa că platforme precum Facebook, Instagram, TikTok sau Etsy sunt cele care găzduiesc toate colecţiile de încălţăminte. „Mulţi clienţi ne vin pe Instagram, unde suntem foarte activi şi cunoscuţi”, mărturiseşte Irina.   ■

    Zece idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Ann Design Studio – birou de design interior (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Ana Mihail

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională (Dubai, Franţa, Anglia, Belgia)

    Cutia cu Activităţi – activităţi creative pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ghiţă

    Prezenţă: naţională

    Patricia Bride – brand de rochii de mireasă (Braşov)

    Fondatoare: Irina Carp

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Furniture Factory – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Vlad Grigore

    Investiţii: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    AlimenteSpeciale.ro – magazin online cu alimente sănătoase (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Martac

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri: 30.000-40.000 de euro pe lună

    Prezenţă: online

    Lulu Design Boutique – aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatori: Laura şi Vlad Antohe

    Prezenţă: Bucureşti

    Frateria – cofetărie (Iaşi)

    Fondator: Ştefan Buraga

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Căsuţa de la Coteşti – unitate de cazare (judeţul Argeş)

    Fondatoare: Adelaida Săcăluş

    Investiţii: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 15.000 de euro

    Prezenţă: Coteşti, jud. Argeş

    Livstory – fabrică de ciocolată (Braşov)

    Fondatori: Mihaela şi Liviu Enache

    Investiţii: 400.000 de euro

    Prezenţă: în Braşov, la Artisan Coffee, Croitoria de Cafea, mallul Coresi

    Prive Nest – unitate de cazare (judeţul Bistriţa-Năsăud)

    Fondator: Ionuţ Bota

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 20.000 de euro

    Prezenţă: satul Susenii Bârgăului, jud. Bistriţa-Năsăud

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Combustibil pentru papilele gustative. Ştefan Dinescu-Crăciun, antreprenor şi campion naţional la degustarea cafelei: „Banii sunt hrana unei afaceri”

    Pasiunea pentru cafea şi-a descoperit-o acum aproximativ 11 ani. La început a fost doar membru într-un forum despre cafea de specialitate, apoi a trecut în postura de blogger în lumea acestei licori, dar şi în cea a whisky-ului şi a trabucurilor. Ce au toate în comun? Aromele. Şi de aici mai departe, Ştefan Dinescu-Crăciun a continuat să dezvolte variaţiuni pe aceeaşi temă.

    A urmat achiziţionarea primului espressor de cafea, pe care l-am modificat pentru performanţe superioare, mulţi bani şi mult timp investit în cafea, echipamente şi autoeducare, articole, interviuri, cursuri de specializare în cafea, deşi lucram într-un domeniu total diferit. După câţiva ani, în 2014 am decis să particip la Campionatul naţional de degustat cafea, organizat de SCA România.” A devenit campion naţional, fiind şi singurul participant care nu era barista sau prăjitor de cafea, ci mai degrabă un „şoarece de birou” infiltrat printre oamenii din lumea cafelei. A reprezentat apoi România la campionatele mondiale care au avut loc în Sidney, Australia. „Prăjeam deja cafea acasă în mod artizanal pe un prăjitor electric modificat de mine şi am descoperit satisfacţiile aduse de această minunată îndeletnicire. Am descoperit că pot influenţa şi mai mult o ceaşcă de cafea dacă intervin în acest lanţ încă de la prăjire, nu doar folosindu-mă de temperatura apei de extracţie, profil de presiune, preinfuzie, timpi de extracţie, raţie, parametrii apei.” Citea în continuare, aşa cum o face şi astăzi, de altfel, zilnic despre cafea. În 2016, mai mult împins de la spate de prieteni şi colegi de serviciu, după cum spune Ştefan, a pus bazele primei firme. A început să importe cafea verde şi ambalaje, să prăjească şi mai departe să facă tot ce ţine de administrarea unui business.

    Un an mai târziu, a apărut Caffe Corretto în Constanţa, unde oferta ţine cont de câteva principii: doar cafea arabica, doar de specialitate, cu peste 80 de puncte SCA, doar tehnologie de vârf în ceea ce priveşte aparatura, de la filtrarea apei, până la râşnite, tampare dinamometrică şi echipamente de extracţie. De-a lungul anilor, investiţiile s-au tot acumulat, pornind de la cei 2.000 de euro pentru primul espressor cumpărat cu bani de la părinţi şi continuând cu amenajarea cafenelei, făcută majoritar în regie proprie. Cafeaua este importată şi prăjită într-un spaţiu aflat vizavi de cafenea, iar cei interesaţi sau curioşi pot oricând să asiste la procesul prăjirii. „Banii sunt hrana unei afaceri. Dacă nu îi ai, trebuie să munceşti foarte mult şi să faci cât mai multe singur sau cu prietenii. Acum avem un echipament de prăjit cafea care poate prăji 60 de kilograme în fiecare oră şi care costă peste 30.000 de euro, patru espressoare care costă împreună peste 37.000 de euro, şapte râşniţe de cafea de aproximativ 11.000 de euro. Stocurile de cafea verde reprezintă în jur de 48.000 de euro anual.” Cu şapte angajaţi, businessul lui Ştefan Dinescu-Crăciun merge mai bine decât se aştepta după cei doi ani de pandemie, când activitatea a fost foarte afectată, spune el. Deja a semnat colaborări cu parteneri pentru 2023 şi speră să treacă uşor peste primăvară, când se aşteaptă la vârful recesiunii. „Avem clienţi de la tineri de liceu până la pensionari, marea masă fiind cei între 30 şi 50 de ani, oameni care apreciază produsele de calitate, cei pentru care o cafea bună este mai mult decât importantă. Avem clienţi în ţară care îşi comandă cafeaua online, oameni pasionaţi care au acasă espressoare şi râşniţe de mii de euro sau persoane cu venituri mai mici care totuşi cumpără cafea de specialitate pentru a-şi începe ziua cu o ceaşcă bună de cafea la ibric.” La Caffe Corretto, băuturile costă între 11 şi 17 lei, în funcţie de cantităţile de cafea şi lapte şi de tipul de lapte.

    Cafeaua prăjită, la rândul ei, are preţuri cuprinse între 130 şi 150 de lei pe kilogram. „Am supravieţuit datorită magazinului online şi livrărilor pe care le-am făcut cu ajutorul serviciilor de curierat. Dacă ne-am fi bazat doar pe vânzarea directă, nu am fi trecut de pandemie. Partea oarecum bună a pandemiei a fost că oamenii au înţeles că pot comanda aproape orice online, că pot plăti ramburs sau cu cardul şi astfel distanţele sunt eliminate”, îşi aminteşte Ştefan.   ■

    Ştefan Dinescu-Crăciun a devenit campion naţional la degustarea cafelei, la o competiţie la care a fost singurul participant care nu era barista sau prăjitor de cafea, ci mai degrabă un „şoarece de birou” infiltrat printre oamenii din lumea cafelei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Academia de Artă Dulce Şcoală de modelaj pentru produsele de cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Rodica Bunea

    Investiţii: 5.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Jucării vorbăreţe Proiect educaţional (Oradea)

    Fondatoare: Laura Hărdălău

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 550.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Nori de zahăr Vată de zahăr (Bucureşti)

    Fondator: Victor Nae

    Investiţie iniţială: până la 2.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: peste 16.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Casa Matteo, Unitate de cazare (Zărneşti)

    Fondatoare: Mădălina Sumedrea

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 10.000 de euro

    Prezenţă: Zărneşti, judeţul Braşov

    La Fleur Boheme Atelier floral (Bucureşti)

    Proprietare: Alexandra Cojocaru şi Cristina Bejan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 20.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum au reuşit doi români să construiască o afacere cu care fac peste un milion de euro dintr-o pasiune a lor

    Pasiunea pentru Vintage au scos-o la iveală odată cu mutarea la Viena. Săptămânal, în capitala austriacă, obişnuiau să colinde pieţele de vechituri în căutare de noi comori. Era anul 2015, iar Beatrice şi Emil Stoian abia făceau cunoştinţă cu bogăţia obiectelor aflate la a doua lor viaţă. Ani mai târziu, aduceau şi în România această pasiune aparte şi deschideau la Bucureşti magazinul Măria Ta, cu un portofoliu de obiecte vintage dintr-o mulţime de categorii.

    La un moment dat, un prieten ne-a întrebat dacă nu am vrea să căutăm piese de mobilier second-hand în Viena şi să le aducem în România. Planul era ca el să le vândă, iar banii obţinuţi să fie destinaţi proiectelor sociale în care eram împreună implicaţi de mai mulţi ani”, povestesc Beatrice şi Emil Stoian. Pe lângă mobilier, Beatrice a mai adăugat colecţiei de obiecte vintage noi piese, făcând apartamentul de trei camere din Viena în care locuia să devină neîncăpător.

    Activitatea a mers bine, iar în 2018 a căpătat contur şi la Registrul Comerţului, unde a fost înfiinţată firma Noebe 4 Life SRL. Beatrice este originară din Bucureşti, Emil vine din Constanţa, împreună şi-au unit destinele la Călăraşi, iar de mai bine de 20 de ani locuiesc la Viena. Businessul cu obiecte vintage a început cu un magazin în Călăraşi, apoi s-a extins curajos în Bucureşti, unde a fost deschis magazinul sub emblema Măria Ta, din zona Nerva Traian. De el se ocupă nepotul lui Beatrice, Andrei, împreună cu logodnica lui, Alina.

    Recent, antreprenorii au mai deschis un al doilea magazin în Călăraşi, iar pentru 2023 estimează să obţină, cu trei spaţii în portofoliu, o cifră de afaceri de un milion de lei. „Am investit, în primul rând, multă pasiune şi foarte mult suflet. Oamenii întreabă mereu de ce investesc atâţia bani pentru un magazin, iar asta vorbeşte mult despre patroni şi despre dedicarea noastră. Vrem să ne implicăm în România şi nu este vorba doar de a lua banii clienţilor, ci şi de a oferi un ambient plăcut, frumos, în care să te simţi bine când intri.” Financiar, investiţia a ajuns la circa 10.000 de euro, bani adunaţi în timp, până la deschiderea magazinului Măria Ta, care a necesitat alţi 35.000 de euro pentru amenajare, la care au lucrat, de altfel, cu propriile mâini.„Vindem preponderent produse din perioada vintage 1920-1980, dar şi antichităţi şi chiar produse noi aduse din afară. Tot ceea ce nouă ni se pare frumos sau ne încântă aducem şi în magazinele noastre.”

    Clienţi sunt, în general, tinerii, mulţi dintre ei studenţi, dar şi familii care apreciază obiectele vintage, pensionari sau pur şi simplu vecinii curioşi de ce se ascunde dincolo de uşile magazinului din cartierul lor. „Iubim să vină vecinii şi să stăm la o poveste cu ei”, spune Beatrice. Găsirea spaţiului potrivit pentru magazinul Măria Ta din Bucureşti, pe strada Traian, lângă Bulevardul Unirii, a fost un proces greu şi îndelungat. Birocraţia a făcut şi mai grea această deschidere, iar schimbarea comportamentului de consum după pandemie a fost un obstacol în plus. Oamenii au preferat să investească banii în vacanţe, bucurându-se de libertatea recâştigată a mişcării, aşa că achiziţiile de obiecte, vintage sau nu, au fost puse pe hold. Totuşi, fondatorii Măria Ta spun că au înregistrat vânzări în creştere la haine şi accesorii, iar anul 2021 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de 187.000 de lei şi trei angajaţi. „Anii pandemiei au fost ani de supravieţuire. Nu am fost susţinuţi deloc de stat, am avut voie să ţinem magazinele deschise, însă oamenii nu au avut voie să umble pe străzi şi au fost zile în care am avut vânzări de 3 lei, 6 lei. Am adus bani de acasă, de unde muncim noi, în Viena, pentru a putea să ne ţinem angajaţii şi locaţiile.”

    Însă cum din orice provocare sunt şi lecţii de învăţat, Beatrice şi Emil au ieşit mai curajoşi din pandemie şi cu planuri mai înverşunate de extindere. Au avut timp să le „disece” în lunile în care activitatea a stagnat, iar acum încep să le pună în aplicare. 

    Financiar, investiţia a ajuns la circa 10.000 de euro, bani adunaţi în timp, până la deschiderea magazinului Măria Ta, care a necesitat alţi 35.000 de euro pentru amenajare, la care au lucrat, de altfel, cu propriile mâini.

     

  • Ce este Palatul Vechiturilor, afacerea gândită şi construită de un român care s-a săturat să muncească pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

    Palatul Vechiturilor. Aşa a ales să-şi numească businessul Dan Georgescu, un antreprenor care a plecat de la ideea unui mix între atmosfera unui magazin second-hand şi diversitatea târgului de vechituri. Astăzi, proiectul îi aparţine atât lui, cât şi partenerilor Constantin şi Florin Arbans, fiind iniţiat de cel dintâi, care are în spate o experienţă de 15 ani în business development şi de 20 de ani în retail.

    Am început în 2013, ca un business de familie cu doi asociaţi, după ceva ani petrecuţi în mediul corporate. Îmi doream un concept de retail sustenabil, out-of-the-box, cu investiţii minime. Restul a fost doar determinare, imaginaţie şi informare atentă prin vizite la Berlin şi Londra. Ghidul Deliei Dumitrescu, «Secondhand & Vintage – Berlin», pe care îl răsfoiesc şi acum, după mult timp, plin de zeci de post-ituri şi notiţe, spune în felul lui despre modul în care s-a cristalizat ideea”, explică Dan Georgescu.

    A vrut un business mic, fără o structură organizatorică amplă, fără proiecţii financiare detaliate, fără PR sau echipamente specifice, iar în iunie 2013 a reuşit să-l deschidă, după investiţii de circa 15.000 de euro. „Am îmbrăţişat de la bun început ideea unei dezvoltări ecologice, cu puternice accente sociale, a unui concept cu înţelegere faţă de istoria recentă trăită de români şi respect faţă de produsele locale. Astfel, la scurt timp după deschiderea magazinului nostru binecunoscut astăzi nostalgicilor din Bucureşti, am petrecut o bună bucată de timp făcând benchmarking la businessurile de retail de tip charity din Marea Britanie, în special la Oxfam, venind cu versiunea beta a magazinului online Palatul Vechiturilor, probabil primul charity shop online din România în 2016.”

    În dezvoltarea platformei online şi a facilităţilor logistice au mai fost investiţi alţi bani, astfel că, în total, bilanţul investiţiilor ajunge la 50.000 de euro în prezent. Decizia extinderii în online s-a dovedit salvatoare în martie 2020, când pandemia a schimbat complet comportamentele şi tiparele de achiziţii. Anul 2022 a adus o nouă structură în acţionariat, după ce Dan Georgescu a făcut o alianţă cu firma Direct Marketing Group, activă pe piaţa de publicitate, marketing direct, logistică pentru campanii promoţionale şi comerţ online, pentru a completa afacerea cu un set de abilităţi logistice şi de marketing. „Împreună am putut să facem pasul firesc de la validarea modelului de business către scalarea lui, care ne aşteptăm să genereze cel puţin o dublare a cifrei de afaceri în 2023.”

    Astfel, în prezent, acţionarii firmei Palatul Vechiturilor SRL sunt Dan Georgescu (50%), Constantin Arbans (25%) şi Florin Arbans (25%). Cu trei angajaţi, compania a realizat în 2021, anul anterior extinderii acţionariatului, o cifră de afaceri de 100.000 de euro şi profit de 17.000 de euro. Palatul Vechiturilor înseamnă astăzi două puncte de lucru în Bucureşti – un magazin pe Şoseaua Mihai Bravu şi un depozit care deserveşte livrările online pe Strada Intrarea Binelui, în Berceni. „Fanii noştri ştiu deja că vintage-ul şi vinilul îşi dau întâlnire cu clasicul şi şicul atât în magazinul nostru din Bucureşti, cât şi în cel virtual. Peştele de sticlă, radioul Electronica, steagul PCR, aparatul de diafilme, rola de zugrav, casca de miner, sifoanele, discurile de vinil, telefonul cu disc, cravata de pionier şi multe alte obiecte recuperate primesc astfel şansa de a intra în dialog cu obiecte de design contemporane. Şi toate la un loc spun o poveste unică, eclectică.”

    Cei care trec pe la Palatul Vechiturilor sunt în general nostagici, pasionaţi de muzică şi carte, colecţionari, designeri şi arhitecţi care caută obiecte inedite, oameni din teatre şi alte instituţii culturale care caută obiecte de recuzită. Însă surpriza cea mai mare o reprezintă segmentul tânăr, generaţia Z, spune Dan Georgescu. Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile. Prin urmare, preţurile pot pleca de la 5 lei pentru o carte de copii de exemplu, în timp ce piesele de colecţie, precum tablourile de galerie, pot ajunge la 1.500 de lei. „Ne bucurăm de depăşirea perioadei de stagnare, în care am fost presaţi de problemele legate de pandemie,prin creşterea prezenţei online, generarea de lanţuri de aprovizionare mai rezistente, investiţii în extinderea afacerii şi în îmbunătăţirea promovării. Aceasta deoarece credem că automatizarea şi digitalizarea vor fi vedetele recuperării economice postcoronavirus, chiar şi în sectorul în care activăm”, adaugă Dan Georgescu.   

    Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Brutăria Maria Ioana – brutărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Acristei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bucureşti

    EmilyRay – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Ştedel

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 23.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Popantofăria – atelier de reparaţii de încălţăminte (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată după primii doi ani de funcţionare:
    50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Oblic Studio – birou de arhitectură (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Prigoreanu

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Arepas – business de tip street food (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Andreescu

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri: 70.000 de lei pe lună (14.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi la evenimente

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Femeia care a făcut o afacere profitabilă din una dintre cele mai mari dorinţe ale omului. Majoritatea dintre noi ne lăsăm pradă acestei dorinţe aproape zilnic – GALERIE FOTO

    Jovie Belle nu este, cu certitudine, pentru cei care vor să-şi înfrâneze pofta de ceva dulce. Pentru toţi ceilalţi însă, afacerea fondată de Miruna Stoiu este momentul de răsplată din fiecare zi. Un moment de respiro într-o mare de taskuri. La fel cum, de altfel, a şi luat naştere. Ca o gură – dulce – de aer în plină pandemie.

    Concret, Jovie Belle înseamnă cutii cu căpşuni proaspete glasate cu ciocolată belgiană, dar şi o gamă ispititoare de alte dulciuri decadente, indiferent că e vorba despre zmeură liofilizată, fistic prăjit sau paiete de ciocolată neagră. Cadoul este completat, în funcţie de preferinţe, de flori care mai de care mai parfumate.

    „Firma este înfiinţată în 2018, împreună cu o bună prietenă, însă momentul nu a fost cel mai bun pentru niciuna dintre noi să renunţăm la joburile noastre de atunci şi să ne dedicăm acestui business, astfel că firma a fost fără activitate până anul acesta. În 2020, în plină pandemie, am decis să preiau singură această firmă şi să investesc în ea.”

    Cu studii în domeniul artelor plastice şi în arhitectura peisageră, antreprenoarea a început să lucreze în ornarea prăjiturilor la şase luni de la deschiderea primei cofetării Armand din Bucureşti, unde a preluat rolul de cake designer. A aplicat aşadar cunoştinţele de design şi aptitudinile creative asupra dulciurilor artizanale, şi nu pe şevalet sau în spaţiile verzi ale oraşelor.

    Apoi a decis să continue pe cont propriu. „Dorinţa de a crea acest business este mai veche, încă din 2018, însă, neavând posibilităţile financiare, am tot amânat. Jovie Belle a fost creat în plină pandemie, fiind forţată de împrejurări, ajutată de prieteni şi condusă de o experienţă de peste zece ani în domeniul deserturilor”, povesteşte Miruna Stoiu. Până în acest moment, ea a investit peste 25.000 de euro şi nu se va opri aici, fiind un business care are nevoie în permanenţă de o susţinere financiară. „Produsele sunt realizate în laboratorul nostru, care se află în vestul Bucureştiului.”

    De acolo pleacă zilnic livrările în Capitală, dar şi în împrejurimi. Comenzile vin atât din ţară, cât şi din străinătate, fiind numeroşi românii care vor să trimită un cadou şi un desert deosebit cuiva drag de acasă. Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei. „Clienţii Jovie Belle sunt cei care doresc să trimită cuiva drag un cadou deosebit, cu un gust aparte şi o imagine jucăuşă. Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun”, spune Miruna Stoiu.

    Urmează deci o perioadă aglomerată în laboratorul Jovie Belle, iar Miruna nu ar putea fi mai încântată. Mai ales că se încheie un an complicat pentru toată lumea, în special pentru antreprenori. Aşa că dorinţa ei este acum să menţină trendul ascendent pe care a pornit această idee de afacere.

    Miruna Stoiu, fondatoare Jovie Belle: „Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun.”

    Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei.

     

  • Afaceri de la zero. Robert Bălan a pornit proiectul Doi Tâmplari acum mai bine de patru ani, iar astăzi creează, într-un atelier din Bucureşti, piese de mobilier făcute la comandă pentru clienţii din toată ţara

    ♦ Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, blaturi sau mese. ♦ Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara, însă cei mai mulţi vin din Bucureşti. ♦ Cel mai scump obiect de mobilier a costat 6.000 de euro.

    Robert Bălan a descoperit acum ceva timp domeniul tâmplăriei şi pasiunea sa pentru lucrul cu lemnul, iar în 2018 a pus bazele proiectului Doi Tâmplari, brand sub care astăzi realizează, în atelierul său din Bucureşti, obiecte de mobilier făcute la comandă.

    El a început businessul alături de vărul său, însă acesta s-a retras din afacere ulterior. Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara.

    „Proiectul a pornit în 2018. Am început cu piese de mobilier făcute la comandă, iar ulterior am decis să facem o linie de produse proprii. Nu am studii în acest domeniu, este pur şi simplu o pasiune. Înainte de a porni acest business, am activat şi în industria tatuajelor şi am cochetat şi cu croitoria. Am pornit cu o investiţie de circa 1.000 de euro pentru că nu ştiam dacă acest proiect va merge. Nu cunoşteam domeniul, ştiam doar că îmi place foarte mult, aşa că am cumpărat nişte scule destul de ieftine şi am pornit la drum”, a povestit antreprenorul.

    În atelierul din Bucureşti, mai spune el, lucrează zi de zi trei persoane, iar într-o lună, producţia ajunge la circa zece produse făcute pe comandă.

    Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, dar şi alte obiecte de mobilier făcute din lemn. Tipul de lemn utilizat cel mai mult pentru obiectele de mobilier este stejarul, însă fiecare piesă poate fi adaptată în funcţie de dorinţele clientului şi de bugetul său.

    Cele mai cerute produse de către clienţi sunt mesele, comodele TV, blaturile şi corpurile de baie.

    „Clientul poate veni cu propria idee, iar noi o putem ajusta şi putem customiza produsul împreună. În mare parte, acum se caută produse realizate în stil industrial sau nordic. Fiecare persoană are propriul stil şi noi încercăm să ne adaptăm după dorinţele fiecărui client”, a mai adăugat el.

    Preţurile pornesc de la 70 de lei, cel mai ieftin produs fiind un tocător de bucătărie realizat din lemn de stejar.

    Cel mai complex, dar şi cel mai scump obiect de mobilier pe care Robert Bălan l-a creat în atelierul Doi Tâmplari a fost un şifonier, pentru realizarea căruia a avut nevoie de aproximativ două luni. Preţul acestuia a ajuns la 6.000 de euro.

    Clienţii, spune acesta, sunt în mare parte persoane fizice. Unii dintre ei, menţionează antreprenorul, au comandat doar un singur produs, însă au fost şi mulţi clienţi care au comandat produse pentru a-şi mobila camere întregi.

    Cei mai mulţi dintre clienţii businessului vin din Bucureşti. Doi Tâmplari a avut cereri şi de peste graniţe, iar extinderea pe piaţa internaţională este un plan de viitor.

    „Ne gândim şi la extinderea pe plan internaţional. Până acum, am avut comenzi doar de la clienţi români stabiliţi în străinătate.”

    În prezent, produsele se vând doar online, spune fondatorul, însă anul acesta el ia în calcul şi deschiderea unui showroom în Bucureşti.

    În 2022, Doi Tâmplari a generat venituri 100.000 de lei, acest rezultat fiind la jumătatea anului precedent. „Până acum, am lucrat pentru a-mi dezvolta abilităţile, ca să pot realiza orice comandă şi să prind experienţă. Ascensiunea noastră abia acum începe”, a adăugat antreprenorul.

    Anul trecut, mai spune acesta, cea mai mare provocare a fost achiziţionarea unui CNC – un utilaj care ajută la debitarea blaturilor şi la gravarea lor. În 2023, menţionează el, urmează ca acesta să fie pus în funcţiune.

    Tot anul acesta, anunţă fondatorul Doi Tâmplari, va fi dezvoltată o gamă de lux, dar şi o gamă de produse proprii.

    Pentru Robert Bălan, antreprenoriatul nu este o experienţă uşoară, însă pasiunea şi satisfacţiile aduse de munca în atelier îi dau curajul şi putearea să treacă peste orice obstacole.

    „Dacă faci ceea ce îţi place şi îţi urmezi pasiunea, cu siguranţă vei vedea şi rezultatele. Pe mine mă motivează fiecare piesă pe care o fac. Am avut momente în care am vrut să renunţ, dar tot timpul am găsit curajul de a merge mai departe, tocmai pentru că sunt pasionat de ceea ce fac.”

     

     

  • Palatul Vechiturilor, afacerea construită şi gândită de un român care nu a mai vrut sa muncească pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

    Palatul Vechiturilor. Aşa a ales să-şi numească businessul Dan Georgescu, un antreprenor care a plecat de la ideea unui mix între atmosfera unui magazin second-hand şi diversitatea târgului de vechituri. Astăzi, proiectul îi aparţine atât lui, cât şi partenerilor Constantin şi Florin Arbans, fiind iniţiat de cel dintâi, care are în spate o experienţă de 15 ani în business development şi de 20 de ani în retail.

    Am început în 2013, ca un business de familie cu doi asociaţi, după ceva ani petrecuţi în mediul corporate. Îmi doream un concept de retail sustenabil, out-of-the-box, cu investiţii minime. Restul a fost doar determinare, imaginaţie şi informare atentă prin vizite la Berlin şi Londra. Ghidul Deliei Dumitrescu, «Secondhand & Vintage – Berlin», pe care îl răsfoiesc şi acum, după mult timp, plin de zeci de post-ituri şi notiţe, spune în felul lui despre modul în care s-a cristalizat ideea”, explică Dan Georgescu.

    A vrut un business mic, fără o structură organizatorică amplă, fără proiecţii financiare detaliate, fără PR sau echipamente specifice, iar în iunie 2013 a reuşit să-l deschidă, după investiţii de circa 15.000 de euro. „Am îmbrăţişat de la bun început ideea unei dezvoltări ecologice, cu puternice accente sociale, a unui concept cu înţelegere faţă de istoria recentă trăită de români şi respect faţă de produsele locale. Astfel, la scurt timp după deschiderea magazinului nostru binecunoscut astăzi nostalgicilor din Bucureşti, am petrecut o bună bucată de timp făcând benchmarking la businessurile de retail de tip charity din Marea Britanie, în special la Oxfam, venind cu versiunea beta a magazinului online Palatul Vechiturilor, probabil primul charity shop online din România în 2016.”

    În dezvoltarea platformei online şi a facilităţilor logistice au mai fost investiţi alţi bani, astfel că, în total, bilanţul investiţiilor ajunge la 50.000 de euro în prezent. Decizia extinderii în online s-a dovedit salvatoare în martie 2020, când pandemia a schimbat complet comportamentele şi tiparele de achiziţii. Anul 2022 a adus o nouă structură în acţionariat, după ce Dan Georgescu a făcut o alianţă cu firma Direct Marketing Group, activă pe piaţa de publicitate, marketing direct, logistică pentru campanii promoţionale şi comerţ online, pentru a completa afacerea cu un set de abilităţi logistice şi de marketing. „Împreună am putut să facem pasul firesc de la validarea modelului de business către scalarea lui, care ne aşteptăm să genereze cel puţin o dublare a cifrei de afaceri în 2023.”

    Astfel, în prezent, acţionarii firmei Palatul Vechiturilor SRL sunt Dan Georgescu (50%), Constantin Arbans (25%) şi Florin Arbans (25%). Cu trei angajaţi, compania a realizat în 2021, anul anterior extinderii acţionariatului, o cifră de afaceri de 100.000 de euro şi profit de 17.000 de euro. Palatul Vechiturilor înseamnă astăzi două puncte de lucru în Bucureşti – un magazin pe Şoseaua Mihai Bravu şi un depozit care deserveşte livrările online pe Strada Intrarea Binelui, în Berceni. „Fanii noştri ştiu deja că vintage-ul şi vinilul îşi dau întâlnire cu clasicul şi şicul atât în magazinul nostru din Bucureşti, cât şi în cel virtual. Peştele de sticlă, radioul Electronica, steagul PCR, aparatul de diafilme, rola de zugrav, casca de miner, sifoanele, discurile de vinil, telefonul cu disc, cravata de pionier şi multe alte obiecte recuperate primesc astfel şansa de a intra în dialog cu obiecte de design contemporane. Şi toate la un loc spun o poveste unică, eclectică.”

    Cei care trec pe la Palatul Vechiturilor sunt în general nostagici, pasionaţi de muzică şi carte, colecţionari, designeri şi arhitecţi care caută obiecte inedite, oameni din teatre şi alte instituţii culturale care caută obiecte de recuzită. Însă surpriza cea mai mare o reprezintă segmentul tânăr, generaţia Z, spune Dan Georgescu. Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile. Prin urmare, preţurile pot pleca de la 5 lei pentru o carte de copii de exemplu, în timp ce piesele de colecţie, precum tablourile de galerie, pot ajunge la 1.500 de lei. „Ne bucurăm de depăşirea perioadei de stagnare, în care am fost presaţi de problemele legate de pandemie,prin creşterea prezenţei online, generarea de lanţuri de aprovizionare mai rezistente, investiţii în extinderea afacerii şi în îmbunătăţirea promovării. Aceasta deoarece credem că automatizarea şi digitalizarea vor fi vedetele recuperării economice postcoronavirus, chiar şi în sectorul în care activăm”, adaugă Dan Georgescu.   

    Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Brutăria Maria Ioana – brutărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Acristei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bucureşti

    EmilyRay – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Ştedel

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 23.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Popantofăria – atelier de reparaţii de încălţăminte (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată după primii doi ani de funcţionare:
    50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Oblic Studio – birou de arhitectură (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Prigoreanu

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Arepas – business de tip street food (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Andreescu

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri: 70.000 de lei pe lună (14.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi la evenimente

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Avocatul de pe şantiere

    Avocatura şi designul fac casă bună în viaţa Laurei Breabăn, care, după ce mersese pe drumul antreprenoriatului în domeniul în care studiase – Dreptul, a ales să facă acelaşi pariu şi în domeniul care o pasiona – designul. Şi-a format un portofoliu solid de clienţi şi într-o parte, şi în cealaltă, iar acum reuşeşte să le împace pe amândouă la fel de bine cum ştie să armonizeze culorile într-un proiect de amenajare.

    Şi-a început cariera de avocat în 2014, a fost avocat de litigii pe drept comercial în primii cinci ani, iar ulterior s-a specializat în avocatura de consultanţă. Astăzi, profesează în cadrul propriului cabinet ca avocat, oferind consultanţă pe drept comercial, corporate, contracte, achiziţii publice, fonduri europene.

    Când nu jonglează cu documentele şi cunoştinţele juridice, Laura se joacă însă cu ideile şi culorile în proiecte de amenajare interioară, după stilul propriu. „Am fondat businessul Duende de Luna după ce am plecat din mediul corporate de avocatură, din cadrul unei societăţi, şi mi-am înfiinţat propriul cabinet de avocat. În această perioadă de tranziţie, am reuşit să aloc timp pregătirii la nivel profesionist în zona de design, prin absolvirea de cursuri de formare în domeniu atât în ţară, cât şi în străinătate, învăţând programe tehnice şi studiind intensiv pe cont propriu în acest domeniu total nou pentru mine”, povesteşte Laura Breabăn.

    La scurt timp, pentru că nu-şi putea stăvili entuziasmul şi le împărtăşea tuturor celor din jur încotro voia să se îndrepte, a avut şi primii clienţi, din rândul prietenilor. Prin recomandările lor, a ajuns astfel la mai mulţi oameni, pe care îi sfătuieşte astăzi fie în zona de design de interior, fie în domeniul avo­caturii. „Fiind o societate de prestare de servicii, într-un domeniu nou pentru mine, investiţia a constat în pregătirea mea anterioară, pe durata a doi-trei ani, prin accesarea tuturor cursurilor de profil din România şi alte workshopuri din străinătate online, care au costat aproximativ 20.000 de lei. A fost vorba şi despre investiţia de timp şi energie multă ca autodidact.” Şi nu s-a încheiat, pentru că Laura încă mai alocă bani pentru abonamentele lunare pentru programele în care lucrează vizual, cursuri noi de perfecţio­na­re şi de business în designul de interior, precum şi multe reviste de specialitate. Înapoi, afacerea Duende de Luna i-a adus în 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 40.000 de lei, acela fiind al doilea an de la înfiinţare.

    Laura ţine de asemenea să precizeze că aceasta este totuşi o activitate part-time pentru ea, prioritară fiind avocatura. La Duende de Luna nu are angajaţi, ci se ocupă singură de toate etapele proceselor de amenajare. Businessul l-a înscris la Registrul Comerţului pe 5 martie 2020, chiar cu câteva zile înaintea lockdownului cauzat de pandemie, iar la acel moment, Laura deja preluase câteva proiecte de design şi începuse să lucreze la ele. Până la finalul anului 2020 nu a mai avut alte cereri pe design, dar a compensat cu activitatea intensă din cabinetul de avocatură, unde a avut de oferit consultanţă businessurilor afectate de acea perioadă. Din 2021, oamenii au început să conştientizeze că spaţiile în care locuiesc devin din ce în ce mai importante, aşa că şi cererea pentru serviciile de amenajare a crescut, şi nu puţin.

    „Clienţii mei sunt proprietari din rezidenţial, cupluri sau persoane singure, până acum între 25 ani şi 50 ani. Sunt persoane care doresc un spaţiu ultrapersonalizat, pe sufletul lor, sunt persoane care vor să se cunoască mai bine prin acest proces, care vor să se implice în amenajarea casei lor şi cărora le sunt alături cot la cot până la mutare.” Laura a lucrat totuşi şi pentru câteva spaţii comerciale mai nişate, cum ar fi un atelier de creaţie vestimentară, un studio de yoga sau – nicio surpriză – un birou pentru avocaţi. „Îmi place să abordez un stil de a lucra personalizat cu fiecare client şi proiect. Proiectele mele nu seamănă între ele, tematica amenajării se ghidează după chipul şi asemănarea clientului. De altfel, elementul-cheie al businessului meu constă în crearea unor proiecte de o creativitate brută, spaţii personalizate în care proprietarii să se simtă cei mai autentici.” Ca o regulă, înainte de fiecare proiect, Laura face o „scanare” prealabilă şi propune un mod de lucru compus din cei mai potriviţi paşi pentru respectivii clienţi. Etapa de bază şi comună în toate proiectele este cea de „autocunoaştere designistă”, cum îi spune ea, adică diagnoza preferinţelor intuitive, veridice. Pe final de an, Laura îşi doreşte să finalizeze proiecte de design contractate, iar din ianuarie se vede din nou lucrând pe şantierele locuinţelor pe care cineva, mai târziu, le va numi „acasă”.   

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Castelul Oliviei – castel gonflabil pentru petreceri (Bucureşti)

    Fondatoare: Anne-Marie Dociu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri: 40.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    deFlorian – brand de aşternuturi şi textile pentru casă (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatori: familia Iovan

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (5.000 de euro)

    Cifră de afaceri lunară: 350.000 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Germania

    Mickey’s Wear – brand de modă (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Dumitraşcu

    Investiţie iniţială: 3.000 de lire

    Prezenţă: România şi Anglia

    Mr. Fix Auto – service auto (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Călin Cîmpean şi Călin Oară

    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 350.00 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Beauty Day – saloane de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondator: Dar Emil Yaniv

    Investiţie iniţială: peste 50.000 de euro pentru un singur salon

    Cifră de afaceri anuală: 50.000-60.000 de euro

    Prezenţă: zonele Basarab şi Pipera din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.