BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Încă un pas spre civilizaţie. Aplicaţia care îţi permite să plăteşti online biletul de autobuz

    BPay, aplicaţia mobilă dezvoltată de Mastercard, simplifică procesul de utilizare a transportului public de suprafaţă din Bucureşti, prin digitalizarea mijloacelor de plată a călătoriilor.

    Descrierea inovaţiei:

    Cu ajutorul BPay, bucureştenii şi vizitatorii Capitalei pot achiziţiona titluri de călătorie pentru mijloacele de transport în comun operate de Societatea de Transport Bucureşti, pe toate liniile de autobuz, troleibuz, tramvai, liniile expres sau turistice. Plata se face cu cardul, datele acestuia fiind salvate după prima utilizare. Aplicaţia este disponibilă atât în limba română, cât şi în limba engleză, şi a fost dezvoltată de Mastercard, în parteneriat cu UniCredit Bank şi Masabi. „Prin lansarea aplicaţiei BPay, ne propunem să le oferim bucureştenilor, precum şi turiştilor, o opţiune modernă de călătorie, în linie cu standardele europene smart city”, spun reprezentanţii companiei. Astfel, aplicaţia vine ca o alternativă pentru cardul fizic de călătorie, înlăturând necesitatea reîncărcării periodice, limitate de programul de funcţionare a punctelor de încărcare din staţii. În schimb, BPay permite fiecărui călător să opteze şi să plătească pentru călătoriile de care are nevoie, pe o linie sau mai multe, pentru o călătorie unică sau un abonament cu durată la alegere.

    Elementul de noutate:

    BPay este prima aplicaţie destinată achiziţiei titlurilor de călătorie pentru transportul în comun de suprafaţă din Bucureşti. Datorită tehnologiei Mastercard şi Masabi, aplicaţia permite plata sigură şi simplă, în doar câteva secunde, în orice moment şi indiferent de locaţia utilizatorului.

    Efectele inovaţiei:

    Aplicaţia simplifică procesul de achiziţie a titlurilor de călătorie, elimină necesitatea folosirii numerarului şi crează o alternativă digitală de plată într-o nouă zonă-parte din programul de zi cu zi al consumatorilor, creând o experienţă mai confortabilă pentru călători şi un nou pas în direcţia smart city pentru Capitală.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

     

  • Nu este bine: Situaţia din industria auto germană s-a deteriorat

    Situaţia de business s-a deteriorat pentru constructorii auto germani şi furnizorii acestora, potrivit institutului Ifo. În decembrie, estimările acestora privitoare la situaţia actuală s-au redus la minus 5,4 puncte, comparativ cu 5,0 puncte în noiembrie. În acelaşi timp, însă, companiile  se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească  în următoarele şase luni.

  • Ce spun oficialii Orange despre achiziţia fostului Romtelecom după ani de zile în care au negat aceste planuri

    Reprezentanţii grupului Orange, care au evitat constant în ultimii ani să conforme interesul pentru achiziţionarea fostului Romtelecom, se declară acum, odată cu anunţul tranzacţiei, încrezători în perspectivele deschide de acest acord atât pentru grup cât şi pentru economia locală.

    “Această achiziţie este un pas important pentru accelerarea strategiei noastre convergente în Europa. România este o piaţă cheie pentru Orange şi o remarcabilă poveste de succes. Tranzacţia confirmă angajamentul nostru pe termen lung pe piaţa din România. Ne propunem să contribuim la dezvoltarea sectorului telecom prin investiţii constante în infrastructuri de reţea performante şi în servicii inovative”, a declarat Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, Deputy CEO pentru Orange în Europa.

    “Este un moment important pentru piaţa românească de telecomunicatii, care va duce la creşterea atractivităţii sale atât în ceea ce priveşte serviciile telecom convergente, cât şi infrastructura de înaltă calitate, sporind in acelasi timp competiţia. Această tranzacţie va aduce noi oportunităţi pentru dezvoltarea de servicii convergente, cu mai multe beneficii şi o paletă mai largă de opţiuni oferite clienţilor, dar şi pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei digitale. Complementaritatea celor două reţele ne va permite să aducem împreună nu doar clienţi şi echipe, ci şi cea mai bună expertiză în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi a unei infrastructuri de reţele fixe şi mobile pregătite pentru provocările viitorului”, a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România.
     

  • Studiu: Românii compară produsele în patru magazine online înainte să cumpere

    Ritmul de creştere al comerţului electronic a accelerat puternic anul acesta pe plan local în contextul declanşării pandemiei de coronavirus, procesul de achiziţie dintr-un magazin online fiind dictat în primul rând de preţ şi apoi de timpul de livrare, notorietatea retailerului sau de recomandările prietenilor, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru summitul GPeC – evenimentul anual dedicate industriei de e-commerce din România. Astfel, românii compară în medie produsele în patru magazine online înainte de a lua decizia de cumpărare, iar 50% dintre ei aleg să cumpere dintr-un magazin online cunoscut şi de încredere dacă preţul este mai mare.

    “Pandemia a accelerat cu cel puţin doi ani comerţul online românesc şi creşterea pieţei de e-commerce faţă de 2019 va depăşi probabil 30%. Dar urmează cel mai important sezon de cumpărături online – Black Friday şi sărbătorile, deci aceste două luni pe care le avem în faţă sunt decisive pentru piaţa de e-commerce la final de 2020”, a declarat Andrei Radu, CEO şi fondator GPeC.

    Piaţa de e-commerce din România va ajunge anul acesta la 5,5 miliarde euro, cu 30% peste 2019, potrivit estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online).

    În ceea ce priveşte numărul persoanelor care fac achiziţii online în România, cercetarea de piaţă realizată de iSense Solutions arată că acesta a crescut cu 8% anul acesta faţă de 2019. În acelaşi timp, anul acesta a crescut şi numărul persoanelor care plătesc online cu cardul a crescut cu 14% comparativ cu 2019.

    Printre concluziile studiului se numără şi faptul că 71% dintre cei care cumpără online preferă să plătească un preţ mai mare pentru produse, dacă serviciile pe care le oferă magazinul online sunt superioare (ex.: livrare rapidă şi servicii post-vânzare calitative).

    Principalele cifre şi concluzii ale cercetării de piaţă realizate de iSense Solutions vor fi prezentate pe larg de către Andrei Cânda, managing partner iSense Solutions, în cadrul summitului GPeC ce va avea loc săptămâna viitoare.
     

     

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • Avantajele toamnei se văd mai bine

    ODU România Manufacturing

    Motivaţie:
    „Piesele cu care angajaţii noştri lucrează zilnic sunt de dimensiuni mici şi foarte mici, unele dintre ele măsurând câţiva milimetri, motiv pentru care o vedere bună constituie unul dintre principalele criterii pe care le căutăm atunci când recrutăm personal nou”, spun reprezentanţii companiei axate pe producţia de conectori şi cablaje Odu România Manufacturing. De asemenea, au observat că, de multe ori angajaţii amână realizarea unui consult oftalmologic. „Ştim că de multe ori oamenii amână diverse consultaţii medicale preventive pentru că sunt nevoiţi să se deplaseze în diverse locaţii sau/şi să petreacă timp preţios aşteptând la cozi. Prin urmare am decis să venim în sprijinul lor şi în această zonă şi ne-am organizat astfel încât consultaţiile oftamologice să se desfăşoare  în cabinetul medical din incinta companiei, în baza unei programări. Astfel au fost evitaţi timpii de deplasare şi de aşteptare pe holurile clinicilor sau spitalelor”, mai spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    În toamna anului 2019, reprezentanţii ODU România au demarat o campanie în care tot personalul ODU România a beneficiat de consult oftamologic gratuit şi de o reducere de 150 de lei, suportată de către angajator, la achiziţia de lentile şi/sau rame noi.

    Efecte:
    Livia Militaru, team leader Occupational Health and Safety din cadrul ODU România Manufacturing a fost managerul acestui proiect şi a extras următoarele concluzii în urma campaniei „Avantajele toamnei se văd mai bine”: 335 persoane au vrut să beneficieze de control oftalmologic, iar 58 dintre aceştia au dorit achiziţionarea ochelarilor, prin urmare  compania a cheltuit 8.700 de lei pentru subvenţionarea lor; în anul 2019, în urma controlului medical periodic anual, 209 persoane au necesitat corecţii optice, iar în anul 2020, până la 30 august, 103 persoane au primit recomandare de corecţie optică. Practic, aproximativ 50% dintre persoanele care necesitau o corecţie optică au reuşit să remedieze acest lucru. Pe lângă faptul că am ajutat la îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor, s-a observat un randament mai mare din partea acestora şi scăderea numărului de erori  cauzate de dificultăţile de vedere.

  • Donează pentru linia întâi

    eMAG România

    Motivaţie:
    „Donează pentru linia întâi” este un proiect iniţiat de către eMAG, în parteneriat cu Mobexpert, Banca Transilvania şi Bitdefender. Campania a debutat de îndată ce au fost confirmate primele cazuri de infectări COVID-19 în România, la jumătatea lunii martie. „După o primă donaţie de un milion de măşti sanitare şi alte echipamente, am înţeles că societatea are nevoie de mai mult sprijin şi că trebuie să aducem cât mai mulţi oameni care vor să se implice în slujba binelui comun alături de noi”, spun reprezentanţii eMAG. Cu ajutorul celor trei parteneri, compania a dezvoltat platforma „Donează pentru linia întâi”, prin intermediul căreia s-au strâns fonduri folosite pentru a achiziţiona echipamente de protecţie pentru medicii şi personalul din linia întâi, cu rol vital în a limita efectele COVID-19. Ulterior, alături de iniţiatorii campaniei, companii importante precum Mastercard, Baupartner Group, Metropolitan Life, PayU s-au alăturat efortului colectiv.

    Descrierea proiectului:
    Reprezentanţii companiei spun că „Donează pentru linia întâi” a fost o reală provocare, mai ales la început, din cauza restricţiilor internaţionale şi a cererii uriaşe pentru echipamente medicale de protecţie. „Pentru că modalităţile clasice de aprovizionare nu au mai putut fi folosite, am fost nevoiţi să apelăm la avioane cargo charter, inclusiv aeronave Tarom de pasageri transformate în cargo. Dezvoltarea know-how-ului în ceea ce priveşte măştile medicale a fost de asemenea un proces de învăţare rapidă, pentru că eMAG nu avusese până atunci astfel de produse în stoc: au fost filtraţi zeci de intermediari, unii dintre ei nu aveau marfă, alţii aveau, dar de proastă calitate, iar alţii erau pur şi simplu speculanţi. A fost un efort colectiv impresionant, atât din perspectiva răspunsului pe care l-am văzut din partea comunităţii, concretizat în donaţii, dar şi din perspectiva echipelor implicate, care au lucrat zi şi noapte pentru a aduce echipamentele necesare în ţară şi a le distribui.”

    Efecte:
    Proiectul a mobilizat peste 75.000 de persoane fizice şi peste 5.700 de companii care au susţinut întreg demersul. Ca urmare a acestei mobilizări de forţe, platforma a strâns peste 12,2 milioane de lei din donaţii cu care au fost achiziţionate materiale de protecţie şi aparatură de primă necesitate. Datorită acestui efort colectiv, au fost achiziţionate peste 5 milioane de măşti de protecţie pentru medici, poliţişti, jandarmi, 350.000 de măşti N95 (FFP2) cu grad ridicat de protecţie pentru medicii din spitale, dar şi echipamente de protecţie şi aparatură medicală, precum ventilatoare de înaltă performanţă. Prin intermediul donaţiilor, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, „creierul” operaţiunilor de intervenţie de la începutul crizei medicale generate de COVID-19, a fost dotat cu echipamente de ultimă generaţie, în valoare de peste 500.000 de lei, astfel încât să poată reacţiona şi mai rapid atunci când siguranţa românilor este ameninţată. „Donează pentru linia întâi” a asigurat toată logistica pentru achiziţionarea echipamentelor necesare, de la resursele financiare şi adaptarea necesarului la nevoile exprimate de ISU şi de Ministerul Sănătăţii, până la identificarea stocurilor de produse în diferite ţări, achiziţia, transportul şi distribuţia în România. Practic, fiecare tranşă de echipamente medicale a fost trimisă exact acolo unde era mai mare nevoie, fie că a fost vorba despre personalul medical, forţele de ordine sau alte structuri vitale aflate în linia întâi în lupta cu COVID-19. În opinia iniţiatorilor săi, campania şi-a atins obiectivul de a contribui la scăderea numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, având în vedere că demersul a fost iniţiat încă de la debutul crizei, atunci când nevoile autorităţilor şi ale comunităţii au fost cele mai mari. Donaţiile au produs un impact real  şi imediat asupra celor implicaţi în lupta împotriva COVID-19, aducând totodată un mesaj de unitate şi speranţă în rândul populaţiei care s-a confruntat cu o situaţie fără precedent în istoria recentă.

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Donaţii pentru combaterea coronavirusului

    MOL Romania Petroleum Products 

    Motivaţie:
    Lupta împotriva coronavirusului şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate.

    Descrierea proiectului:
    MOL România s-a implicat activ în eforturile de combatere a noului coronavirus, acordând 400.000 de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală pentru medici şi spitale din ţară care tratează pacienţi cu COVID-19, precum şi pentru ridicarea Spitalului Modular 1 Elias destinat tratării pacienţilor cu COVID-19. Totodată, în cadrul eforturilor de combatere a coronavirusului, MOL a sprijinit Fundaţia pentru Parteneriat cu 100.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

    Efecte:
    Spitalul modular realizat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă este dedicat tratării pacienţilor cu COVID-19. Iniţiativa are ca obiectiv izolarea pacienţilor cu COVID-19 şi prevenirea transmiterii virusului pacienţilor cu alte boli grave trataţi în secţia ATI a Spitalului Elias. Spitalul modular are 38 de locuri şi va putea fi utilizat chiar şi după ce actuala criză medicală va fi depăşită, ca spital de mari arşi.
    Donaţia către spitale prin intermediul Fundaţiei pentru Parteneriat a inclus în principal combinezoane de protecţie, măşti şi mănuşi, dar şi alte echipamente de protecţie esenţiale, precum şi instrumente medicale (purificatoare de aer şi altele) pentru ca personalul medical implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului şă-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.
    Implicarea directă în combaterea coronavirusului a urmat unei serii de iniţiative de sprijinire a spitalelor din România derulate de MOL România în ultima perioadă. Doar în ultimul an, MOL România a sponsorizat cu aproximativ 750.000 de euro dotarea cu echipamente şi aparatură moderne – inclusiv paturi ATI şi echipamente de ventilaţie, necesare astăzi tratării pacienţilor cu COVID-19 – spitalele din Miercurea Ciuc, Giurgiu şi Gheorgheni. La acestea se adaugă investiţia de
    425.000 de euro în construcţia heliportului de pe acoperişul Spitalului Clinic de Urgenţă Marie Curie, primul heliport la un spital pediatric din România.

  • Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total

    Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total alocat pentru achiziţia echipamentelor ori numărul de telesalariaţi pentru care există buget, precum şi detalierea procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) salută iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale referitoare la stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, dar cere ca documentul publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie să cuprindă şi data de la care se aplică Ordinul Ministerului nr. 1376/2020 pentru achiziţia de echipamente.

    De asemenea, Asociaţia menţionează necesitatea detalierii procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, aşa cum este prevăzut în Ordinul Ministerului, şi dacă această sumă include sau nu TVA.

    ANIS ridică, totodată, problema achiziţionării de echipamente doar pentru o parte din angajaţii care se califică pentru ajutorul de stat.

    Astfel, Asociaţia propune scenariul în care o companie are doi telesalariaţi, iar angajatorul a cumpărat un laptop în valoare de 5.000 de lei, deoarece unul dintre telesalariaţi avea deja laptop. În acest caz, este necesar de a se specifica în Ordinul Ministerului modul în care compania respectivă va deconta sumele, dacă este vorba despre 2.500 sau 5.000 de lei.

    Ordinul Ministerului menţionează că decizia de acordare a banilor pentru echipamente revine Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă judeţene, respectiv directorilor acestora. ANIS atrage atenţia asupra subiectivismului acestei hotărâri, în special în contextul achiziţionării de licenţe software care au modalităţi diferite de stabilire a preţurilor.

    În plus, ANIS subliniază necesitatea aplicării sprijinului pentru angajatori şi pentru perioada stării de alertă, nu doar pentru cele două luni de stare de urgenţă.

    Ordonanţa de Guvern oferă angajatorilor care şi-au continuat activitatea în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă posibilitatea de a primi o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţi de telemuncă.

    Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

    Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligaţia de a transmite documentele justificative referitoare la achiziţia de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

    Asociaţia are peste 130 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de euro.