BusinessMagazin

Tag: buget

  • Un an asa si-asa

    Pusa pe seama concediilor, a caniculei sau a anuntatelor reduceri de preturi, evolutia sub asteptari a pietei farmaceutice in al treilea trimestru al acestui an a tras un usor semnal de alarma pentru firmele implicate. Desi previziunile pentru anul viitor ar putea fi extrem de optimiste, oamenii din industrie se arata mult mai ponderati in estimari.

    Sefii companiilor inca analizeaza doua seturi de date: de-o parte, intentia Guvernului de a mari anul viitor cu 27% bugetul sanatatii; de cealalta parte cresterea cu numai 4,5% a vanzarilor de medicamente in perioada iulie-septembrie, fata de acelasi interval al anului trecut, potrivit datelor comunicate de compania de cercetare a pietei Cegedim. Totusi, cresterea pietei este in grafic – intr-o perioada de 12 luni, pana la finele lui septembrie, vanzarile de medicamente s-au majorat cu aproape 15% fata de acelasi interval din anii precedenti. Aceasta e, de altfel, si majorarea pe care mizau cei mai multi producatori inca de la inceputul anului, cu mentiunea ca majoritatea lor sperau ca ei sa depaseasca rata de crestere a pietei. Dar primele doua trimestre au fost semnificativ mai bune.

    Acum, proiectul bugetului de stat pentru 2008 nu a facut prea multe valuri, desi vestile ar putea fi nesperat de bune, daca bugetul este adoptat de Parlament in forma propusa de Executiv. Pentru prima data, sanatatea ar putea primi 4,5% din PIB, ceea ce – in asumptiile Guvernului – va insemna un plus de 1,3 miliarde de euro. Ca urmare, cu peste sase miliarde de euro buget total, sanatatea va avea cel mai mare buget din ultimele doua decenii. Este drept ca din aceasta suma cheltuielile cu medicamentele sunt doar o parte, reprezentand cam un sfert.

    Totusi, previziunile privind vanzarile de medicamente in 2008 sunt moderate. Analistii Cegedim mizeaza pe o crestere de 10% anual in urmatorii trei ani, ceea ce ar duce piata farmaceutica la aproape 2,5 miliarde de euro in 2010, de la cele 1,8 miliarde de euro estimate pentru acest an. Cegedim a avut insa intotdeauna o atitudine rezervata.

    In schimb, Nicolae Iordache Iordache, country manager al producatorului ungar Gedeon Richter, estimeaza o crestere mai mare. „Ma astept ca, fiind an electoral, piata farmaceutica sa urce cu mai mult de 15 procente“, spune el. Afirmatia lui Iordache duce cu gandul la precedentul an electoral, 2004, cand vanzarile de medicamente au inregistrat un salt de peste 28%. Trebuie mentionat ca acest progres a fost datorat si schimbarii sistemului de raportare al Cegedim, de la preturi de producatori pana in 2003 la preturi de distribuitori din 2004.

    La jumatatea lui 2004, guvernul PSD a adoptat o masura care prevedea ca pensionarii cu venituri sub sase milioane de lei lunar (la acea vreme) beneficiau de o compensare de 90% la medicamente – adica plateau 10% din pretul medicamentului, restul fiind asumat de stat. Considerata o masura preelectorala mult prea consumatoare de resurse, decizia a fost abrogata dupa primul trimestru al lui 2005 de noul guvern, dar deja apucase sa lase urme in bilantul producatorilor. Si pozitive, si negative. Pozitive au fost majorarea vanzarilor si a profiturilor – scriptice – pentru ca, de fapt, compensarea de 90% a fost ultima piesa a dominoului care a impins sistemul de sanatate in cea mai grava criza financiara din ultimii 18 ani.

    In ultimii ani insa, situatia s-a reglat; producatorii, distribuitorii si farmaciile isi recupereaza mult mai rapid banii datorati de stat. „Diferenta fata de 2004 este ca acum sunt bani“, puncteaza Dragos Dinu, director executiv al grupului A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente din Romania, Mediplus, si cel mai important lant de farmacii, Sensiblu. El nu insista asupra posibilitatii de transformare a cifrelor din bugetul sanatatii in vector electoral, dar apreciaza ca majorarea salariilor – care alimenteaza fondul asigurarilor de sanatate – va duce si la cresterea pietei.

    Mult mai pesimist este Roberto Musneci, fost manager al GlaxoSmithKline Romania – cel mai mare producator de pe piata interna -, actualmente fondator si partener al firmei de comunicare institutionala Serban, Musneci si Asociatii. El crede ca anul viitor piata ar putea creste cu mai putin de zece procente („single digit“), dupa cresterile consistente din ultimii 4-5 ani. Musneci nu crede ca alegerile parlamentare ar avea efect asupra vanzarilor de medicamente. „Suntem deja in an electoral“, subliniaza el deja trecutele europarlamentare. Totusi, Guvernul a pus la punct un proiect de buget pentru anul viitor care, pe langa plusul pentru sanatate, promite o crestere cu 27% a banilor alocati educatiei, 12% in plus pentru asigurari si asistenta sociala si majorari cu 13%, respectiv 14% ale sumelor alocate agriculturii si transporturilor.

    O posibila explicatie a reticentei care se regaseste de mai bine de un an in mai toate estimarile este si faptul ca piata inca nu s-a stabilizat. Un exemplu este incercarea din ultimele luni a Ministerului Sanatatii de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Ultimul termen pentru intrarea in vigoare a noilor preturi este fixat pentru 31 ianuarie, dar masura a fost deja amanata de doua ori. Aceste amanari si-au pus amprenta pe vanzarile din ultimele luni ale companiilor farmaceutice, in opinia lui Marcian Gavrilescu, director general al producatorului de medicamente Labormed Pharma. „Nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani.“

    Cei optimisti pun cresterile din urmatoarea perioada pe seama majorarii de venituri a populatiei, nu numai a bugetului alocat sanatatii. An de an, vanzarile de produse OTC (medicamente care se elibereaza fara prescriptie), care nu sunt finantate de stat, inregistreaza cresteri peste ritmul pietei. Un impact puternic ar putea avea in 2008 si programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei, care isi arata de pe-acum „coltii“. Analizele obligatorii pentru asigurati au scos deja la iveala boli necunoscute, iar observatorii pietei apreciaza ca sunt destule maladii grave, precum diabetul sau hepatita C, care afecteaza cu mult mai multe persoane decat cele luate acum in evidenta. Iar tratamentele pentru aceste boli sunt gratuite pentru pacienti, in schimb foarte costisitoare pentru stat.

    „Avem o piata subdiagnosticata“, spune Nicolae Iordache Iordache de la Gedeon Richter, aratand in special spre zona rurala. Cresterea valorica a pietei, pe fondul incercarilor ministerului de a scadea preturile medicamentelor, va veni din volume de vanzari mai mari. Pana la asaltul zonei rurale, poate ca adoptarea bugetului intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa acum de Guvern va mai inviora previziunile companiilor.

  • La un click de votul lor

    Buna ziua. Sunt Traian Basescu, presedintele Romaniei. Te chem sa facem curatenie! Am ales acest mod de a-ti vorbi pentru ca vreau sa afli direct de la mine de ce este nevoie de un referendum pentru votul uninominal“ – este mesajul pe care il aude cine suna la hotline-ul la care raspunde vocea inregistrata a presedintelui. Basescu a recurs la aceasta metoda dupa ce s-a declarat nemultumit de mediatizarea referendumului la radioul si televiziunea publice. Nu e singura data cand presedintele incearca sa comunice prin metode alternative. La alegerile prezidentiale din 2004 si-a lansat un site propriu, www.basescu.ro, actualizat acum cu ocazia referendumului pentru votul uninominal. Potrivit datelor Trafic.ro, in primele 24 de ore dupa innoirea site-ului (pe 13 noiembrie), acesta fusese accesat de aproximativ 3.000 de vizitatori, jumatate din numarul de vizitatori pe care ii are zilnic Zoso, cel mai cunoscut blogger roman.

    Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, companie de marketing politic care are drept client PNL, considera ca in momentul de fata campaniile electorale nu mai pot fi desfasurate doar in mediile clasice. „Acest lucru se vede si in Romania, unde din ce in ce mai multi folosesc aproape zilnic internetul. Daca nu esti prezent activ pe internet, daca nu punctezi si aici, atunci sansele de reusita scad.“ Andronic apreciaza ca o intreaga campanie electorala online poate costa in jur de 50.000 de euro. In comparatie, un val de un milion de afise electorale costa 30.000 de euro. Dan Sultanescu, director al Institului PRO, spune ca o campanie pe internet este mult mai ieftina datorita costurilor de productie mai mici. „Se pot face doua tipuri de campanii: una de tip comercial, prin cumpararea de spatiu publicitar, sau una de tip PR. Insa ceea ce conteaza foarte mult intr-o campanie online este creativitatea si, mai ales, adaptarea mesajului la public.“

    In afara de costurile reduse, mediul online ofera si alte avantaje: rapiditatea si flexibilitatea, interactiunea cu electoratul si libertatea de a transmite fara distorsiuni mesajul de campanie. „Nu mai exista «gatekeeper» ca in cazul presei scrise sau al televiziunilor, ceea ce se traduce prin faptul ca mesajul candidatului, al partidului este prezentat fara distorsiunile inerente presei clasice“, spune Andronic. Cu toate acestea, mediile clasice precum presa scrisa si televiziunea raman principalele canale de comunicare intr-o campanie. „Motivul este simplu: in presa scrisa si la televiziune ai siguranta ca mesajul tau va ajunge la zeci de mii sau sute de mii de votanti. Un talk-show politic important poate aduce in fata televizorului sute de mii de votanti.“

    GMP Advertising, agentia care s-a ocupat de campania din 2004 a lui Traian Basescu, se ocupa si acum de strategia, creatia si implementarea campaniei pentru PD. In cazul PLD, strategia a revenit echipei de campanie, iar de creatie se ocupa agentia AdHoc Advertising. PSD a apelat la o agentie din Marea Britanie, lucrand cu biroul din Londra al firmei Penn, Schoen & Berland Associates, iar PNL lucreaza pentru partea de strategie cu Multimedia Political Communication si pentru partea de creatie cu Brightness.
    Bugetul de campanie pentru europarlamentare al PNL este de un milion de euro. Jumatate din bani este alocat pentru presa scrisa, iar cealalta jumatate pentru flyere, bannere, pliante si internet. Si PD a alocat tot in jur de un milion de euro pentru campaniile din aceasta perioada; dupa cum preciza in octombrie Vasile Blaga, secretarul general al partidului, banii se vor aloca mai mult pentru afisajul exterior, care este mai ieftin, si mai putin pentru reclama in ziare. La inceputul perioadei de campanie, UDMR a precizat ca nu va angaja nicio firma de publicitate. Campania UDMR este concentrata in Ardeal si Bucuresti, unde au fost tiparite afise cu sloganul „Impreuna in Europa“, concepute la partid.

    Partidul Initiativa Nationala isi promoveaza candidatii prin TV si prin intalniri cu alegatorii. „Vrem sa aratam oamenilor ca in acest partid nu sunt numai doua persoane. In toata campania ar fi trebuit sa investim in jur de 400.000-450.000 de euro, dar nu avem decat 100.000-150.000 de euro pe care ii investim in materiale publicitare si evenimente“, spune Cozmin Gusa, presedintele partidului.

    Cat despre prezenta in mediul online, Gusa precizeaza ca aceasta se limiteaza la site-ul petitiionline.ro, unde ei posteaza diverse propuneri legislative si nemultumiri la adresa actualei guvernari: „Daca o campanie este reusita, primim in jur de cateva mii de mesaje in doua-trei zile“.

    Internetul este solutia pentru a ajunge la un electorat mai tanar si mai educat, dar si pentru a imprima o perceptie de dinamism al campaniei. „In mediul digital trebuie sa fii succint si sa scoti esentialul in fata in cateva secunde, pentru ca electoratul este format din oameni care nu au timp. Mesajul transmis trebuie sa fie atractiv. Este foarte diferit de o campanie clasica, in care poti transmite mult mai multe idei“, este de parere Dan Motreanu, secretarul general al PNL.

    In afara de site-urile partidelor, revitalizate cu ocazia campaniilor, foarte multi politicieni si-au crescut prezenta in mediul digital prin bloguri. Daca bloggerii PSD se lansasera pe acest teren cu mult inainte de campanie (Mircea Geoana, Adrian Nastase, Gabriela Cretu sau Ioan Mircea Pascu), liberalii si-au facut bloguri anume cu ocazia campaniei – e vorba de Renate Weber si de colega ei de partid Adina Valean, care are in afara de blog si un canal propriu pe YouTube, fiind primul candidat roman la europarlamentare care a postat acolo un clip electoral. Dan Motreanu spune ca partidul „nu are legatura cu transmiterea anumitor mesaje“, candidatii avand libertate de expresie deplina. Ultimul lansat in blogosfera politica este fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. „La inceput am avut chiar niste retineri si chiar am fost criticat cand am spus ca blogul este un fel de mahala in scris, dar am vazut ca a luat o dezvoltare interesanta si aduce ceva in plus fata de ceea ce ofera presa scrisa, un punct de vedere mai degajat, mai spontan“, afirma Iliescu in ziua cand si-a lansat blogul.

    Directorul Institutului PRO considera ca tendinta partidelor de a-si lansa site-uri cu bloguri este putin exagerata, avand in vedere ca rata de penetrare a internetului in Romania abia se apropie de 25% si, chiar daca numarul utilizatorilor a depasit pragul de cinci milioane, procentul ramane cel mai scazut din UE. „Din punctul meu de vedere e o moda de a-ti face blog. Daca iti adaptezi foarte bine mesajul poti avea succes, insa daca nu faci acest lucru, electoratul isi va da seama ca nu este decat ceva artificial“, spune Sultanescu. In ceea ce priveste mesajele politicienilor de pe bloguri, directorul Institului PRO afirma ca o surpriza placuta este Adrian Nastase, iar una mai putin placuta este absenta mesajelor presedintelui Basescu de pe site-ul sau in perioadele dintre campanii.

    O alta modalitate de promovare a eurocandidatilor este site-ul online alegeri.tv, realizat de compania de software Zitec. Alexandru Lapusan, directorul general al Zitec, spune ca se simtea lipsa unui canal de informare online impartial, deschis catre toti candidatii inscrisi in cursele electorale, inclusiv pentru cei fara bugete electorale mari. „In afara de cativa dintre politicieni, majoritatea nu numai ca nu au campanii online, dar nici macar nu au un site propriu. Noi le oferim posibilitatea sa-si prezinte gratuit oferta electorala“, adauga Lapusan. Momentan, proiectul este finantat in intregime de compania Zitec, iar toate serviciile site-ului sunt acum gratuite pentru politicieni. Pe viitor insa, site-ul va oferi si servicii platite pentru politicieni, pentru a-i ajuta sa se prezinte in fata electoratului. Directorul Zitec spera ca investitia de 10.000 de euro de pana acum sa fie recuperata la urmatoarele alegeri parlamentare, atat din serviciile oferite politicienilor, cat si din valorificarea spatiilor publicitare. „Avem deja solicitari (unele concretizate) de vanzare a spatiului publicitar, insa ele nu sunt inca o alternativa viabila pentru o recuperare a investitiei pe termen scurt. La sase saptamani de la lansare, pentru toata luna noiembrie estimam peste 20.000 vizitatori unici si peste 500.000 de afisari.“

    Politician vs. Apa minerala

     

  • Politician vs. Apa minerala

    Atunci cand vine vorba de promovare, strategiile folosite pentru un politician nu difera foarte mult de cele folosite in cazul oricarui alt produs. Dan Andronic crede insa ca miza si unicitatea votului fac diferenta intre cele doua.

    MIZA CAMPANIEI ELECTORALE o depaseste pe cea a unei campanii de comunicare pentru o institutie (fie ea de stat sau privata) sau pentru un produs. Inclusiv la nivel de perceptie, intr-o campanie electorala alegatorii stiu ca in joc e viitorul lor. Indiferent cu cine voteaza sau daca nu voteaza, electoratul raspunde la mesajele emitatorului. Chiar si lipsa de la urne este tot un raspuns, care arata neincrederea fata de politicieni sau o dezaprobare a modului in care au facut campanie.

    UNICITATEA VOTULUI. In cazul unei campanii comerciale, cetateanul poate cumpara apa minerala produsa de compania A, dar si de compania B. „De la compania A cumpara apa plata cu lamaie, de la compania B cumpara apa carbogazoasa. Cele doua decizii nu intra in conflict. In cazul campaniei electorale, cetateanul are un singur vot. De aici si duritatea si atacurile specifice campaniilor electorale“, spune Andronic. Candidatii stiu ca votantul nu poate sa faca o alegere multipla si multi dintre ei apeleaza la asa-zisele strategii „murdare“, atacandu-si competitorii, in incercarea de a imparti scena politica in „baietii buni si baietii rai“.

  • Pariuri pe buget

    Perioada in care bugetul pentru anul urmator nu-i inca batut in cuie inseamna, ca de obicei, o avalansa de revendicari si  propuneri de inovatii fiscale. Dupa ce sindicatele au amenintat cu greva daca nu vor obtine un salariu minim pe economie de 700 de lei, cu 250 de lei mai mult decat a propus Guvernul in proiectul de buget, Consiliul National al IMM a avut ideea sa ceara o cota redusa de TVA pentru alimente, produse agricole si constructii (in speta, o cota de 9% fata de cea standard de 19%), sustinand ca pierderile la buget ar fi compensate de o crestere a bazei de impozitare.
    Argumentul celor de la Consiliu tine de faptul ca 25 din 27 de tari europene aplica pentru diverse bunuri si servicii cote reduse de TVA (inclusiv Romania, pentru medicamente, cazare la hoteluri, ziare si reviste), in virtutea legislatiei europene care da dreptul tarilor membre sa fixeze o cota standard de cel putin 15% si cel mult doua cote reduse de TVA, de minim 5%.
    La acest prag de 5% s-au uitat si patronatele din domeniul panificatiei, care vor sa obtina TVA la paine de 5%, cu argumentul in plus al secetei din cauza careia alimentele s-au scumpit in toata Europa. Astfel de cereri intervin insa exact intr-un moment cand analistii mai pesimisti discuta deja de o eventuala necesitate a cresterii unor taxe sau chiar a cotei unice, ca sa compenseze pentru buget efectele majorarii cheltuielilor sociale. Cu atat mai rau cu cat, pentru placerea comparatiei, presa a scos in evidenta masurile fiscale de atragere a investitiilor si de stimulare a economiei adoptate de Bulgaria, care de la anul va reduce cota unica de impozitare de la 15% la 10%, iar Republica Moldova a anuntat chiar o amnistie fiscala completa pentru datoriile companiilor si o scutire generala de impozit pentru profitul reinvestit, in locul cotei actuale de impozitare de 15%.