Tag: actori

  • A apărut primul trailer pentru Star Wars Episode VII: The Force Awakens – VIDEO

    Primul trailer pentru Episode VII: The Force Awakens a fost lansat vineri pe contul de Youtube al LucasFilm Ltd.

     Star Wars: Episodul VII va ajunge pe ecrane în decembrie 2015, conform site-ului imdb.com. Deşi are o nouă echipă de producători şi un nou regizor, printre actori se vor regăsi şi cei care au dat viaţă personajelor în filmele din anii ’70, respectiv Harrison Ford, Mark Hamill şi Carrie Fisher.

    Acţiunea acestui nou episod va fi plasată la 30 de ani după cea din Episodul VI: Întoarcerea cavalerului Jedi. Surse din echipa de producţie au declarat că bugetul se va situa în jurul valorii de 200 de milioane de dolari, iar filmările sunt programate să înceapă în curând la Abu Dhabi.

     

  • Ce vedem la cinema: “Judecătorul” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Filmul, distribuit în ţară de către Freeman Entertainment, îi prezintă în rolurile secundare pe la fel de talentaţii Vera Farmiga, Billy Bob Thornton şi Vincent D’Onofrio.

    Robert Downey Jr. este Hank Palmer, un avocat de succes care se întoarce în oraşul natal pentru înmormântarea mamei sale. Ajuns aici, află că tatăl său, judecător cu greutate (Robert Duvall), este principalul suspect al unei crime controversate. În timp ce investighează cazul şi pregăteşte o apărare indestructibilă pentru tatăl său în sala de judecată, Hank reîncepe să se apropie de familia pe care a părăsit-o cu mulţi ani în urmă.

    Din 5 decembrie, pe marile ecrane, “Judecătorul” va scoate la iveală iţele unui caz complicat, dar şi trecutul traumatizant al unui avocat aparent cinic şi lipsit de conştiinţă.

  • Trei actori fac 70.000 de euro de la corporatiştii cu aspiraţii de vedetă

    Citirea unui scenariu, analiza unui film, lucrul cu echipa şi camera de filmat pot fi activităţi abordate nu doar de actorii profesionişti, ci şi de manageri. Chiar dacă nu îi încurajează să se dedice total profesiei de actor, Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă îi pun în lumina reflectoarelor pe corporatiştii autohtoni, distribuindu-i în filme cu bugete de peste 100.000 de euro.

    “Dacă acum patru ani un scurtmetraj produs de şcoala noastră pentru cursanţi costa în jur de 1.000-1.100 de euro, acum, «Alt love building», adică al doilea lungmetraj pe care îl lansăm, a ajuns la costuri totale de 160-170.000 de euro. E o diferenţă“, explică actorul Dragoş Bucur (cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filmele „Poliţist adjectiv“, „Furia“, „Boogie“) modul cum a evoluat şcoala Actoriedefilm.ro folosindu-se de singurele cifrele care îi sunt familiare.

    Fondată în 2010, de Bucur şi de colegii săi, actorii Alexandru Papadopol („Occident“, „Marfa şi banii“) şi Dorian Boguţă („Francesca“, „Caravana cinematografică“), aceasta este, potrivit lor, „mai mult o şcoală decât un business“, de aceea discuţiile despre cifre de afaceri sunt pentru ei tabu.

    Totuşi, alături de casa de producţie care s-a desprins din şcoală şi prin care realizează filme în care protagoniştii sunt cei care participă la cursurile lor, cei trei îşi aproximează veniturile la aproximativ 70.000 de euro. „De un an şi jumătate am ajuns la nivelul în care acest proiect se autosusţine şi aduce un mic profit, dar în primii doi ani am fost la zero sau puţin sub zero“, explică Bucur.

    Celor trei le-a venit ideea unei astfel de şcoli după ce au observat că, deşi an de an tot mai mulţi actori termină o facultate de profil, puţin ştiu să se descurce pe platourile de filmare. „Am început şcoala pentru o profesionalizare a actorului de teatru în cinema, ţinând cont că în niciuna din facultăţile de actorie din România, private sau de stat, nu se face actorie de film; există câteva cursuri, dar nu sunt nici atât de dezvoltate, nici atât de extinse încât să asigure pregătirea pentru un film după absolvire“, explică Bucur.

    Astfel, au investit 5.000 de euro în amenajarea unui spaţiu şi în tehnologia necesară şi au deschis şcoala în urmă cu aproximativ patru ani. Se adresau mai ales absolvenţilor sau studenţilor de actorie din cadrul facultăţilor de profil, care plăteau un preţ lunar de circa 100 de euro pentru a participa la cursurile celor trei actori. Între timp însă, pe măsură ce au diversificat oferta şcolii, aducând şi alţi invitaţi permanenţi să ţină cursurile, printre care regizoarea şi scenarista Iulia Rugină, regizorul Paul Negoescu, directorul de imagine Vivi Drăgan, actorul Andi Vasluianu, au luat decizia creşterii preţului, ajuns astăzi la 350 de euro/lună. Această modificare a influenţat şi publicul lor ţintă: dacă la început balanţa era înclinată spre profesionişti, în prezent majoritatea cursanţilor sunt amatori ce vin din varii domenii – publicitate, IT, bănci. „Sunt mulţi în poziţii de management, care îşi permit să dea aceşti bani. În loc să îşi cumpere mobilă, spre exemplu, preferă să investească în ei“, spune Dorian Boguţă. 

    În general, la un modul de cursuri de patru luni participă între 20 şi 30 de oameni. Programa este creată de cei trei actori, care participă, prin rotaţie, la cursuri. Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol sunt specializaţi pe tehnica actorului de film, iar Dorian Boguţă îi învaţă pe cursanţi cum să apeleze la propriile experienţe şi simţiri pentru a juca un rol. „Toţi trei predăm actoria de film, mijloacele specifice actoriei de film şi terminologia, principalul obiectiv fiind ca cei care vin aici să se familiarizeze cu ceea ce se întâmplă pe un platou de filmare“, explică Bucur.

    Unul dintre lucrurile cu care se mândresc este că, spre deosebire de restul şcolilor, la ei nu există presiunea diplomei. „Lucrurile se fac treptat, nu înveţi să plângi din prima zi, dar, după patru luni, poţi ajunge să faci lucruri pe care le fac actorii profesionişti.“ Iar pentru a ilustra acest lucru, au oferit încă de la început posibilitatea cursanţilor să joace în filme: scurtmetraje mai întâi, dar şi lungmetraje, de anul trecut. Dacă în general actorii, chiar şi cei profesionişti, se luptă pentru roluri, mai mult de jumătate dintre elevii lor ajung astfel să joace în filme după scenarii gândite special pentru ei. „Scenariştii şi regizorii participă la curs, lucrează cu ei şi scriu în funcţie de tipologia lor – de datele cu care au fost înzestraţi şi de modul cum lucrează.“

    Primul dintre filmele realizate de casa de producţie a celor trei actori, „Love Building“, spune povestea unei tabere ce avea ca scop repararea relaţiilor de cuplu. Lungmetrajul, regizat de Iulia Rugină, a fost lansat pe marile ecrane în septembrie 2013 şi îi are ca protagonişti, alături de Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol, aflaţi în dublu rol – de actori şi producători ai peliculei, pe participanţii de la şcoala de actorie.

    „Alt Love Building“, cel de al doilea lungmetraj, va continua povestea taberei axate pe repararea relaţiilor de cuplu şi va fi lansat în decembrie anul acesta. „Nu oferim diplome, dar oferim un film“, concluzionează Bucur. Iar apariţia într-un film poate să îi ajute pe cursanţi, fie şi corporatişti, la construirea încrederii în sine sau câştigarea respectului colegilor. „La premiera «Love Building» de la Cluj, de pildă, s-a ridicat toată sala în picioare, publicul a venit în faţă, iar asta ne emoţionează chiar şi pe noi, actorii, şi cu atât mai mult pe ei, care vin din faţa calculatorului. Respectul de sine este la cote maxime şi sunt văzuţi altfel în firmele lor“, explică şi Alexandru Papadopol.

  • Ponta: La rectificarea din septembrie redăm drepturile financiare actorilor şi categoriilor asimilate

    „La rectificarea din luna septembrie putem să adoptăm şi Ordonanţa prin care drepturile pe care Traian Băsescu şi Emil Boc le-au tăiat sunt reluate – deci nu dăm ceva noi în plus – exact drepturile pe care le-au avut, cred că din 2003 sau 2004, acea indemnizaţie. Nu e în niciun caz vorba de o avere şi e vorba despre o mie şi ceva de persoane, mari artişti, mari valori. Putem şi avem capacitatea să punem din nou legea în acţiune”, a spus Ponta, într-o emisiune la Antena 3.

    El a arătat că cei în cauză merită să le fie redate drepturile financiare.

    „Am primit un memoriu, dar nu am vrut să spun până nu am fost convins că am resursa. Vorbim aici de Florin Piersic, de Sebastian Papaiani, de oameni care realmente cred că pentru fiecare dintre noi reprezintă ceva”, a spus Ponta.

  • Festivalul “Bucureştii lui Caragiale” începe sâmbătă în Centrul Istoric

    Festivalul începe sâmbătă, la ora 18.00, cu defilarea a două parade: Parada Circului de Stat Globus, care va porni din Piaţa Natiunile Unite către Centrul Istoric, şi Parada Teatrului Masca, având ca punct de plecare Strada Franceză. Punctul de întâlnire al celor două parade este intersecţia Străzii Stavropoleos cu strada Poştei. Apoi artiştii se vor îndrepta către scena festivalului amplasată în aer liber în Centrul Istoric (Str. Franceză nr. 10).

    Duminică, 29 iunie, de la ora 19,30, pe scena din Centrul Istoric are loc un spectacol de statui vivante cu Teatrul Masca, iar de la ora 20,30, în acelaşi loc, un spectacol susţinut de Circul Globus. La ora 21, în Grădina “La Conu Iancu” are loc spectacolul “Mic şi-al dracu’” al Teatrului Evreiesc de Stat, în regia Maiei Morgenstern.

    Spectacolele de teatru în aer liber însumează 32 de titluri şi 139 de reprezentaţii cu actori precum Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Radu Gheorghe, Anca Sigartău, Marius Florea Vizante, alături de acrobaţi, dresori, echilibrişti şi iluzionişti.

    Această ediţie a Festivalului “Bucureştii lui Caragiale”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, este dedicată aniversării a 555 de ani de atestare documentară a Bucureştiului.

    Programul festivalului este disponibil aici.

  • Festivalul “Bucureştii lui Caragiale” începe sâmbătă în Centrul Istoric

    Festivalul începe sâmbătă, la ora 18.00, cu defilarea a două parade: Parada Circului de Stat Globus, care va porni din Piaţa Natiunile Unite către Centrul Istoric, şi Parada Teatrului Masca, având ca punct de plecare Strada Franceză. Punctul de întâlnire al celor două parade este intersecţia Străzii Stavropoleos cu strada Poştei. Apoi artiştii se vor îndrepta către scena festivalului amplasată în aer liber în Centrul Istoric (Str. Franceză nr. 10).

    Duminică, 29 iunie, de la ora 19,30, pe scena din Centrul Istoric are loc un spectacol de statui vivante cu Teatrul Masca, iar de la ora 20,30, în acelaşi loc, un spectacol susţinut de Circul Globus. La ora 21, în Grădina “La Conu Iancu” are loc spectacolul “Mic şi-al dracu’” al Teatrului Evreiesc de Stat, în regia Maiei Morgenstern.

    Spectacolele de teatru în aer liber însumează 32 de titluri şi 139 de reprezentaţii cu actori precum Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Radu Gheorghe, Anca Sigartău, Marius Florea Vizante, alături de acrobaţi, dresori, echilibrişti şi iluzionişti.

    Această ediţie a Festivalului “Bucureştii lui Caragiale”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, este dedicată aniversării a 555 de ani de atestare documentară a Bucureştiului.

    Programul festivalului este disponibil aici.

  • Leonardo DiCaprio a donat 7 milioane de dolari pentru conservarea oceanelor

    Actorul Leonardo DiCaprio este cunoscut pentru implicarea în proiecte de protejare a mediului şi pentru faptul că este unul dintre cei mai ecologişti actori de la Hollywood. El a participa pe 17 iunie la conferinţa “Oceanele noastre”, organizată de departamentul de stat american, în cadrul căreia a promis să doneze 7 milioane de dolari, pe parcursul următorilor doi ani, pentru a ajuta eforturile de conservare a oceanelor.

    “Distrugem oceanul şi resursele sale vitale, şi doar pentru că nu putem observa de pe uscat toate aceste lucruri nu înseamnă că ele nu există”, a declarat actorul. “Aceste lucruri trebuie să se termine”.

    În cadrul galei “Oceanele noastre”, sumele strânse de organizatori au fost de aproape două miliarde de dolari.

    DiCaprio, nominalizat de cinci ori la premiile Oscar, a mai făcut de-a lungul timpului donaţii către grupări ce au ca activitate protejarea mediului. Actorul cunoscut pentru rolurile din “Titanic”, “Inception” sau “Marele Gatsby” are o avere estimată la 200 de milioane de dolari.

  • Selecţia filmelor de la Festivalul de la Cannes declanşează cel mai mare scandal din cinematografie

    DACĂ IMAGINILE PROMOŢIONALE ALE FILMELOR ÎN CARE JOACĂ ACTORI PRECUM BENEDICT CUMBERBATCH SAU MICHAEL FASSBENDER I-AU FĂCUT PE TOŢI CURIOŞI, filmele prezentate în întregime în cadrul competiţiei au avut parte de reacţii destul de rezervate. “Captives”, spre exemplu, ultimul film semnat de Atom Egoyan, a primit doar o stea din cinci din partea revistelor The Guardian şi Variety, deşi marketingul de care a beneficiat a fost unul de excepţie.

    Interesul pentru proiecţii este în continuare ridicat şi, ca în fiecare an, există favoriţi la câştigarea trofeului. Unii s-au mai bucurat în trecut de laurii festivalului, alţii însă aşteaptă în continuare să-şi adauge un premiu la palmares.

    Anul acesta, la Cannes, filmele britanice au făcut legea: producţii semnate de regizori precum Mike Leigh sau Ken Loach se află în competiţie pentru marele premiu.

    “Jimmy’s Hall” este una dintre peliculele aplaudate la scenă deschisă în urma vizionării. Filmul spune povestea unui activist politic din Irlanda care a construit o sală de dans pentru locuitorii unui sat irlandez la sfârşitul primului război mondial. Regizorul filmului, Ken Loach, a mai câştigat Palme d’Or în 2006 pentru producţia “The Wind That Shakes The Barley”.

    Conform celor de la Variety, drepturile de distribuţie în Statele Unite au fost cumpărate în timpul festivalului de către Sony Classics. Nu este singura afacere care a atras atenţia presei: producţii precum “Dior and I” (un documentar despre prima colecţie a lui Raf Simons pentru casa Dior), “Life partners” (o poveste despre drepturile minorităţilor gay din America), “Sing street” (un film în care joacă soliştii trupei U2, Bono şi The Edge) sau “Days and Nights” (avându-i în rolurile principale pe Jean Reno şi Katie Holmes) au fost preluate de către diverse companii şi vor fi realizate anul acesta.

    Până în acest moment (la ora la care acest material a fost scris, festivalul de la Cannes se afla încă în plină desfăşurare), criticii par a fi de acord că unul dintre cele mai bune filme prezentate a fost “Foxcatcher”, în regia lui Bennett Miller (“Capote”, “Moneyball”), o dramă sportivă ce îi are în rolurile principale pe Steve Carell, Channing Tatum şi Mark Ruffalo. Cei de la The Hollywood Reporter notează că Miller are şanse mari să câştige marele trofeu, în vreme ce Steve Carell este un candidat serios pentru premiul acordat celui mai bun actor.

    O altă producţie cu şanse la Palme d’Or este “Map to the Stars”, semnată de David Cronenberg şi care îl are în prim-plan pe Robert Pattinson. Cei doi au mai colaborat la un film în urmă cu doi ani. Atunci, “Cosmopolis” nu a reuşit să-i aducă lui Cronenberg premiul mult râvnit.

    Tommy Lee Jones regizează şi joacă în “The Homesman”, un western care o mai are în distribuţ ie şi pe câştigătoarea a două premii Oscar Hilary Swank.

    Dincolo de filme, proiecţii şi covorul roşu există însă o serie de probleme de care organizatorii s-au temut. Acestea includ vremea proastă, ameninţările greviştilor sau reacţiile presei la modul în care au fost selectate filmele primite în competiţie.
    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţ ine că “regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival”.

    Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor deja consacrate. “Construim cariere”, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat “Slumdog Millionaire” şi “12 ani de sclavie”. “Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.”

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.
     

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.