BusinessMagazin

Tag: grup

  • Grupul IAG a comandat peste 200 de avioane Airbus, evaluate la 20 miliarde de dolari

     Contractul include o comandă fermă pentru 62 de aeronave destinate operatorului aerian low-cost Vueling, preluat în aprilie de IAG pentru 123,5 milioane euro, transmite Bloomberg.

    În total, IAG va prelua până la 220 de avioane Airbus A320, inclusiv o variantă cu motoare noi, care va fi produsă începând din anul 2015, potrivit unui comunicat al companiei.

    Comenzile ferme sunt evaluate la 5,4 miliarde de dolari la preţuri de listă, iar contractul are o valoare totală de 20 miliarde de dolari, însă companiile de transport aerian obţin deseori reduceri semnificative de preţ de la producătorii de aeronave.

    Vueling va primi noile avioane în perioada 2015-2020, urmând să înlocuiască astfel o parte din cele 70 de aparate A320 pe care le deţine şi să-şi extindă activitatea odată cu creşterea flotei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HG privind privatizarea CFR Marfă a fost publicată în MO. Termen pentru vânzare – octombrie. CONDIŢII: GFR pune în cont 20 milioane de euro şi opinia CC

     Hotărârea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acţiuni către Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ.

    Preţul de cumpărare a pachetului de acţiuni este de 904,98 milioane lei (202 milioane de euro).

    Actul normativ stabileşte că finalizarea tranzacţiei, constând în transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, va fi realizată sub condiţia încheierii unui contract de escrow în termen de 30 de zile de la data semnării contractului de vânzare de acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O asociere româno-germană, un grup austriac şi doi fraţi libanezi controlează 80% din afacerile de 1 mld. euro ale celor mai mari Rematuri

    Procesatorii de fier vechi prezenţi printre primii 1.000 de jucători din economia locală ca veni­turi au avut în 2012 afaceri cumulate de 1 miliard de euro şi un profit total de aproximativ 6,6 milioane de euro, majoritatea companiilor mari din industrie fiind controlate de grupurile Scholz din Germania, Müller-Guttenbrunn (Austria) şi Tawil (Liban).
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Vânzările MOL în România au crescut în primul semestru cu 7%, în volum

     Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone.

    Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone.

    Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, prin 138 de benzinării, MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Petrom a urcat în primul semestru cu 18%, la 2,39 miliarde lei, dar vânzările au scăzut cu 5%

     În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei.

    “În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie – n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing – n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse”, a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei doi care administrează miliardele lui Ion Ţiriac

    “Eram direct răspunzător de afacerile grupului şi înainte de numirea ca CEO al Ţiriac Holdings”, spune Leonard Leca, lăsând să se înţeleagă faptul că nu l-a surprins decizia lui Ion Ţiriac de a-i înmâna cârma afacerilor. Leca a ocupat până în urmă cu două luni funcţia de director financiar al grupului Ţiriac, în care se află de şapte ani. Nu i-a cunoscut pe Ion Ţiriac şi fiul acestuia, Ion Alexandru Ţiriac, decât în ziua în care a susţinut interviul pentru angajare. Şi cum în prezent cei doi sunt la Monte Carlo, pentru Leca nu este neobişnuit să zboare până acolo pentru a discuta despre afaceri. „Prezint lunar activitatea firmei, iar anual are loc şedinţa acţionarilor”; vorbeşte „des” la telefon cu Ion Ţiriac, dar nu numai despre holdingul pe care îl conduce, ci şi despre „investiţiile private ale dânsului”.

    Noul CEO al Ţiriac Holdings cunoaşte grupul, care are afaceri cumulate de peste 500 de milioane de euro, în amănunt, iar în timpul primului interviu acordat presei spune chiar că unele detalii nu sunt cunoscute nici de unii din colegii săi. În puţin peste o oră de discuţii noul CEO dă o mulţime de cifre, ceea ce nu e de mirare, dat fiind profilul său de finanţist şi pasiunea pentru matematică – în vremea şcolii a fost chiar olimpic la respectiva disciplină.

    Vorbeşte repede, dezinvolt, este energic şi munceşte mult, spune el – de la 8 dimineaţa la 7 seara; în fiecare zi are în jur de 20-30 de întâlniri şi primeşte sute de mailuri. Cu directorii de divizii vorbeşte zilnic. Încearcă să compenseze timpul pe care îl „fură„ familiei prin cele trei concedii din fiecare an, pe care le petrece „în ţări calde, pentru că sunt o persoană solară”, iar asta se vede lesne, pentru că e bronzat chiar şi înaintea concediului.

    Mandatul său pare o continuare firească a traseului pe care se înscriu activităţile variate ale grupului – de la auto, real estate, financiar, energie şi până la aviaţie sau servicii de securitate. La fel de adevărat este că are propriile idei şi vise, cum ar fi listarea diviziei de real estate a grupului pe bursă. Sau extinderea investiţiilor în domeniul energetic, „în cazul în care vedem un cadru legal adecvat„.

    Leca îi succede în funcţie lui Petru Văduva, al cărui mandat s-a încheiat şi a preluat acum funcţia de director general al Transgaz. Chiar dacă mediul economic aspru din ultimii ani a dus la scăderea afacerilor, reprezentanţii grupului punctează că niciuna dintre divizii nu a fost închisă, ba dimpotrivă, au abordat noi segmente de piaţă, cum este cel energetic.

    Leonard Leca spune că punctul de cotitură în cariera sa a fost anul 2006, când a avut interviul pentru recrutare cu Anca Ioan, care conducea la acea vreme afacerile lui Ion Ţiriac. Îşi aminteşte că iniţial nu-şi dorea foarte mult să lucreze în grup. „Am înţeles că pe lista de propuneri pentru poziţia de CFO am fost zece persoane, iar la interviul final am ajuns doar eu.” Discuţia cu Ţiriac, care „te sperie puţin, îţi atrage toată energia, e un om foarte puternic„, a durat cam jumătate de oră. În aceeaşi zi l-a cunoscut şi pe Ion Alexandru Ţiriac, implicat şi el în afacerile grupului. La numai o lună a urmat cel mai greu moment din cariera sa, când a trebuit să-i propună lui Ion Ţiriac o schimbare profundă, radicală, a afacerii, prin implementarea unor noi metode de lucru, procedurale, cum ar fi sistemul informatic Oracle pentru domeniul financiar. „Afacerea era descentralizată şi fiecare conducea şi lua decizii pentru câte o firmă sau divizie. Creşteam organic, dar trebuia să fim mai organizaţi.„ A prezentat un plan de centralizare, care a fost aprobat, în condiţiile în care cifra de afaceri consolidată era atunci în jurul a 200 de milioane de euro.

    Daniel Antor este în continuare Director General al Ţiriac Auto, iar Marco Saltalamacchia a venit la conducerea Diviziei Auto Ţiriac Holdings, care include următoarele companii: Ţiriac Auto, Importatorii (Hyundai Auto Romania, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei Business Magazin de luni, 12 aug. 2013.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Agnetha Fältskog, fostă membră a grupului ABBA, recompensată cu Discul de Aur în Suedia

     Aceasta este una dintre rarele apariţii ale fostei componente a trupei ABBA din ultimii ani, care a preferat să se retragă din vizorul presei după destrămarea grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UPC a avut venituri de aproape 70 milioane de dolari în România în primul semestru, în urcare uşoară

     Astfel, veniturile UPC în România au crescut de la 66 milioane de dolari la 68,9 milioane de dolari în primul semestru, la care se adaugă încasările generate de serviciile de televiziune DTH (prin satelit), reiese dintr-un raport publicat vineri de gigantul american Liberty Global, controlat de miliardarul John Malone.

    Veniturile obţinute din servicii DTH în România, Ungaria, Cehia şi Slovacia au avansat în perioada analizată de la 57,1 milioane de dolari la 63,3 milioane de dolari.

    În trimestrul al doilea, UPC România a înregistrat venituri de 34,3 milioane de dolari, în urcare cu 5,1% de la 32,6 milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Optimism pe piaţa de electrocasnice: Gorenje previzionează o creştere de 10% a vânzărilor

    „Anul trecut vânzările de produse Gorenje pe piaţa din România au ajuns la circa 12 milioane de euro, conform estimărilor. Pentru acest an însă, mizăm pe un avans cu 10% datorită dezvoltării reţelei de distribuţie şi a lărgirii categoriilor de produse”, a declarat Damir Drazetic, Director General al Gorenje România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în acest an electrocasnicele mari vor reprezenta aproximativ 70% din vânzările Gorenje, în timp ce electrocasnicele mici aduc 30% din business-ul companiei pe piaţa locală.

    „În ceea ce priveşte cota de piaţă pe care o deţinem, acesta este cuprinsă între 3% şi 10% în funcţie de categoriile de produse”, a mai adăugat reprezentantul companiei. El a subliniat că un avans important va fi raportat în acest an şi pe segmentul electrocasnicelor încorporabile, acestea fiind tot mai mult alese de către români datorită designului special.

    În acest moment, produsele Gorenje pot fi găsite în peste 600 de magazine din România, atât din mediul offline, cât şi din online. „Din totalul vânzărilor Gorenje, 35% sunt realizate în reţelele naţionale de magazine specializate, în timp ce 25% prin intermediul magazinelor independente”, a afirmat reprezentantul companiei.

    Magazinele de tip cash and carry, hypermarketurile şi reţelele de do-it-yourself aduc, şi acestea  20% din business-ul anual al Gorenje, în timp ce vânzările online reprezintă 17%. Compania are parteneriate şi cu reţele specializate în vânzarea de mobilier de bucătărie, acestea reprezentând 3% din business.