Tag: antreprenori

  • E ciudat că întârzie numirea noilor Şefi la Hidroelectrica după insolvenţă

    Rezultatele măsurilor care au fost luate la Hidroelectrica pe parcursul perioadei de insolvenţă sunt pozitive pentru companie, după cum se vede din rezultatele financiare, însă este surprinzător că nu a fost pregătită şi o echipă de management care să intre în funcţiune imediat după ieşirea din insolvenţă.

    WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cum te ajută Gică Hagi să-ţi deschizi propria afacere

    „Am început discuţiile legate de extinderea reţelei şi în alte oraşe mari ale ţării. Ambiţia noastră este să devenim cea mai populara reţea din România pe segmentul pub&restaurant”, se arată pe siteul h10sl.ro.

    Acţionarii caută în marile oraşe ale ţării antreprenori atraşi de ideea de a fi parte din reţeaua de puburi, oferta cuprinzând, pe lângă drepturile de imagine H10 Sport Lounge şi ale lui Gheorghe Hagi, avantajul de a fi parte dintr-o reţea naţională care va deveni mult mai cunoscută decât orice afacere de acelaşi tip pe plan local.

    „Nu ne propunem să dezvoltăm o franciză operaţională, ci vrem să dezvoltam o reţea de parteneri în care garantăm independenţa conducerii afacerii locale fiecărui partener în parte. Vom îmbina caracterul naţional al reţelei cu detaliile locale care vor fi la latitudinea fiecăruia dintre partenerii nostri”, susţin acţionarii.

    Obiectivul constă în deschiderea a zece noi spaţii până la sfârşitul anului 2014 în Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Sibiu, Arad, Bacău, Oradea şi Suceava, oraşe selectate în.funcţie de numar de locuitori şi turisti, veniturile medii şi obisnuinţa de a frecventa localuri de acest gen, popularitatea sporturilor şi a lui Gheorghe Hagi.

    Localurile vor fi decorate cu obiecte şi fotografii din cariera lui Hagi şi vor cuprinde şi o serie de fan-cluburi. Localul din Constanţa, amplasat într-un spaţiu închiriat pe bulevardul Tomis, nr. 129-131, are 140 de locuri la parter şi 80 de locuri la VIP Lounge. Acţionarii au ales oraşul Constanţa pentru primul local pentru că acesta este oraşul natal al lui Hagi.

  • Ewald Raben: Antreprenorii trebuie să fie flexibili, capabili să reacţioneze foarte rapid. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat

    Antreprenorii trebuie să fie foarte flexibili, aproape de evenimentele din piaţă şi capabili să reacţioneze foarte rapid, schimbând nu doar strategia, ci şi costurile şi structura de management, în condiţiile economice actuale în care pieţele sunt foarte turbulente, spune Ewald Raben, cel mai bun antreprenor din Polonia cu afaceri în logistică.

    “În ziua de astăzi pieţele sunt foarte turbulente şi această situaţie cere antreprenorilor să fie foarte flexibili, pornind de la echipele de vânzări, segmentul operaţional şi până la management. Este nevoie de flexibilitate şi reacţie rapidă. Trebuie să fii adaptabil. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat. Trebuie să fi foarte aproape de evenimentele din piaţă, trebuie să fi capabil să reacţionezi foarte rapid, şi nu doar schimbând strategia, dar şi structura de management şi costurile din spatele strategiei”, a declarat pentru ZF Ewald Raben, care a reprezentat Polonia la competiţia mondială Ernst & Young World Entrepreneur Of The Year 2013, care s-a desfăşurat în luna iunie la Monte Carlo

    Ewald Raben a povestit că provine dintr-o familie de antreprenori, aşa că a devenit antreprenor “înainte de a se gândi”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce destinaţii exotice îi fascinează pe români – GALERIE FOTO

    “Am fost de curând la un hotel din Cambodgia unde proprietarul a venit la masă să ne cunoaştem, să discutăm. Vânduse un alt hotel către o reţea internaţională, iar între cele două nu există asemănare”, spune Sorin Stoica, proprietarul Eturia. Întocmai la fel, ţinteşte ca agenţia de turism pe care o are, de tip butic, să nu depăşească un prag maxim de clienţi. Poate părea paradoxal să nu-ţi doreşti „prea mulţi„ clienţi, mai cu seamă într-o perioadă în care firmele încearcă în fel şi chip să-şi atragă cumpărători, dar antreprenorul are şi argumente. „Între 4.000 şi 6.000 de clienţi este intervalul în care putem face profit suficient, dar putem şi să avem putere de negociere cu hotelierii şi cu operatorii aerieni, dar să avem şi o relaţie cu clienţii.”

    În opinia antreprenorului, orice afacere de profil are două variante: fie creşte foarte mult până ajunge la nivelul de tour operator, fie se specializează pe o nişă. Iar Stoica îşi doreşte ca firma sa să dezvolte relaţii cu clienţi stabili, chiar dacă în cazul unora volumul de muncă este mult mai mare decât pentru vacanţe predefinite. „Avem un client fidel, de şase ani, care a mers cu noi în India, China, Peru şi Africa de Sud, iar apoi ne-a spus cu 7-8 luni înainte de vacanţă: atât este bugetul şi îmi doresc destinaţia X. A trebuit să vânez oferte speciale de bilete de avion, dar am reuşit să-i facem un pachet personalizat în bugetul său, mai mic decât putem vinde de obicei.”

    De fapt, cele mai multe dintre vacanţele pe care le vinde Eturia sunt modelate după dorinţele specifice ale turiştilor. În cei şase ani de activitate, firma a vândut peste 10.000 de vacanţe tailor-made, având ca destinaţii 150 de ţări. Pe acest principiu a fost practic inventată agenţia – pentru pachete personalizate de vacanţă, numite Signature, care acum reprezintă 60% din vânzări. Diferenţa se realizează prin aşa-numitele pachete Best Deal, care sunt predefinite, iar Stoica spune că Eturia are la acest capitol preţuri imbatabile. „70% dintre plecările din România spre Peru sunt clienţi de-ai noştri„, dă el un exemplu, dar situaţia este similară şi pentru alte destinaţii exotice precum Cambodgia, Vietnam, China sau Laos. 1.350 de euro de persoană costă, de pildă, un circuit de zece zile în China, iar preţul include biletul de avion cu zbor de linie, taxe de aeroport, asigurarea de călătorie, şapte nopţi cazare, şapte mese mic dejun, vizita la Beijing, Marele Zid Chinezesc, Shanghai şi Xian.

    În cazul vacanţelor din catalogul Best Deal, perioadele sunt predefinite şi clienţii trebuie să-şi adapteze programul; avantajul fiind însă că preţul este bătut în cuie, adeseori fiind chiar puţin mai mic decât cel listat, şi include toate taxele, chiar şi pe cele de aeroport. Pentru cei care doresc călătorii în varianta Signature, preţul urcă sensibil, principala diferenţă datorându-se biletelor de avion. „Investim foarte mult în cele circa 2.000 de bilete de avion pe care le cumpărăm cu un an înainte pentru a avea tarife competitive. Dacă însă un client doreşte o destinaţie anume cu plecare în timp scurt, nu putem garanta un tarif pentru că biletul de avion poate fi şi cu 500 de euro mai scump„, explică Stoica, care argumentează că anul trecut agenţia sa a vândut cele mai multe bilete pe Qatar Airlines dintre toate firmele de profil autohtone. „Riscăm, pentru că blocăm mulţi bani, dar o facem cu cap.” Tot el spune că trei sferturi dintre clienţii Eturia sunt fideli, fiind de regulă vorba de antreprenori şi angajaţi în multinaţionale. De fapt, Capitala înseamnă cam 40% din volumele Eturia, Ardealului îi revin 30 de procente, iar diferenţa se împarte între celelalte regiuni geografice ale ţării.

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.

  • Cum au ajuns doi asistenţi medicali din Botoşani milionari în euro

    “CRED CĂ SUNTEM SINGURII DIN ROMÂNIA CARE AVEM MUZICĂ SIMFONICĂ LA ABATOR”, spune Iulian Căzăcuţ, antreprenorul de 45 ani, care a dezvoltat firma Doly-Com. Muzica este însă doar unul dintre amănuntele care îl diferenţiază în producţia cărnii, dar „despre care nu te învaţă nimeni, nu poţi citi în nicio carte; le-am văzut cu ochii mei la alte abatoare de peste hotare, pentru că din 2002 am făcut mult mai multe drumuri pentru serviciu decât pentru concedii”. Or, muzica, dar şi alte amănunte, cum sunt camioanele de transport cu adăpătoare pentru animale, ventilaţia din maşini şi din abator sau separarea masculilor pentru ca aceştia să nu se încaiere sunt numai câteva dintre exemplele pe care Căzăcuţ le înşiră. Ştiaţi că un animal nu vrea să intre într-un spaţiu închis de bunăvoie, decât dacă vede o lumină acolo? Antreprenorul ştie, şi este nevoit să ştie, pentru că, în cazul în care animalele sunt speriate sau stresate, „carnea se strică, nu mai e bună„, deoarece adrenalina schimbă PH-ul. Dovadă că a tras învăţăminte bune este faptul că într-o evaluare a cărnii făcută în Austria firma s-a plasat pe locul doi, într-o competiţie în care au intrat şi produse din Franţa şi America de Sud. A fost însă nevoie de ani buni pentru a ajunge aici.

    DE PROFESIE ASISTENŢI MEDICALI, SOŢII CĂZĂCUŢ DIN BOTOŞANI îşi amintesc că în urmă cu 19 ani se gândeau la variante de obţinere a veniturilor suplimentare, pentru că salariile nu le ajungeau. „Mama avea câţiva porci de vânzare şi o cantină i-ar fi luat, dar doar tranşaţi”, îşi aminteşte Iulian Căzăcuţ. Banii i-au rămas lui şi, în loc să-şi cumpere bunuri prin casă, a preferat să-i ruleze, iar în timpul liber cumpăra porci, îi ducea la abator şi ieşea în profit. În 2012, compania pe care au dezvoltat-o cei doi soţi a ajuns la o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 14% din producţia autohtonă de carne de vită, cu o valoare de 70-80 de milioane de euro, având concurenţi precum CarmOlimp sau firma Diana din Râmnicu Vâlcea. Doly-Com are 300 de angajaţi şi exportă o treime din producţie, fiind prezentă în toate magazinele Metro din Austria. 

    În 1997 a înfiinţat firma Doly-Com, iar până în 1999 „am lucrat cu abatoare cărora le plăteam serviciile„; lucra împreună cu tatăl şi fratele mai mic, iar abia prin 1999 a angajat primii oameni. A ajuns, la cinci ani de la debutul activităţii antreprenoriale, să aibă deja clienţi câteva cantine, reuşea să vândă între 10 şi 20 de animale pe săptămână, iar în 1999 a ales să cumpere un spaţiu pe care să-l amenajeze ca abator, pentru că „majoritatea abatoarelor nu respectau condiţiile de igienă„. Pentru comparaţie, în prezent igiena şi respectarea standardelor de calitate reprezintă între 3% şi 5% din costurile de producţie. „Nu folosim de două ori un echipament fără a fi igienizat. Toate spaţiile trebuie curăţate cu apă caldă, detergent, dezinfectant şi apoi uscate”, explică antreprenorul.

    CUMPĂRAT UN TEREN ÎN COMUNA ROMA, la 10 km de oraşul Botoşani, cu 100 de milioane de lei vechi şi despre acea investiţie Căzăcuţ spune acum că „au fost cei mai valoroşi bani pe care i-am avut vreodată„. Despre primii ani ai afacerii, antreprenorul îşi aminteşte că „munceam zi şi noapte, adeseori dormeam în camion când făceam livrările şi nu mai puteam sta treaz„. De la momentul investiţiei în propriul abator, antreprenorul moldovean a început să caute clienţi în toată ţara, mai cu seamă că avea de unde cumpăra animale – fie de la gospodăriile ţărăneşti sau fostele crescătorii de stat pe cale de dispariţie, dar şi, în mai mică măsură, de la ferme. „Fiecare bănuţ câştigat l-am reinvestit„, susţine Căzăcuţ, care astfel şi-a finanţat afacerea vreme de ani buni. Începuse deja să lucreze cu reţele moderne de comerţ – cu Metro din 2001 şi Carrefour din 2003, aşa că firma trebuia să crească ritmul şi cantităţile de marfă livrate.

    În 2003, pe terenul de la Roma a ridicat un alt abator, cu o capacitate mai mare, în care puteau fi tranşate între 1.000 şi 1.500 de animale pe lună. Investiţia a ajuns la 5 miliarde de lei vechi, dar nici pentru aceasta nu a avut nevoie de credite, iar pentru construcţia şi utilarea abatorului s-a inspirat, povesteşte el, din ce-a văzut peste hotare. „Prin 2002 au început călătoriile libere în Europa şi prin intermediul unui veterinar din Botoşani am mers într-o vizită în Franţa.„ A doua unitate a primit la numai un an de la deschidere autorizaţia de export pentru Europa şi din 2005 au început vânzările de carne de vită peste hotare. Perioada de creştere accelerată a afacerii s-a plasat între 2003 şi 2007, iar Căzăcuţ îşi aminteşte că „am câştigat şi câte 1-2 milioane de euro pe an”.

  • O antreprenoare din Cluj vrea 23.000 de euro din organizarea de evenimente

    La doar 25 de ani şi cu o experienţă în domenii precum vânzările şi consultanţa, Adriana Macsim din Cluj-Napoca a luat anul trecut o finanţare de 10.000 de euro de la stat şi a fondat o firmă care se ocupă de organizări de evenimente precum lansări de produse, întâlnire de afaceri sau nunţi şi aniversări.
     
    „Compania s-a născut dintr-un vis mai vechi, iar oportunitatea s-a ivit acum“, povesteşte antreprenoarea.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Povestea celor şase tineri români care fac jocuri pentru Facebook

    << ÎN IMAGINE DE LA STÂNGA LA DREAPTA:  ELVIS APOSTOL,  RADU VASILE, GEO BULUC, CRISTIAN BADEA, DAVID PRIPAS ŞI ALEX COICEA >>

    POVESTEA MAVENHUT ÎNCEPE CÂNDVA ÎN 2011. Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, tocmai decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese până atunci implicat. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică, după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat, ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antrepenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    Când Bobby Voicu l-a cunoscut pe managerul Startup Bootcamp Dublin, Eoghan Jennings, aflat la ediţia de acum doi ani a How To Web, toate planurile i-au fost date peste cap. „M-a îndemnat să mă înscriu în 2012 şi să petrec o vreme în Irlanda, dar eu nu mai aveam nici proiecte personale, nici idei noi şi nici echipă. Ca să nu mai spun că nu mă prea vedeam petrecând anul sabatic într-un loc ploios”, povesteşte antreprenorul. Ideea pare să-l fi intrigat însă, pentru că le-a făcut propunerea celor doi antreprenori de la Farender, s-au mutat cu toţii timp de patru luni în Dublin şi, fără să aibă pusă la punct nici măcar ideea unei afaceri, s-au pus pe treabă, fiecare având responsabilităţi clare – Elvis Apostol pe partea de programare, Cristi Badea pe design şi product management, iar Bobby Voicu pe partea de marketing şi toată componenta financiară.

    Ideea Mavenhut, pe scurt un dezvoltator de jocuri pentru Facebook, s-a conturat din aproape în aproape în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie. Cum jocurile pentru reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg au intrat deja de câţiva ani într-un con de umbră, eclipsate de explozia domeniului pentru telefoanele mobile inteligente şi, în general, toate platformele mobile, decizia de a lansa în mod oficial, în noiembrie anul trecut, încă un asemenea joc a părut cel puţin nebunească. Mavenhut a pornit însă cu un joc clasic, printre cele mai populare pe computer din toate timpurile, anume Solitaire. „Nu aşa cum îl ştim de acum 20 de ani, ci la dublu. Întreg jocul e o competiţie în timp real, între doi oameni din colţuri diferite ale lumii care pornesc cu aceeaşi tablă de cărţi şi cu şanse egale”, spune Cristian Badea. Întrecerea în a termina jocul mai repede decât adversarul, aflat poate la mii de kilometri distanţă, dar având în faţă aceeaşi suită de cărţi, combinată cu nostalgia jucătorilor mai vârstnici poate pentru acest joc cu care au învăţat practic să folosească un calculator au fost tocmai elementele pe care au mizat cei trei antreprenori.

    IAR JUCĂTORII PAR SĂ FI FOST DE ACORD CU EI. În prima săptămână de la publicarea pe Facebook, jocul fusese accesat de peste 1.000 de oameni, cei mai mulţi dintre ei revenind şi pentru o a doua bătălie în cadrul Solitaire Arena, cum se cheamă jocul Mavenhut. Câteva săptămâni mai târziu, numărul clienţilor ajunsese la 17.000, utilizatori înregistraţi, dintre care aproximativ 4.500 se jucau măcar o dată pe zi. „Sunt cifre care mi-au rămas în minte pentru că atunci a avut loc o zi a investitorilor, un concurs între cele zece echipe rămase în acceleratorul de business, niciuna din domeniul jocurilor, când am prezentat afacerea unor potenţiali investitori„, povesteşte Badea. „Ne aşteptam a doua zi să arunce cu banii în noi, să sune telefonul încontinuu, dar în schimb a fost foarte linişte la noi în birou. N-a sunat nimeni, am fost foarte demoralizaţi„, mai spune antreprenorul. Ziua următoare însă doi investitori irlandezi de tip business angel le-au pus o ofertă pe masă. Antreprenorii au ales să mai aştepte şi negocierile nu s-au finalizat, însă propunerile ivite le-au dat încredere că, atunci când jocul creat va înregistra cifre mai ridicate, implicit şi investiţiile atrase ar putea fi mai mari, iar participaţia cedată din companie mai scăzută.

    DIN IRLANDA S-AU ÎNTORS ÎN ŢARĂ ÎN VARA ANULUI TRECUT ŞI AU CONTINUAT SĂ LUCREZE LA SOLITAIRE ARENA, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. „Tot atunci am intrat în discuţii mai serioase şi cu SOS Ventures, fondul de investiţii care avea să ne finanţeze ceva mai târziu”, spune Cristian Badea. Astfel, în toamna anului trecut, Mavenhut a primit o finanţare de 550.000 de euro pentru un procent minoritar din companie, SOS Ventures intrând în acţionariat alături de cei de la Startup Bootcamp care au investit iniţial 12.000 de euro pentru 8% din afacere, iar cei trei antreprenori au rămas cu participaţii minoritare.

  • Cum devii dezvoltator de aplicaţii mobile

    Pentru neiniţiaţi, dezvoltarea unei aplicaţii mobile trebuie să fie o adevărată corvoadă. Nu doar că e nevoie de timp, de regulă câteva săptămâni dacă nu e vorba despre vreo aplicaţie foarte complexă pentru iPhone sau pentru telefoane mobile inteligente cu sistem de operare Android, dar şi de o investiţie deloc neglijabilă de câteva mii de euro şi, cel mai important, de o minimă înclinaţie spre scrierea de linii de cod. Pentru un antreprenor barierele ar putea fi totuşi depăşite, dar când iniţiativa dezvoltării unei aplicaţii aparţine unei companii al cărei domeniu de activitate nu are legătură cu tehnologia lucrurile se complică.

    Boomul industriei de aplicaţii mobile din toată lumea în ultima perioadă a dus însă la apariţia unor platforme care să ofere practic o scurtătură pentru dezvoltarea complicată a unei aplicaţii, prin unelte care elimină liniile de cod din ecuaţie şi dau voie şi celor cu aptitudini tehnice mai reduse să îşi încerce norocul în domeniu.

    Majoritatea se adresează creaţiei de aplicaţii pentru consumatorii finali, cel mai adesea de divertisment, dar deja se conturează o întreagă industrie şi pe seama aplicaţiilor pentru sectorul de business, cu platforme precum Bizness Apps, AppMakr, Appscend, Red Foundry sau Touch Studios. Una dintre ele a pornit chiar din România, unde, „ca şi în Europa de Sud-Est în general, piaţa aplicaţiilor mobile este în primele etape de dezvoltare, cu bugete încă relativ mici şi o înţelegere a modelului de business la care se mai poate lucra„, spune antreprenorul de 26 de ani Sebastian Văduva.

    LA ÎNCEPUTUL LUI 2011, DUPĂ MULTE ORE PETRECUTE ÎN LINII DE COD ÎMPREUNĂ CU ANDREI MARINESCU ŞI GABRIEL DOBOCAN, Văduva pornea platforma pentru managementul şi dezvoltarea de aplicaţii pentru mediul de busineses Appscend. Concret, tocmai companiile mai ales cu activitate în alte domenii decât IT&C, nu doar din România, ci din toată lumea, pot să dezvolte aplicaţii prin intermediul platformei.

    În total, 300 de aplicaţii au fost create până acum la nivel mondial prin Appscend, iar 3.000 de companii şi dezvoltatori independenţi au cont pe platformă şi lucrează la o aplicaţie proprie. Mai mult, cel puţin jumătate de milion de oameni folosesc aplicaţiile construite prin Appscend.

    „Am pornit cu o investiţie iniţială de 30.000 de euro, o bună parte din afacerea de dezvoltare software pe care am avut-o înainte, iar de anul trecut a intrat ca acţionar minoritar în companie şi Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post Privatizare şi membru în boardul VentureConnect„, explică Sebastian Văduva, directorul executiv al Appscend. Platforma de dezvoltare de aplicaţii a fost profitabilă încă din primele şase luni, mai ales că primii clienţi plătitori au apărut chiar din primul trimestru de la lansare, în total câteva sute, cifră care după primul an de activitate se învârtea în jurul a 2.000.

    „Afacerile din 2012 au crescut cu 200%, iar pentru anul acesta obiectivele vizează un avans de 340%„, estimează antreprenorul, fără a oferi însă cifre exacte.

  • Laszlo Pacso, preşedinte ADESCO: leadershipul este esenţial în orice organizatie cu mai mult de un membru.

    Care este diferenţa pe care o face leadershipul în succesul unei companii? Dar în succesul individual?

    Leadershipul este esenţial în orice organizaţie care presupune mai mult de un membru. Din punctul meu de vedere leadershipul este un agent al schimbării. Trăim vremuri tulburi, unde schimbarea devine o “constantă” a vieţii noastre de zi cu zi. Impredictibilitatea şi nesiguranţa sunt două criterii care fac legea în realitatea zilelor noastre, ori în astfel de perioade de “criza”, orice companie fără un leadership autentic nu are nici o şansă de izbândă, cu atât mai puţin de supravieţuire pe pe termen lung. Imi place sa spun ca pentru a functiona in mod eficient o companie are nevoie atat de leaderi puternici cat si de manageri capabili. Leaderii se vor focusa pe schimbare, pe evolutie, progres, prin creativitate si dezvoltare continua, in timp ce managerii vor cauta stabilitate, procese imbunanatite, eficienta, eficacitate, un return of investment cat mai bun, profitabilitate pe termen lung, predictibilitate, adica focusul lor va fi pe excelenta si pe maximizarea punctelor tari. O combinatie lider-manager este de dorit in noua paradigma economica unde nevoia antreprenoriala de a face profit, de a castiga cota de piata este nevoita sa se combine in mod dinamic cu adaptabilitate prin flexibilitate la schimbarile dese si imprevizibile ce sunt generate de mediul economic instabil.

    Succesul este un termen relativ. Fiecare are propria sa definitie, propria manifestare a succesului. Self-leadershipul joaca un rol esential in definirea succesului si in crearea premizelor pentru a ajunge la acest succes printr-un plan de actiune. Leadershipul personal este vital pentru mobilizarea vointei si a resurselor personale in vederea atingerii acestor obiective prin care am definit succesul. Ce este frumos la succes este faptul ca, cu cat ne apropiem mai mult de el, cu atat se metamorfozaza si primeste noi valente, noi definitii, care permit mentinerea unui ritm de dezvoltare si progres pentru individ. Ingredientele de baza pentru un leadership personal puternic sunt viziunea, vointa, incredere in sine, determinarea si automotivarea. Fara astea nu putem vorbi de leadership personal. In fiecare dintre noi exista, in proportii diferite pentru fiecare individ, un antreprenor, un manager si un muncitor. Leadershipul personal are rolul de a scoate maximum din combinatia procentuala a celor 3 laturi in asa fel incat in contextul si in mediul in care exista individul sa faca posibila tranzitia de la actual la succes.

    Ati intalnit multi antreprenori de succes. Care sunt trasaturile comune ale acestora?

    Da. Pot spune ca in ultimii trei ani, fac “colectie” de antreprenori de succes cu care am ocazia sa interactionez si sa colaborez in cadrul proiectelor Business Days. Pot spune ca am invatat si invat foarte mult de la ei. Este fascinant sa vezi cat de mica este granita intre un antreprenor de succes si unul resemnat de propria existenta. Vorbesc de diferente ca si indivizi. Cred ca ingredientele de baza care fac aceasta diferente sunt: viziunea, determinarea, pasiunea pentru ceea ce face, creativitate, capacitatea de a inova, acceptarea schimbarii, flexibilitate, adaptabilitate, focus pe progres, preocupare constanta pentru dezvoltarea personala, capacitatea de a stabili relatii si de a le fructifica in oportunitati, abilitati reale de leadership, preocupare si grija fata de clienti, concentrarea pe calitate si pe imbunatatire continua, o atitudine pozitiva fata de bani, gandire pozitiva, automotivare si un lucru esential capacitatea de a-si asuma riscuri.

    De unde au liderii energia zilnica pentru a “urca” in fiecare zi si pentru a-i inspira si pe cei din jur? Care este secretul lor?

    O intrebare frumoasa. Un leader autentic este o persoana care este constienta ca schimbarea este mai usor de infaptuit atunci cand ai alaturi de tine si alti oameni. Atunci cand reusesti sa strangi in jurul unei idei de schimbare o masa critica de persoane care cred in aceleasi idealuri, au aceleasi principii si valori si doresc sa faca parte din viziunea leaderului, atunci realitatea se infaptuieste si se intampla repede. Cred ca acei leaderi care cred in visul lor sunt suficient de automotivati in fiecare dimineata pentru a se realimenta cu energia necesara pentru a motiva si inspira pe cei din jur. Este una dintre ingredientele de baza din adn-ul oricarui leader, deschiderea spre a ajuta pe cei din jurul lor sa creasca, sa se dezvolte, sa ramana motivati si fideli viselor lor. Este mai usor sa schimbi lumea cand esti leader peste leaderi…

    Secretul este credinta in viziunea ta, dragostea sincera fata de oamenii din jurul tau si pasiunea pentru realizarea viziunii tale. Fara pasiune este aproape imposibil sa strangi alaturi de tine adepti. Pasiunea se manifesta cel mai bine atunci cand oferi propriul exemplu in ceea ce ceri de la oameni. Cand oamenii vad pasiunea, energia si bucuria in ceea ce faci, ea functioneaza ca un puternic catalizator… se simt inspirati si sunt dornici sa faca parte din realitatea pe care o construiesti, atat timp cat cred in aceasta realitate si atat timp cat ea corespunde valorilor, principilor si obiectivelor lor. Imi place sa spun ca din mai multe vise mici se creaza un vis mai mare. Ca aceste vise mici sa se interconecteze intre ele si sa creeze visul mare, este nevoie de valori si principii comune. Ele sunt ingredientul tainic care tin stranse legaturile intre oameni si realitatile fiecaruia. Cand aceste valori si principii sunt alterate, afectate, distruse, se naruie si realitatea construita pe baza visului comun, al viziunii…

    Ce impact poate avea un eveniment precum Leadership Summit asupra participantilor? Ai “povesti” in aceasta directie de la editia anterioara?

    Impactul este in special pe urmatoarele planuri: inspirare, motivare, incarcare cu energie pozitiva si cu dorinta de a actiona in directia dezvoltarii abilitatilor de leadership in randul fiecaruia. De asta avem nevoie de speakeri experimentati cu capacitatea de conectare atat pe plan informational cat si emotional la nivelul audientei. In al doilea rand, pentru ca efectul sa fie maxim, aducem leaderi autentici din diverse domenii, cu diverse abordari, cu experienta de viata diferita, cu varste diferite, de gen diferit, dar legate prin principii si valori comune… si de un vis in care credem cu totii: o Romanie altfel, mai buna, mai pozitiva, in care sa-ti placa sa traiesti si sa-ti intemeiezi o familie, sa-ti cresti copiii si sa te dezvolti atat ca individ, cat si ca profesionist.

    In general impactul asupra participantilor atat la evenimentele Business Days, cat si la editia precedenta Leadership Summit este vizibil cu ochii atat in timpul, cat si dupa eveniment. Vezi oameni zambitori, vizibil fericiti, cu sclipiri de hotarare sa schimbe ceva in bine in viata lor. Multi dintre ei o si fac ulterior, altii inca nu au atins nivelul suficient de automotivare sa treaca la actiune si raman in faza de cautare, dar au o directie …

    Este frumos sa privesti in urma si sa vezi oameni care erau intr-o anumita faza  de dezvoltare la evenimentul tau de anul trecut si la aceasta editie vin dintr-o alta perspectiva, de oameni impliniti sau pe drumul lor catre implinire … Avem in decursul istoriei noastre suficient de multe exemple de oameni care s-au dezvoltat odata cu proiectele noastre, au devenit antreprenori, manageri sau leaderi de succes. Sa privesti in urma si sa realizezi acest lucru este o “recompensa” care ne da aripi sa luptam cu orice fel de provocare pe care o intalnim in drum, sa ramanem vii in realizarea viziunii noastre si sa fim parte din realitatea pe care o dorim, multi oameni de bine din Romania, o tara de care sa fii mandru.