BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • STUDIU: Antreprenorii români vor finanţare, dar să-şi păstreze şi independenţa în luarea deciziilor

     “Antreprenorii tineri români care au companii cu venituri până la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în România. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY România – Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare”, arată compania, într-un comunicat.

    Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori români, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august – 18 septembrie, 59% dintre ei având sub 40 de ani, iar 74% deţinând companii cu venituri sub un milion de euro.

    Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul braşovean care şi-a crescut în criză afacerea de patru ori

    CONTEXTUL: Piaţa de ţiglă metalică se plasează la cica 70 de milioane de euro, iar în ultimii ani, la fel ca întreaga piaţă a materialelor de construcţii, a scăzut. În această vară, de pildă, producătorii au folosit doar 80% din capacitate, chiar dacă sezonul cald este cel în care se înregistrează cele mai mari rulaje.

    DECIZIA: În ciuda evoluţiei pieţei, managementul Bilka a continuat investiţiile în tehnologie de ultimă generaţie; în plus, a diversificat gama de produse. „Am constatat în piaţă o serie de deficienţe în procesul de vânzare, service şi montaj al ţiglei metalice. Ne era clar că trebuia să nu replicăm paşii greşiţi din piaţă, astfel că am acordat o atenţie sporită relaţiei cu dealerii noştri”, spune Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka Steel.

    EFECTELE:  În 2012 afacerea Bilka a înregistrat un plus de 60% faţă de 2011. În primele 6 luni ale acestui an a înregistrat o cifră de afaceri de 31 milioane lei, în creştere cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012. „Pentru sfârşitul lui 2013 estimăm o creştere similară cu cea din prima jumătate a anului, cu vânzări de aproximativ 3 milioane mp de ţiglă metalică. Este vorba de o premieră în piaţa autohtonă de ţiglă metalică”, spune Ţepeş.

    CHIAR DACĂ A DESCOPERIT PUNCTELE ÎN CARE CONCURENŢII SĂI GREŞESC ŞI CARE SUNT DIRECŢIILE ÎN CARE ÎŞI POATE DEZVOLTA AFACEREA PENTRU A CÂŞTIGA, ANTREPRENORUL HORAŢIU ŢEPEŞ ADMITE CĂ NU E CHIAR O JOACĂ DE COPIL SĂ ADMINISTREZE FIRMA. „Odată ce iei decizia să produci şi să comercializezi o gamă variată de repere şi culori, devine foarte importantă munca de aprovizionare cu materie primă„, spune Ţepeş. Concret, acest aspect este foarte important deopotrivă din prisma spaţiului de depozitare, care este totuşi suficient şi nu a ridicat probleme până acum, dar mai cu seamă din perspectiva stocurilor şi a preţurilor materiilor prime.

    Compania a demarat activitatea de producţie în 2008, când mai toate companiile au preferat să reducă investiţiile şi bugetele. Că miza a fost corectă o dovedesc cifrele. La sfârşitul lui 2007 firma avea doi angajaţi şi o cifră de afaceri de 2 milioane de lei; în 2008 vânzările au ajuns la 16,7 milioane de lei „iar după cinci ani am ajuns la 74 milioane lei, 64 de angajaţi şi 2 milioane mp de ţiglă metalică vândută„, arată Ţepeş.

    FIRMA A ÎNREGISTRAT ÎN PRIMELE ŞASE LUNI ALE ACESTUI AN O CIFRĂ DE AFACERI DE 31 MILIOANE LEI, în creştere cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012. „Creşterea a întrecut până şi estimările noastre făcute la începutul anului„, declară Ţepeş. Evoluţia din acest an dar şi din 2012 (plus 60% faţă de 2011) se datorează în primul rând, arată antreprenorul, investiţiilor în tehnologie de ultimă generaţie realizate an de an, dar şi diversificării gamei de produse. Un alt factor important ce a contribuit la creşterea afacerii este şi dezvoltarea reţelei de dealeri. „În acest moment avem peste 500 de dealeri la nivel naţional şi urmărim dezvoltarea reţelei de distribuţie şi în alte zone ale ţării, unde credem că putem avea o poziţie mai bună.”

    Pentru întregul an, Ţepeş estimează o creştere similară cu cea din prima jumătate a anului (30%), ceea ce se traduce în vânzări de aproximativ trei milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică. „Este vorba de o premieră în piaţa autohtonă de ţiglă metalică„, afirmă Ţepeş. Conform studiilor Neomar citate de Bilka, valoarea totală a pieţei s-a plasat anul trecut la 66 de milioane de euro, în cădere cu 3% faţă de 2011, iar cota de piaţă deţinută de companie a fost de 15%.

    ORIZONTUL DE TIMP MEDIU ESTE CEL ÎN CARE AR PUTEA FI VIZIBILĂ REVIGORAREA DOMENIULUI CONSTRUCŢIILOR, care va avea „o creştere lentă, dar insuficient de mare pentru a anima piaţa construcţiilor. În trei ani situaţia va fi cu totul alta şi vom asista la creştere, dar fără boom artificial ca în 2008„, declară proprietarul Bilka Steel, firmă care produce în prezent ţiglă metalică la Braşov, pe fosta platformă Tractorul. Capacitatea de producţie pentru ţiglă metalică a urcat la un milion de metri pătraţi lunar după ce compania şi-a mutat activitatea anul acesta dintr-o hală de 4.500 de metri pătraţi într-una de aproape trei ori mai mare (12.000 mp) şi după o inves-tiţie de 3,5 mil. euro, care a presupus şi construcţia a 1.000 de metri pătraţi de birouri.

    În general, cei mai mulţi clienţi preferă să facă lucrările de construcţii, inclusiv montarea acoperişului, în perioada de vară, „chiar dacă nu există nicio contraindicaţie pentru montarea acestuia în sezonul rece„, observă antreprenorul. El a fondat afacerea în 2007, după ce anterior a lucrat în cadrul firmei slovace Rova, preluată ulterior de suedezii de la Lindab, cu care concurează în prezent. Alte companii cu activităţi în acest domeniu sunt Ruukki sau Coilprofil.

  • A doua ediţie din acest an a VentureConnect, pe 5 noiembrie

    După modelul ediţiei din această primăvară, evenimentul VentureConnect va include două sesiuni de pitch: prima parte este gândită pentru companiile early-stage în căutarea unei investiţii seed, în cea de a doua parte urmând prezentările companiilor mai mature ce au nevoie de o infuzie de capital mai substanţială. Evenimentul este susţinut de Ziarul Financiar (www.zf.ro) şi Black Sea Trade & Investment Promotion Program (www.undpforblacksea.org).

    Antreprenorii care doresc să îşi prezinte afacerea în faţa unora dintre cele mai importante fonduri de investiţii, acceleratoare, incubatoare din România şi Europa de Sud-Est îşi pot depune proiectele până pe 18 octombrie completând formularul afişat pe website-ul evenimentului: www.ventureconnect.ro.

    Urmând modelul întâlnirilor de până acum, VentureConnect va include şi două sesiuni complexe de mentorat gândite pentru îmbunătăţirea structurii prezentării, precum şi a abilităţilor de prezentare în public şi elaborării unui discurs. De la data lansării evenimentului, pentru sesiunile VentureConnect au aplicat peste 300 de companii din România, Bulgaria, Macedonia, Croaţia, Ungaria şi Statele Unite, cele mai bune fiind selectate pentru a îşi prezenta afacerea în faţa a peste 250 de reprezentanţi ai mediului de afaceri şi investiţii din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    VentureConnect a facilitat două investiţii semnificative: în 2011 proiectul www.tjobs.ro, platformă de recrutare online ce a atras finanţare din partea lui Andreas Cser (business angel la Fraser Finance), Alexis Bonte şi Fundaţia Post-Privatizare, iar BITTNET Systems, lider de piaţă în sectorul de network training din România, a anunţat primirea unei investiţii din partea lui Răzvan Căpăţînă, business angel român.

    “VentureConnect este o întâlnire ce nu trebuie ratată de toţi cei care caută proiecte de tehnologie sustenabile din România şi Europa de Sud-Est, companii pe care să le mentoreze şi în care să investească” , spune Rumen Iliev, partener în cadrului fondului de investiţii LAUNCHub din Bulgaria. “La ultima ediţie, din mai 2013, am fost încântat de calitatea mai multor start-up-uri: unul dintre proiectele participante făcând parte din programul LAUNCHub, iar altele două fiind deja pe lista scurtă pentru următoarele runde de finanţare. Sper să vedem din ce în ce mai multe proiecte pentru sesiunea din acestă toamnă a VentureConnect, întâlnirea încadrându-se perfect cu următoarea noastră rundă de selecţie”, a adăugat el.

    “Întotdeauna îmi face plăcere să particip la întâlnirile VentureConnect, venind cu plăcere de la prima întâlnire din 2010 şi până în prezent, mereu găsind cel puţin una sau două companii care îmi atrag atenţia şi despre care îmi doresc să aflu mai multe” , menţionează Alexis Bonte, business-angel şi CEO la eRepublik Labs.

  • Afacerea de familie care a supravieţuit crizei: “Am avut şi proiecte de un milion de euro”

    FINALUL ACESTUI AN VA FI AGLOMERAT PENTRU LOREDANA PREDA, antreprenoarea de 35 de ani care deţine Galeriile Noblesse împreună cu soţul său, Silviu. Galeriile Noblesse este unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă de lux de pe piaţa locală şi se pregăteşte de extindere: până în noiembrie ar trebui să fie gata o investiţie de peste un milion de euro într-un nou showroom, cel mai mare proiect al companiei, unde vor fi aduse piese de mobilier de import din Italia, Spania, Franţa, Anglia sau Portugalia pe o suprafaţă de aproape 1.000 mp. Este investiţia care a ţinut în priză familia Preda încă de anul trecut, după ce au cumpărat o casă monument istoric din zona pieţei Rosetti din centrul Capitalei, pe care acum o renovează.

    „Cererea există (pentru mobilă de lux – n.red.)„, a ţinut să lămurească încă de la începutul discuţiei Loredana Preda. Care adaugă faptul că tocmai acest lucru a stat la baza deciziei de a face noua investiţie. „Diferenţa este că cererea este mult mai calificată, mai exigentă.„

    CEREREA ÎN CREŞTERE SE VEDE ŞI ÎN REZULTATELE  COMPANIEI, care anul acesta aşteaptă o cifră de afaceri mai mare cu 20-30% comparativ cu 2012, când a avut încasări de aproape 3 milioane de euro. Explicaţia pentru creşterea cererii se află în faptul că proprietăţile valoroase şi-au redus preţurile, iar cei care le-au achiziţionat au nevoie acum de mobilă şi decoraţiuni pentru amenajare, este de părere Loredana Preda. Cele mai scumpe piese din noul showroom vor ajunge la preţuri între 20.000 şi 25.000 de euro.

    „Am învăţat în timpul crizei că este important să ştii pe ce drum vrei să mergi, să nu te laşi pradă tentaţiilor şi să fii bine informat„, spune antreprenoarea care a venit în Bucureşti cu puţin timp înainte de începerea problemelor economice. Dacă în 2007 a făcut prima investiţie în Bucureşti, iar 2008 a fost anul „de acomodare„, în 2009 criza a început să lovească în toate businessurile din economie. A venit ca un duş rece după euforia generată de creşteri economice care ajungeau şi la 7% şi în care businessurile mergeau din inerţie.

    Pe piaţa mobilei generaliste scăderile de vânzări au început în 2009 şi nu s-au oprit nici acum. Secundar, a fost lovit şi segmentul mobilei de lux, care s-a cernut în tot acest timp.Vânzările de mobilă de lux sunt estimate la peste 10 milioane de euro şi se fac în principal pe baza importurilor, deoarece producătorii români nu s-au încumetat să atace acest segment de piaţă.  

    În cazul Galeriilor Noblesse, criza a adus un număr mai mare de furnizori: o parte dintre aceştia au fost înlocuiţi pentru că au dat faliment, dar ultimii ani au adus şi o diversificare a portofoliului companiei. Dacă iniţial persoanele fizice erau cele care generau în totalitate cifra de afaceri a companiei, în ultimii ani şi proiectele de birouri, cafenele, restaurante, hoteluri sau spaţii de magazine au adus din ce în ce mai multe încasări. Acestea din urmă contribuie cu 30% la încasările Galeriilor Noblesse, iar planurile Loredanei Preda sunt să crească acest nivel.

    Unele proiecte la care compania a lucrat se apropie de un milion de euro. Deocamdată planurile de extindere pentru Galeriile Noblesse se opresc la showroomul din piaţa Rosetti. „Consider că Bucureşti este centrul comercial al ţării. Ca provocare pentru noi nu ar fi deschiderea unui showroom în alt oraş, ci ieşirea cu proiecte în afară. Acesta este un obiectiv pe care mi-l doresc.„

  • Materiale de construcţii „made in Romania”

    PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel şi Marinică Potop, şi-a luat inima în dinţi anul trecut, când a început să analizeze oportunităţile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieşim pe pieţele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu şi eu nu văd semne că situaţia se va îmbunătăţi, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director şi acţionar al companiei Sarcom. Astfel, piaţa de materiale de construcţii, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut şi anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

    Compania Sarcom, care deţine o fabrică la 10 kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi are circa 130 de angajaţi, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
    7 milioane de euro.

    „În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piaţă nouă cu o marcă nouă. În general, pieţele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este şi cea internă„, recunoaşte Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce priveşte exporturile şi că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienţii străini. „Noi dorim să creştem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică şeful Sarcom.
    Un alt producător local care a început să privească spre pieţele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de ţiglă metalică şi de jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova. Chiar dacă a început cu pieţe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat şi mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuţie în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piaţa europeană, aici putem discuta de două tipuri de pieţe şi anume piaţa est-europeană şi cea vest-europeană. Aceste două pieţe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferenţă„, spune Dan Mircescu, acţionar şi director general al Final Distribution. El adaugă că această diferenţă vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preţ mai mic.

    Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva pieţe de desfacere. Şi-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franţa şi Spania, iar următoarele ţări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia producătorului de vopsele Sarcom şi a celui de ţiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alţi jucători din piaţa materialelor de construcţii, cu diferenţa că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulţi ani.
    Este cazul producătorului de adezivi, vopsele şi polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuţ spunea în urmă cu câteva luni că şi-a setat un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploieşti, respectiv Roman.

    Şi Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în ţările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile preferate pentru firmele româneşti din industria construcţiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construieşte o autostradă în Irak.

    Chiar dacă pentru mulţi producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puţine cazuri intrarea pe o piaţă externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există şi uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în acelaşi timp o centură de siguranţă„, susţine Ciprian Oprea, director general şi acţionar al grupului MCA, specializat în producţia şi comercializarea de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în ţări precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

    Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debuşeu de creştere pentru mulţi producători autohtoni, doar anumite materiale de construcţii se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanţă de fabrică.

    Chiar dacă pot creşte datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcţii aşteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piaţă pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susţinut şi susţin în continuarea creşterea PIB bazată pe export se înşală. Cea mai sănătoasă creştere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.

  • Şcoala de afaceri Branson

    “În stilul Virgin” grupează articole scrise de Branson, dar şi întrebări primite din partea publicului, cărora le răspunde dezinvolt, precis, cu umor şi cu înţelepciunea unui ins care nu a încetat nicio clipă să se distreze, chiar dacă a jonglat cu milioane, multe milioane; sfaturile sale despre afaceri încep acolo unde se termină manualele de business şi cunoştinţele consultanţilor. Branson mărturiseşte, de exemplu, că unul dintre cele mai bune sfaturi de afaceri pe care le-a primit este “Fă-te de râs, indiferent de ce se întâmplă”. Sfatul îi aparţine unui magnat al industriei aeronautice britanice, care îi atrăgea atenţia lui Branson asupra forţei sale reduse de marketing în lupta cu gigantul British Airways.

    “Asigură-te că apari pe prima pagină, nu pe ultima”, a adăugat magnatul, iar Branson chiar a respectat asta. Şi lupta sa cu marea companie aeriană, de tipul David împotriva lui Goliat, a devenit o permanenţă a modului său de a face afaceri: “Firmele mici, energice, au avantaje surprinzătoare atunci când înfruntă competitori mari şi greoi. Tot ce trebuie să facă este să descopere punctele slabe ale gigantului şi modul în care le pot specula”.

    Dacă s-ar opri aici, şeful Virgin nu s-ar diferenţia de marea masă a bla-bla-ului de tip “guru” de care este plină lumea. Dar el porneşte de la aşa ceva şi explică folosind propriile sale experienţe. De la importanţa lipsei de seriozitate la construirea notorietăţii unei mărci, de la secretele vânzărilor la investiţiile în angajaţi, de la problemele antreprenorului la traficul de droguri sau problemele planetei, de la repornirea economiei la atenţia acordată siluetei, cartea lui Branson este una dintre cele mai lucide şi plăcute cărţi de afaceri pe care le-am citit.

    Richard Branson – “În stilul Virgin. Secrete pe care nu le înveţi la nicio şcoală economică”, Editura Publica, Bucureşti, 2013

  • De la dactilograf, la fondator de start-up. Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • De la pasiunea pentru masini, la o afacere cu masini. Antreprenoarea care face “business feminin” intr-o lume a barbatilor

     Avandu-l ca model pe tatal sau, Alice Botnarenco a vrut de mica sa se descurce singura si sa-si castige independenta financiara. Asa ca primul pas l-a facut la 18 ani cand, aflata in vacanta in Grecia, s-a angajat si a ramas acolo o luna si jumatate.

    Dupa intrarea la facultate, a continuat sa mearga in vacante in Grecia.

    “Pentru ca tata avea o firma de brokeraj, m-am gandit sa intru pe piata de capital. Dupa ce mi-am dat toate examenele, am devenit agent de servicii financiare si timp de doi ani am lucrat in acest domeniu”, povesteste Alice Botnarenco.

    Spirit rebel inca din adolescenta (a facut scoala de soferi si s-a mutat in Bucuresti impotriva vointei parintilor), dupa terminarea facultatii, nu si-a construit o cariera in integrare europeana, domeniul in care se pregatise, pentru ca “nu era ce voiam eu.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarul Elon Musk, model pentru Tony Stark

    Elon Musk s-a născut În 1971 În Africa de Sud. Pasionat de computere, Musk a creat până să împlinească 12 ani un joc video, numit Blastar, pe care l-a vândut pentru circa 500 de dolari. Studiile universitare le-a început în Canada, de unde s-a transferat la Universitatea din Pennsyl-vania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică. Ulterior a fost admis la Stanford, în California, pentru un doctorat în fizică.

    Nu a apucat să meargă la cursuri decât două zile. La fel ca în cazul altor antreprenori, mediul uni-versitar nu-i asigura viitorului miliardar spaţiul necesar pentru a-şi pune în practică proiectele. În 1995, la 24 de ani, Musk a renunţat la doctoratul de la Stanford pentru a-şi lansa prima companie, Zip2 Corporation, un ghid online al oraşelor pentru versiunile de pe internet ale New York Times şi Chicago Tribune. Compania a rezistat cu dificultate şi a trebuit să vândă pachetul majoritar unor in-vestitori pentru 3,6 milioane de dolari. În 1999, Compaq Computer Corporation a preluat Zip2 pen-tru 307 milioane de dolari, lui Musk revenindu-i 22 de milioane de dolari. Antreprenorul originar din Africa de Sud avea 28 de ani şi era milionar. În acelaşi an a pornit o nouă companie.

    Locul cu bani. În 1999, a lansat X.com cu 10 milioane de dolari din banii obţinuţi de pe urma vân-zării Zip2. X.com era un dezvoltator de sisteme pentru online banking, Musk fiind creditat cu inven-tarea metodei de transfer sigur al banilor folosind o adresă de e-mail a destinatarului. În 2000, X.com a cumpărat compania Confinity, care lansase un serviciu de transfer de bani numit PayPal. Musk a schimbat numele X.com/Confinity în PayPal şi s-a concentrat pe dezvoltarea plăţilor online. În 2002, eBay a cumpărat PayPal cu 1,5 miliarde de dolari, iar Musk a obţinut acţiuni eBay de 165 milioane de dolari din tranzacţie.

    Explorarea spaŢiului. În 2002, antreprenorul a înfiinţat SpaceX (Space Exploration Technologies). Compania vrea să construiască cele mai avansate rachete şi navete pentru călătorii spaţiale, cu un obiectiv pe termen lung de a facilita explorarea şi colonizarea altor planete. Compania a creat Fal-con 1, prima rachetă cu combustibil lichid dezvoltată privat care a ajuns pe orbită, precum şi naveta Dragon. În 2012, Dragon a devenit prima navetă comercială care a andocat la Staţia Spaţială Inter-naţională. Compania lui Musk a primit un contract de 1,6 miliarde de dolari de la NASA pentru 12 transporturi de bunuri către şi dinspre Staţia Spaţială. În 2011, SpaceX a început să lucreze la un proiect al NASA pentru transportul astronauţilor. Primele zboruri cu oameni la bord sunt aţteptate în 2015. În 2006, Elon Musk a înfiinţat, împreună cu vărul său Lyndon Rive, compania SolarCity, spe-cializată în produse şi servicii pentru sectorul energiei fotovoltaice.

    Tesla Motors. Proiectul cel mai important şi mai vizibil al lui Musk în prezent este Tesla Motors. Compania a reuşit să transforme autovehiculul electric din ceva excentric într-un produs de con-sum. Tesla construieşte modelul sport Roadster şi sedanul Model S, iar pentru viitor are în plan dezvoltarea unor maşini şi mai accesibile ca preţ.

    Model S, cu un preţ de 70.000 de dolari, câştigă clienţi şi de la rivalii Tesla, spune Musk, şi reali-tatea confirmă: persoane care au deţinut în trecut Toyota Prius sau Mercedes-Benz E-Class cum-pără maşinile Tesla. Toyota şi Daimler sunt investitori la Tesla şi clienţi ai companiei pentru bateriile folosite la alimentarea maşinilor electrice.
     

  • Povestea tinerei care a renunţat să lucreze pentru Mobexpert şi şi-a făcut propria afacere cu mobilă de lux

    “DACĂ TOTUL MERGE CONFORM PLANURILOR NOASTRE, vom deschide anul viitor într-o locaţie centrală un birou de consultanţă în amenajări interioare, vom integra şi o ofertă de bucătării, iar în zona mobilierului de copii vrem să dezvoltăm comerţul online. Nu ne dorim să facem volum (…)”, spune Diana Staicu. Ea deţine francizele BoConcept, cu mobilă de lux, şi Flexa, cu mobilier pentru copii. Primul magazin BoConcept a fost deschis în august 2006, iar showroomul Flexa, în noiembrie 2009.

    Diana Staicu a terminat Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale în 1997 şi încă de atunci a început să lucreze ca şi colaborator al unor companii de comerţ exterior, iar apoi full-time din august 1997 în departamentul comercial al World Trade Center – Hotel Sofitel. Spune că în perioada petrecută aici s-a format ca specialist de vânzări şi marketing, iar în aprilie 1999 s-a alăturat echipei de marketing din cadrul Dialog (astăzi Orange).

    Mai spune că la Orange a făcut marketing pur şi că a fost frumos, însă „birocraţie mare”, iar ritmul în care dorea să se dezvolte era prea lent. De aceea în 2003 a acceptat propunerea lui Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, de a conduce magazinul din Pipera: „Era cel mai mare şi cu cea mai diversă colecţie de mobilier şi decoraţiuni din ţară (de la acea vreme – n.red.). A trebuit să mă adaptez rapid, într-o lună am învăţat toţi furnizorii şi toată colecţia de mobilier, a trebuit să mă integrez în echipă (…) În Mobexpert mi-am consolidat pasiunea pentru mobilă şi amenajări interioare şi am realizat că acest domeniu mi se potriveşte.„

    A DESCOPERIT BRANDUL BOCONCEPT ÎNTÂMPLĂTOR, LA SALONIC, ÎN 1999, DUPĂ CE A VIZITAT MAI MULTE SHOWROOMURI DE MOBILĂ ŞI DECORAŢIUNI INTERIOARE, dar abia după şapte ani a deschis primul magazin din România. A fost atrasă de linia modernă, curată a colecţiei de mobilă, dar şi de atmosfera prietenoasă din magazin şi spune că păstrează şi acum primele decoraţiuni cumpărate de la Salonic.

    Aceasta ar fi pe scurt povestea primului magazin BoConcept din România, însă cu cel de-al doilea brand pe care îl deţine, Flexa, a fost o altă istorie. „Având BoConcept deja deschis, am observat că sunt mulţi clienţi interesaţi de mobilier de calitate pentru copii. Cu suportul Ataşatului Comercial al Ambasadei Danemarcei în România, am semnat contractul de franciză exclusivă pentru România cu Flexa.”