BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU DE CAZ: Conservele, dulceţurile şi magiunurile se mută din magazine în restaurante şi hoteluri

    CONTEXTUL: În 2002, familia libanezului Mohammad Murad a cumpărat unităţile de producţie din Topoloveni, Argeş, una dintre cele mai cunoscute zone din industria alimentară românească, datorită magiunului „de Topoloveni„, singura marcă românească de alimente protejată de Uniunea Europeană. Afacerile MGC International Investments s-au aflat în declin timp de trei ani, 2012 fiind anul în care compania a revenit pe plus, evoluţie impulsionată de o uşoară revenire a consumului.

    DECIZIA: Compania a decis să intre cu produsele sale în segmentul HoReCa prin extinderea gamei de produse. A dezvoltat de pildă o gamă pentru sezonul estival, axată pe profilul turiştilor veniţi pe litoral. Pentru asta, MGC a dezvoltat o divizie proprie de vânzări pe litoral şi un depozit pentru asigurarea stocurilor necesare, cu timp de livrare mai scurt.

    EFECTELE: Produsele MGC Topoloveni au capacitatea de a asigura peste 80% din nevoile unui restaurant şi au ca ţinte atât unităţile de  autoservire, cât şi restaurante de lux. Potrivit planurilor companiei, extinderea gamei de produse pentru segmentul HoReCa va asigura dublarea afacerii, împreună cu strategia de extindere a exporturilor.

    “MAJORITATEA TURIŞTILOR VOR SĂ CONSUME PREPARATE CALDE ŞI MASA DE PRÂNZ TREBUIE SĂ CONŢINĂ OBLIGATORIU CARNE, FIIND PREFERATĂ ÎN SPECIAL CEA DE PUI. Noi am adaptat doar oferta companiei la cererea pieţei şi am gândit produse potrivite„, spune Nicolae Păuna, directorul general al companiei MGC International Investments Topoloveni, referindu-se la gama de produse destinată segmentului HoReCA concepută special pentru sezonul estival. Complexul MGC Topoloveni, format din patru fabrici, produce mărci precum Bunătăţi de Topoloveni, Spring Foods, Spring Sauce, A la Carte. Afacerea se află în proprietatea omului de afaceri libanez Mohammad Murad, iar valoarea totală a investiţiilor în cele patru fabrici din portofoliul MGC International Investors a ajuns la 14 milioane de euro, conform reprezentanţilor companiei.

    Familia Murad este cunoscută pe piaţa locală datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy, hotelurilor Phoenicia şi afacerilor din domeniul imobiliar. Strategia de intrare a conservelor pe piaţa HoReCa prin noi game de produse face parte dintr-un proiect de dezvoltare care ar trebui să dubleze afacerea companiei într-un singur an, potrivit reprezentantului acesteia. În 2012, veniturile MGC Topoloveni au fost de 15,3 milioane de lei (circa 3,5 mil. euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Cifra de afaceri este însă irelevantă din punctul de vedere al directorului general, ţinând cont de faptul că procesul de modernizare a complexului de fabrici a fost încheiat în ultimele luni ale anului trecut. Complexul a fost extins şi modernizat cu o investiţie ce depăşeşte 14 milioane de euro, derulată în mai multe etape, parte din acestea prin fonduri europene în cadrul programului naţional de dezvoltare rurală. Ultima etapă a modernizării a fost cea a fabricii vechi de conserve de legume şi fructe, înfiinţată în urmă cu mai bine de 100 de ani, în 1901. Aceasta s-a dezvoltat în timp, devenind în 1941 una dintre cele mai importante fabrici ce aprovizionau cu marmeladă soldaţii aliaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Complexul de fabrici a fost preluat de compania MGC Topoveni în 2002, iar modernizarea recentă a fost făcută printr-o investiţie în valoare de 3,7 milioane de euro. În prezent, fabrica produce şi preparate din carne. De asemenea, sub umbrela MGC International Investments a fost construită o fabrică nouă de semipreparate din carne. 90% din ingredientele folosite sunt asigurate de producători locali, iar în fluxul de producţie lucrează peste 270 de angajaţi; parte din ei sunt angajaţi temporar, în perioadele în care se culeg fructele şi legumele.

    DACĂ PÂNĂ ACUM PRODUSELE CELOR PATRU FABRICI AU FOST VÂNDUTE ÎN MAGAZINELE RETAILERILOR MODERNI ŞI TRADIŢIONALI, o creştere semnificativă a afacerii ar urma să fie determinată de intrarea pe segmentul HoReCa; în evoluţia afacerii şi exporturile ar urma să joace un rol important. Fabrica de semipreparate din carne, legume şi conserve mixte poate produce peste 200 de tone pe lună, iar fabrica de conserve din fructe, legume, carne şi mixte are o capacitate de producţie de circa 100.000 de borcane pe zi. Compania intenţionează să îşi crească producţia în contextul în care ţinteşte prin gamele de produse atât restaurantele de lux, cât şi unităţile tip autoservire pentru care poate asigura circa 80% din alimente. „Din cauza modernizărilor nu am ajuns încă la capacitatea maximă de producţie, însă urmează ca în perioada imediat următoare să îndeplinim şi acest obiectiv„, potrivit directorului general. Produsele destinate consumului în sezonul estival au fost concepute în funcţie de preferinţele turiştilor prezenţi pe litoral, precum şi pentru a putea fi preparate rapid. „Nu diferă ingredientele folosite, ci criteriile de selecţie: ceea ce consumă românii atunci când sunt în vacanţă şi iau masa împreună cu familia„, spune Păuna. El oferă exemplul cărnii de pui, preferată de turişti, pentru a sugera diversitatea produselor de la Topoloveni: frigărui de pui, chiftele, sniţel, crispy file, pui Shanghai sau pacheţele de primăvară cu legume şi pui.

    Decizia de a aborda această felie de piaţă a fost luată în primăvara anului curent, ca parte a strategiei de dezvoltare a MGC Topoloveni, iar implementarea proiectelor, începută în luna aprilie, se desfăşoară şi în prezent. 

    În paralel, tot ca parte a strategiei de extindere pe segmentul HoReCa, a fost alcătuită o divizie proprie de vânzări dedicată zonei de la malul mării; tot pe litoral compania are acum şi un depozit. „Ne dorim astfel să ajungem la parteneri din toată ţara şi să devenim un jucător important pe segmentul HoReCa„, spune Nicolae Păuna, care completează că preparatele sunt potrivite deopotrivă pentru o vacanţă la munte, la mare sau o călătorie de afaceri într-un alt oraş.

  • An slab pentru litoralul românesc: staţiunea Mamaia nu se umple nici în weekend

    ”Din păcate anul 2013 este dificil în ceea ce priveşte turismul şi de aceea nu vă pot spune exact care va fi gradul de ocupare pe litoralul romanesc în tot acest sezon. Deocamdată, din ce am discutat cu hotelierii, gradul de ocupare este mai mare în weekend-uri ajungând la 90% în staţtiunea Mamaia”, spune Vasy Gălbează, reprezentant al agenţiei rezex.ro (Business Tour Expert). Agentul spune că în timpul săptămânii gradul de ocupare scade până la 60% în staţiunea Mamaia, iar în celelalte staţiuni gradul de ocupare este de aproximativ 40%. “Din ce am discutat cu turiştii, cauza principala a scăderii gradului de ocupare este lipsa banilor”, mai spune Vasy Gălbează.

    Agenţiile se confrontă în acest an şi cu rezervările pe cont propriu ale turiştilor, care preferă rezervarea facută direct la hotel datorită flexibilităţii acesteia, chiar dacă este mai scump.
    Dincolo de veniturile mai mici, turiştii mai au şi problema tarifelor în creştere pe litoral. Conform unui studiu realizat de sejur24.ro, care a comparat tariful perceput pentru o zi de cazare în luna august 2013 faţă de luna august 2012, în absolut toate staţiunile de pe litoral  s-a înregistrat o creştere mai mare sau mai mică a tarifelor medii de cazare. În studiu au fost incluse toate staţiunile de la malul mării, cât şi hotelurile din fiecare staţiune de două, trei, patru şi cinci stele.
    Studiul sejur24.ro arată că cea mai mare creştere a preţurilor a avut loc la hotelurile din staţiunea Saturn (22%), urmată de Eforie Sud (18,6%), de Jupiter (13,7%) şi de Venus (10,9%). Creşteri sub 10% ale tarifelor de cazare au fost consemnate în Eforie Nord (8,9%), Mamaia (8,3%), Olimp (7,3%) şi Neptun (3,4%).

    Dacă ne uităm la numărul de stele al hotelurilor, vom vedea în studiul sejur24.ro că cea mai mare creştere a tarifelor faţă de 2012 este la hotelurile de trei stele (o creştere procentuală de 11,8%). Hotelurile de două şi de patru stele au majorat tarifele cu 9,3%, iar hotelurile de cinci stele cu 7,4%.
    ”Analizând fiecare staţiune în parte şi toate hotelurile incluse în acest studiu, una dintre evidenţe este aceea că extrem de puţine hoteluri şi-au fixat un tarif mai mic pentru luna august a acestui an în comparaţie cu luna august a anului anterior. În Venus, Jupiter si Eforie Sud toţi hotelierii şi-au stabilit tarife mai mari pe zi faţă de anul anterior”, arată datele sejur24.ro. Deşi în celelalte staţiuni există hoteluri cu tarife mai mici, acestea sunt excepţii: de exemplu, în Mamaia, cea mai mare staţiune turistică din România, un singur hotel şi-a redus preţurile faţă de anul anterior. Acesta este Hotel Patria Mamaia, care a redus pretul cu 3.7% (scăderea însumând doar 4 lei). În a doua cea mai populată staţiune de la malul mării, Costineşti, doar Vile Vox Maris Grand Resort Costineşti a scăzut tariful cu 2,1%. Studiul sejur24.ro arată că cea mai mare scădere procentuală a tarifului s-a înregistrat la Hotelul Dacia Neptun, aici tariful pentru o zi de cazare fiind cu 26.9% mai mic.

     

  • Coreea de Nord a oprit construcţia unei noi instalaţii de lansare de rachete: “Ar putea fi o turnură în politica sa de apărare”

     Construcţia acestei noi rampe, a unui hangar de asamblare şi a unui centru de control al lansării la instalaţia Tonghae a fost oprită în septembrie 2012, a precizat Institutul americano-coreean al Universităţii Johns Hopkins pe site-ul său de Internet 38 North.

    Această instalaţie era destinată lansării unor proiectile de gabarit mai mare decât racheta Unha-3 care a reuşit să plaseze pe orbită un satelit în decembrie.

    Institutul Hopkins emite două ipoteze: Coreea de Nord a apreciat că îi este suficientă o singură instalaţie de lansare (la Sohae) sau a “decis să încetinească sau chiar să pună capăt activităţilor sale de proiectare a unei rachete mai mari”, ceea ce ar marca o turnură în politica sa de apărare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul pe internet între marile pieţe va creşte de 3 ori până în 2018. Care vor fi cele mai căutate produse

     Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, relevă un studiu realizat de Nielsen pentru PayPal, transmite Bloomberg.

    Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului.

    EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.

    Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un sfert dintre românii cu acces la internet fac cumpărături online

    Comparativ cu anul trecut, ideea de cumpărături online a început să devină tot mai atractivă şi în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45-55 de ani, a căror pondere a ajuns la 15% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic în 2013, de la 10% în 2012, precum şi în rândul celor din mediul rural (16% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic, în uşoară creştere faţă de anul trecut), potrivit studiului.

    Categoria electroIT continuă să fie cea mai căutată de cumpărătorii online, anul trecut 20% din vânzările de produse electroIT fiind generate de comerţul online. Prin comparaţie, din tot retailul din România, cumpărăturile online au reprezentat doar 2%.

  • STUDIU DE CAZ: Simbioză pentru energie

    CONTEXTUL: Şi piaţa construcţiilor, în care este prezentă Baupartner, dar şi cea a preparatelor din carne, în care activează CrisTim, s-au contractat pe parcursul ultimilor ani. Nevoia de a reduce costurile (în cazul CrisTim) şi de a extinde zona de activitate (Baupartner) au fost punctele de plecare ale acestui proiect. În România nu exista o staţie de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz, deşi la nivel european există aproximativ 10.000 de staţii, cu o capacitate de producţie de 5.000 de MW.

    DECIZIA: Construirea primei staţii de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz în urma unei colaborări între Genesis Partner (formată din compania autohtonă de construcţii Baupartner şi firma suedeză Vireo Energy) şi producătorul de mezeluri CrisTim.

    EFECTELE: CrisTim îşi va reduce costurile pentru 30-40% din energia termică: aburul tehnologic furnizat de centrală este mai ieftin cu 25%. Centrala va asigura aprovizionarea constantă cu gaz pentru menţinerea producţiei la un nivel constant. 10-20% din reziduurile de la fabrică, altfel ajunse la groapa de gunoi, vor fi folosite pentru alimentarea staţiei. Investitorii vor obţine circa 25.000 de certificate verzi într-un an, echivalentul a aproximativ un million de euro; conform acestei scheme, investiţia în staţie se va amortiza în aproximativ opt ani.

    IN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ AM AVUT O PANĂ DE GAZE DE ŞASE ORE, care ne-ar fi afectat producţia de salamuri crude-uscate dacă nu am fi avut această alternativă„, explică Radu Timiş, CEO-ul liderului pe piaţa de mezeluri, CrisTim, unul dintre avantajele staţiei de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz. Staţia a fost inaugurată săptămâna trecută în Filipeştii de Pădure (Prahova), în apropierea fabricii de mezeluri, devenită unicul beneficiar al resurselor de energie termică de 1,2 MW/h furnizaţi de staţie. Energia electrică va fi livrată în sistemul naţional.

    Proiectul a fost finanţat cu cinci milioane de euro de consorţiul Genesis Biopartner, format din firma românească Baupartner şi din firma suedeză Vireo Energy. Radu Timiş este cel care a pus localitatea Filipeştii de Pădure – aflată la mai puţin de 100 de km de Bucureşti şi circa 30 de km de Ploieşti şi considerată în urmă cu 16 ani zonă defavorizată – pe harta afacerilor de zeci de milioane de euro. „La început eram văzuţi ca nişte haiduci de autorităţi, din cauza unor beneficii ca absenţa impozitului pe profit şi reducerea taxelor vamale„.

    Cu 50 de angajaţi la început şi promisiunea de a ajunge la 1.000, reprezentanţii CrisTim erau priviţi cu neîncredere. Între timp, compania a ajuns la afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro în 2012 şi la aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează fie în fabrică, în cadrul firmei de construcţii sau în reţeaua de retail operată de CrisTim.

    Şi acestea sunt argumentele care l-au determinat, în urmă cu un an şi jumătate, pe  Michael Dietrich, CEO al companiei de construcţii Baupartner, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro în 2012, să îl aleagă drept partener în proiectul de construcţie a centralei de cogenerare din apropierea fabricii. Iniţial, cele două companii urmau să facă un parteneriat pentru finanţare, într-un raport de 50%-50%, dar între timp Timiş a renunţat la poziţia de investitor fiindcă „a venit criza, iar băncile nu au fost prietenoase„, spune el.
     

  • STUDIU: Majoritatea românilor preferă să cumpere telefoane noi

     “Preferinţa pentru nou este susţinută în mare parte de ofertele avantajoase ale operatorilor de telefonie la aparatele noi, dar şi de dorinţa de a deţine un telefon proaspăt ieşit din fabrică, ca o garanţie a unei utilizări cât mai îndelungate şi fără probleme”, se arată în cercetarea GfK Temax.

    Potrivit sursei citate, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri noi a crescut cu 18% în primul trimestru din 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.

    Noile modele de smartphone-uri lansate în ultima perioadă au contribuit la creşterea acestui segment cu 58%, în timp ce segmentul de telefoane mobile obişnuite a înregistrat o scădere de 29%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

  • Oltean propune primă de instalare pentru profesorii care se încadrează în muncă după absolvire

     Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că a depus o iniţiativă legislativă prin care să fie acordată o primă de instalare oricărui cadru didactic care pe parcursul a cinci ani de la finalizarea studiilor se încadrează în învăţământ.

    “Am depus săptămâna aceasta o iniţiativă legislativă prin care personalul didactic de predare, la angajarea în învăţământ, să beneficieze de acea primă de instalare pe care au avut-o cândva în temeiul Legii 128/1997, abrogată ulterior. Apreciez că pentru a încuraja tinerii absolvenţi de învăţământ superior să rămână în învăţământul românesc nu este lipsită de importanţă o asemenea primă de instalare care să poată fi acordată oricărui cadru didactic care pe parcursul a cinci ani de la finalizarea studiilor se încadrează în învăţământ, fie în mediul rural, fie în cel urban. Prima de instalare este la nivelul unui salariu de încadrare”, a spus Ioan Oltean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Cine face bani din aplicaţiile de chemat un taxi

    CONTEXTUL: Piaţa taxiurilor este supraaglomerată. Numai pe străzile Capitalei există în jur de 10.000 de maşini de taxi, dacă e să ne luăm după numărul de licenţe de taximetrie date în folosinţă de autorităţi, ceea ce înseamnă o maşină la fiecare câteva sute de bucureşteni. Prin comparaţie, în alte capitale europene raportul este de un taxi la cel puţin 500 de locuitori.

    DECIZIA: Dincolo de lansarea în sine a aplicaţiei mobile StarTaxi, care permite posesorilor de telefoane mobile inteligente să comande un taxi fără să mai apeleze dispeceratul, putând inclusiv urmări pe hartă cum maşina se apropie de punctul de întâlnire, omul de afaceri Florin Stoian a extins sistemul în mai multe oraşe şi permite de puţin timp plata cu cardul bancar direct din aplicaţie.

    EFECTELE: Aplicaţia mobilă StarTaxi a fost descărcată până în prezent de peste 135.000 de ori, peste un milion de taxiuri au fost comandate prin această metodă şi aproximativ 300 de curse au fost până acum plătite cu cardul bancar prin intermediul aplicaţiei.

    STRĂZILE BUCUREŞTENE SUNT DE ANI BUNI ÎNŢESATE DE TAXIURI. Pentru şoferi, fiecare zi de lucru este o cursă contra timp şi bani pentru orice client, iar cum staţiile de taxi sunt mai mereu aglomerate, metodele de atragere a călătorilor a trebuit diversificate. Aşa au apărut aplicaţiile pentru telefoane mobile inteligente, mai întâi ale unor companii prezente pe piaţă precum Meridian, Taxi 2000 sau Speed Taxi şi, la scurt timp, aplicaţii similare independente care permit comanda de taxiuri afiliate indiferent de compania de care aparţin. Una dintre ele, StarTaxi, a fost dezvoltată în urma unei investiţii de peste 100.000 de euro de firma FDSV Online, în care este acţionar importatorul şi distribuitorul de telefoane mobile World Comm, şi a fost lansată spre finele anului trecut. Mai mult, metodele de plată pentru călătoriile cu taxiul au fost diversificate, mai întâi prin SMS şi, ceva mai recent, şi prin card bancar prin intermediul aplicaţiilor mobile.

    POSIBILITATEA PLĂŢII CU CARDUL BANCAR ESTE CORELATĂ CU NIVELUL DE DEZVOLTARE A PIEŢEI. Serviciile de taxi impun, prin natura lor, această formă de plată, deşi ea nu este nici acum disponibilă prin sistemul clasic”, explică Florin Stoian, directorul executiv al StarTaxi. Compania pe care o conduce a încheiat recent un parteneriat cu procesatorul de plăţi online PayU, prin care permite achitarea călătoriei cu taxiul prin intermediul cardului. Cum funcţionează? Clienţii trebuie să introducă informaţiile bancare în aplicaţie şi să le protejeze apoi cu un cod de securitate, iar atunci când plasează o comandă trebuie să selecteze cardul ca modalitate de plată. „Când ajunge la destinaţie, utilizatorului i se afişează în aplicaţie cât costă cursa, are posibilitatea dacă doreşte să rotunjească suma pentru a lăsa ceva în plus şoferului pentru serviciile bine prestate şi alege opţiunea „slide to pay„. După ce plata a fost efectuată, utilizatorul va primi o chitanţă pe e-mail”, a explicat Stoian.

    IN MOD EVIDENT, EXISTĂ O SERIE DE CONDIŢII, anume că taxiul trebuie să fi fost comandat din aplicaţia pentru telefonul mobil şi tot prin aplicaţie se face efectiv şi plata. Avantajul este că, nefiind asociată unei firme de taxi, aplicaţia permite comanda oricărei maşini afiliate sistemului, ceea ce elimină implicit limitarea potenţială pentru clienţi de a merge doar cu maşinile unei anume companii. Asta se întâmplă pentru că StarTaxi acceptă orice taxi licenţiat în sistem şi oferă şoferului un smartphone în valoare de aproximativ 300 de euro pe care să-l folosească pentru a răspunde comenzilor şi pentru a trimite mesaje clienţilor. De altfel, de aici vin şi încasările StarTaxi, întrucât compania percepe un tarif de un euro pe zi taximetriştilor care vor să folosească acest serviciu şi să aibă acces la sistem, în prezent în număr de peste 1.500, potrivit datelor companiei.

    DISPONIBILĂ GRATUIT, aplicaţia Star Taxi permite unui utilizator să îşi comande un taxi licenţiat, să vadă poziţia lui pe hartă în timp real sau să aleagă dacă vrea să răspundă la comanda sa un anumit şofer, pe baza comentariilor şi a notei primite de acesta de la clienţi anteriori. Pe parcursul călătoriei cu taxiul, clientul beneficiază în plus de acces gratuit la internet wireless WiFi.

    DE LA LANSAREA DE ANUL TRECUT, APLICAŢIA STARTAXI A FOST DESCĂRCATĂ DE PESTE 135.000 DE ORI, CEEA CE ÎNSEAMNĂ PRACTIC O BAZĂ DE TOT ATÂŢIA POSIBILI CĂLĂTORI, chiar dacă există posibilitatea ca o persoană să fi descărcat aplicaţia pe smartphone din magazinele AppStore al Apple sau Play Store al Google doar pentru a vedea cum funcţionează sau acceaşi persoană o foloseşte pe mai mult de un terminal. În numai câteva luni, StarTaxi s-a extins în mai multe oraşe din ţară, între care Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Constanţa, iar „planurile viitoare vizează extinderea în toată ţara„, spune Stoian.

    IN TOTAL, PESTE UN MILION DE COMENZI AU FOST PLASATE PRIN STARTAXI PÂNĂ ACUM, IAR APROXIMATIV 20% DINTRE ELE AU PRIMIT ŞI COMENTARII, fie ele pozitive sau negative, din partea călătorilor aşa încât viitorii clienţi să poată citi despre maşina sau şoferul care ar putea să le preia comanda şi să decidă dacă acceptă sau nu să ia respectivul taxi. Deocamdată însă, numai 300 de călătorii au fost plătite cu cardul bancar de când a fost lansată această opţiune, la finele lunii aprilie, spune Andreia Stavarache, sales & marketing manager al PayU. Numărul cardurilor înregistrate în aplicaţie, în perspectiva unei potenţiale plăţii viitoare pentru drumul cu taxiul, este puţin mai mare, dar nu considerabil, mai exact 450, arată datele procesatorului de plăţi online. Plata cu cardul va deveni o metodă frecvent folosită pentru călătoria cu taxiul, se aşteaptă oficialii celor două companii. Până acolo însă, pare să fie cale lungă.