“Sper ca noul guvern să ia în seamă faptul că producătorii de plus, valoare pot susţine economia şi nu cei care mută banii dintr-un loc în altul pentru a se îmbogăţi uşor”, a declarat Blidar. Dacă în 2008 Astra Vagoane Călători făcea un profit de 26 mil. euro la afaceri de 65 mil. euro, în 2011 afacerile s-au prăbuşit la 25 mil. euro, iar profitul la 1,8 mil. euro, fiind cel mai prost an pentru companie. Pe 9 decembrie vor avea loc alegerile parlamentare. Mii de candidaţi se vor bate pentru cele 469 de colegii uninominale de senatori şi deputaţi. “Nu sunt optimist în ceea ce priveşte anul 2013, însă sper ca acesta să fie ceva mai bun decât 2012, în care am gâfâit”. Anul acesta Blidar a câştigat un contract de 100 mil. euro în urma unei licitaţii organizate în Brazilia de una dintre cele mai mari companii din lume, Vale.
Tag: industrie
-
Bulgaria îşi pierde cea mai mare topitorie de metale neferoase din cauza unor afaceri dubioase
În luna septembrie, uzina OTzK, situată în oraşul Kardzhali din sudul ţării a fost vândută cu 8,6 milioane leva (4,4 milioane euro) unei companii offshore nou-înfiinţate numite Harmony 2012, aceasta fiind de altfel şi singurul participant la licitaţie, scrie Novinite. La acea dată, conducerea Harmony 2012 şi ministrul bulgar al economiei Delian Dobrev au declarat că fabrica va fi repusă pe picioare.
-
Preţurile producţiei industriale cresc în octombrie cu 0,6% faţă de septembrie şi cu 6,8% anualizat
Preţurile pentru piaţa internă au urcat faţă de septembrie cu 0,6%, iar cele pentru piaţa externă cu 0,4%. “Pe secţiuni (sectoare de activitate) s-au înregistrat creşteri de preţ la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,7%) şi în industria prelucrătoare (+0,6%). În industria extractivă preţurile au scăzut cu 0,5%. La distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, preţurile s-au situat la acelaşi nivel înregistrat în luna anterioară. Pe marile grupe industriale se constată creşteri de preţ în industria bunurilor de capital (+1,0%), industria energetică (+0,8%), industria bunurilor de uz curent (+0,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+0,7%). În industria bunurilor intermediare s-au înregistrat scăderi de preţ (-0,1%)”, se arată într-un comunicat al INS.
-
Radiografia Dacia la Mioveni în era Logan: 4,6 milioane de maşini în 7 ani şi livrări de piese cât două Case ale Poporului
Direcţia Logistică Centrală a grupului Renault a exportat cele 2,5 milioane de colecţii către cele 13 uzine care fabrică autoturisme sub siglele Dacia, Renault, Nissan sau Mahindra&Mahindra, incluzând-o şi pe cea din România, de la Mioveni.
-
Tăriceanu: Statul trebuie să aloce 0,5% din PIB/an (500 mil. euro) pentru apariţia unor poli industriali
Premierul care, în mandatul său la Palatul Victoria (2005-2008) a susţinut că nu ne permitem să fim competitivi doar cu salarii mici, susţine, la câţiva ani de atunci, că România trebuie să devină competitivă pe plan european prin încurajarea industriei şi deplânge faptul că la nivelul conducerii PNL nu a fost propus un plan de relansare economică, deşi liberalilor le-ar fi fost recunoscute, de-a lungul vremii, virtuţi în elaborarea unor planuri de dezvoltare.
-
EXPLOZIE la combinatul Mechel din Târgovişte, un muncitor a fost rănit, suferind arsuri pe 80% din suprafaţa corpului
Conform purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, Elena Ionescu, bărbatul a suferit arsuri de gradele doi şi trei pe 80% din suprafaţa corpului, este conştient, dar în stare gravă, iar medicii au decis că este necesară transferarea lui la o clinică de specialitate din Capitală. “Pacientul are 44 de ani. Am înţeles că lucrează ca sudor şi a fost adus la noi cu o ambulanţă. A fost investigat medical, stabilindu-se că are arsuri pe 80% din suprafaţa corpului. Este conştient, comunică, dar medicii au decis ca el să fie transportat cu o ambulanţă la Spitalul de Arşi din Bucureşti”, a declarat prutătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte. Victima a spus că în momentul producerii deflagraţiei a vrut să închidă ventilul instalaţiei de alimentare cu oxigen.
-
Volintiru, de la restructurări de companii private la preşedinte al AVAS
Volintiru a preluat funcţia de preşedinte la una dintre cele mai importante instituţii ale statului după ce anterior a restructurat din poziţia de director general producătorul de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti (simbol bursier VULC), controlată de Ovidiu Tender. El l-a înlocuit pe Marius Lucian Obreja, fostul preşedinte al AVAS. Volintiru declara într-unul dintre interviurile acordate ZF că nu-i place să stea prea mult într-un singur loc şi va pleca după ce va pune pe picioare compania lui Ovidiu Tender. El nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta pe marginea numirii sale. Adrian Volintiru a fost de-a lungul timpului director financiar la compania de salubrizare REBU şi mai multe companii din grupul Rompetrol, respectiv Rompetrol Vega, Rompetrol Downstream, Rompetrol SA, Marexim şi Rompetrol Rafinare, la aceasta din urmă petrecând cel mai mult timp, din 2000 până în 2006.
-
ThyssenKrupp lasă industria oţelului pentru înalta tehnologie
HEINRICH HIESINGER, 52 ani, este director general al ThyssenKrupp de mai bine de un an. Ar fi de aşteptat ca, în această perioadă, ceilalţi membri ai conducerii să se fi familiarizat cu modul în care gândeşte acesta. Hiesinger reuşeşte, însă, să-i surprindă şi câteodată să-i şocheze chiar, scrie publicaţia germană Der Spiegel.
Recent, 250 de directori ThyssenKrupp s-au întâlnit la sediul companiei, în oraşul german Essen. Board-ul voia să discute cu aceştia modul în care poate fi depăşită cel mai bine actuala criză şi în ce direcţie se află viitorul.
În cadrul întâlnirii, Hiesinger a prezentat un grafic dominat de cuvintele “30 de procente”, viziunea sa despre partea din afacerile companiei care trebuie să rămână în zona producţiei de oţel. Directorul general vrea să transforme ThyssenKrupp într-un conglomerat tehnologic în care să domine activităţi din alte domenii decât oţelul, precum lifturi, rafinării, nave, utilaje şi componente auto.
“În viitor, vom munci mai puţin şi vom gândi mai mult”, a declarat Hiesinger în faţa sutelor de directori ai companiei. Mulţi dintre directorii ThyssenKrupp înţeleg că schimbarea anunţată de Hiesinger este necesară pentru supravieţuirea companiei. Dar la nivel emoţional, este mai greu de acceptat, scrie Der Spiegel. ThyssenKrupp trebuie să renunţe la producţia de oţel, cel puţin parţial, şi trebuie să facă acest lucru repede. Anul trecut, afacerile cu oţel au generat pierderi de 1,8 miliarde de euro, reprezentând o parte importantă a datoriilor de circa 6 miliarde de euro acumulate de companie.
Predecesorul lui Heisinger, Ekkehard Schulz, a construit două noi combinate de producţie a oţelului, unul în Brazilia şi un altul în SUA, în încercarea de a catapulta ThyssenKrupp la acelaşi nivel cu liderii industriei mondiale. Ulterior, aceasta s-a dovedit cea mai proastă investiţie din istoria recentă a companiei.
Managementul defectuos la mai multe niveluri a triplat costul proiectului, estimat iniţial la 3 miliarde de euro. Hiesinger nu a rămas cu altă opţiune decât să vândă cele două combinate în pierdere.
Ofertele iniţiale au variat între 3 miliarde de euro şi 5 miliarde de euro, însă vor trece mai multe luni înainte să fie definitivate tranzacţiile. O nouă complicaţie ar fi că fiecare dintre eventualii cumpărători vrea doar achiziţia unui singur combinat. Deoarece cele două facilităţi de producţie au fost proiectate să lucreze în tandem şi să se aprovizioneze reciproc, posibilii cumpărători va trebui să se înţeleagă întâi cum vor coopera în viitor.Vânzarea diviziei de oţel inoxidabil către rivalul finlandez Outokumpu s-a dovedit, de asemenea, mai complicată decât se anticipa. Cele două companii au încheiat o înţelegere în ianuarie, dar ThyssenKrupp nu a încasat, încă, suma de 2,7 miliarde de euro din cauza unei plângeri antitrust depusă la Comisia Europeană.
ÎN NOU MOD DE A GÂNDI. Această situaţie îl lasă pe Hiesinger în faţa uneia dintre cele mai dificile misiuni din industria germană. Renunţarea la o mare parte din afacerile cu oţel nu este simplă. În acelaşi timp, ThyssenKrupp nu are suficiente resurse financiare pentru a cumpăra noi companii şi a se extinde în alte domenii.
Există o cauză clară în spatele acestor probleme: o corporaţie de miliarde de euro a fost condusă ca o companie de familie. Deciziile importante erau luate, de obicei, de numai trei persoane care se consultau reciproc: Berthold Beitz, 99 ani, reprezentant al Fundaţiei Krupp, cu o participaţie de peste 25% la companie; Gerhard Cromme, 69 ani, şeful consiliului de supraveghere, şi fostul director general Ekkehard Schulz, 71 de ani.
-
Bloomberg: Statele Unite ale Europei, necesare pentru restructurarea industriei auto după modelul Obama
General Motors şi Chrysler Group au fost sufocate de numărul prea mare de fabrici, pline de muncitori cu contracte de salarii şi beneficii costisitoare, relatează Bloomberg. În 2008 şi 2009, când producătorii auto au primit 80 de miliarde de dolari de la administraţiile Bush şi Obama, GM şi Chrysler au închis 15 fabrici, au redus capacitatea de producţie cu 33% şi au eliminat 45.000 de locuri de muncă plătite cu ora, în Statele Unite. Multe comunităţi au suferit de pe urma restructurărilor dureroase, fiind un subiect care a divizat electoratul, dar GM, Chrysler, ca şi Ford şi companiile străine concurente raportează în prezent profituri solide în America de Nord, iar muncitorii revin la lucru.
