BusinessMagazin

Tag: criza

  • CRIZA DIN UCRAINA: Atac al separatiştilor proruşi asupra aeroportului din Doneţk. O explozie şi tiruri de armă s-au auzit în apropiere

     UPDATE 14:21 – O explozie şi focuri de armă, pe aeroportul din Doneţk controlat de separatişti

    O explozie şi tiruri sporadice se auzeau luni, în apropiere de aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, care a trecut luni dimineaţa sub controlul insurgenţilor proruşi, a constatat un jurnalist AFP.

    Fum negru se ridica deasupra zonei aeroportului şi se putea auzi zgomotul produs de avioane de luptă. Toate zborurile au fost anulate luni dimineaţa.

    Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis luni dimineaţă după un atac al separatiştilor proruşi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 personalităţi care l-au comparat pe Putin cu Hitler

    Prinţul Charles, în discuţia purtată cu o femeie înrudită cu victime ale Holocaustului: “Iar acum, Putin face aproape ce făcea şi Hitler”.

    Fostul secretar de stat american Hillary Clinton: “Ce se întâmplă acum sună familiar, este ceea ce făcea Hitler în anii ’30”.

    Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble: “Ştim toate aceste lucruri din istorie. Acestea sunt metodele folosite de Hitler pentru a prelua Sudetenland.”

    Vladislav Inozemtsev, The Moscow Times: “Ca şi Hitler înaintea sa, Putin nu are nicio nouă idee despre cum să creeze un sistem global stabil în locul celui actual. El vrea doar să securizeze noi teritorii.”

    John McCain, fost candidat la prezidenţiale în Statele Unite: “Dacă lui Putin i se permite să intre într-un stat suveran din partea populaţiei vorbitoare de limba rusă, acesta este acelaşi lucru pe care Hitler l-a făcut înainte de al doilea război mondial.”

  • Şeful Erste acuză politizarea testelor europene de stres

    Testul ia în calcul scenarii de risc disproporţionat de nerealiste, imaginând pentru Cehia, de pildă, o scădere a economiei de 10,1%, în timp ce scenariul de risc pentru Italia imaginează doar o scădere de 6,1%. Aceasta este o dovadă de “politizare ilogică”, a afirmat Treichl, citat de presa financiară.

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) publicat recent de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%.

    Pentru a trece testul, băncile trebuie să probeze că îşi pot menţine rata capitalului de rang I la cel puţin 5,5% din valoarea activelor ponderate la risc. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Şeful Erste a adăugat că în 2015 climatul de afaceri pentru băncile europene s-ar putea ameliora radical, după încheierea perioadei de teste şi satisfacerea noilor standarde de calitate a activelor cerute de BCE. Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia, România, precum şi a doua şi a treia bancă din Ungaria, respectiv Croaţia.

  • Immofinanz: Investitorii imobiliari sunt mai prezenţi în România

    “În Praga, cererea de birouri a scăzut, dar cu toate acestea au avut loc tranzacţii cu spaţii de birouri, ceea ce arată că nu întotdeauna încrederea şi percepţia despre piaţă reflectă situaţia reală. Ne aşteptăm să vină investitori şi în România. Cred că au început să-şi arate faţa, însă nu îşi deschid încă portofelele, aşteaptă să vadă dacă piaţa a ajuns la nivelul cel mai de jos”, a spus Reidl.

    În opinia sa, Bucureştiul este ocolit de investitori deoarece piaţa locală a fost “supraîncălzită”, iar în criză chiriile au scăzut foarte mult, spre comparaţie cu Polonia sau Cehia, unde nu au fost corecţii atât de dramatice.

  • ANALIZĂ AFP: Bulgaria, divizată între Bruxelles şi Moscova înaintea alegerilor europene

     La Sofia se ştie că un nou Război Rece provocat de criza din Ucraina ar lovi în plin o economie deja foarte fragilă, indiferent că ar fi vorba despre întreruperea furnizării de gaze naturale ruseşti ori sancţiuni europene.

    În criza dintre Europa şi Rusia, “Bulgaria are poziţia nevestei obligate să fie de acord cu soţul (Bruxelles-ul), dar care ştie că va suferi pierderi importante”, rezumă politologul Andrei Raicev pentru AFP.

    Consecinţa, potrivit unui articol publicat recent de revista Spiegel, care citează surse din serviciile germane de informaţii, este că Berlinul şi alţii se tem tot mai mult că vor vedea Moscova exploatându-şi influenţa în Bulgaria “pentru a diviza blocul” european.

    Între 40 şi 53% dintre bulgari se opun impunerii de sancţiuni Rusiei, relevă trei sondaje realizate de către Gallup, Mediana şi Centrul de Analize şi Marketing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ AFP: Bulgaria, divizată între Bruxelles şi Moscova înaintea alegerilor europene

     La Sofia se ştie că un nou Război Rece provocat de criza din Ucraina ar lovi în plin o economie deja foarte fragilă, indiferent că ar fi vorba despre întreruperea furnizării de gaze naturale ruseşti ori sancţiuni europene.

    În criza dintre Europa şi Rusia, “Bulgaria are poziţia nevestei obligate să fie de acord cu soţul (Bruxelles-ul), dar care ştie că va suferi pierderi importante”, rezumă politologul Andrei Raicev pentru AFP.

    Consecinţa, potrivit unui articol publicat recent de revista Spiegel, care citează surse din serviciile germane de informaţii, este că Berlinul şi alţii se tem tot mai mult că vor vedea Moscova exploatându-şi influenţa în Bulgaria “pentru a diviza blocul” european.

    Între 40 şi 53% dintre bulgari se opun impunerii de sancţiuni Rusiei, relevă trei sondaje realizate de către Gallup, Mediana şi Centrul de Analize şi Marketing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii liberali reformatori de la Chişinău propun 20 de ani de închisoare pentru separatism

     Autorii proiectului de lege propun, printre altele, pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 şi 20 de ani, retragerea cetăţeniei pentru cei care pun în pericol securitatea statului, iar partidele sau organizaţiile neguvernamentale care promovează idei separatiste să fie scoase în afara legii.

    “Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiştilor din estul acestei ţări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente care vor duce inevitabil la apariţia a încă unui conflict îngheţat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în ţările fostului imperiu sovietic”, notează autorii proiectului, citaţi de Timpul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii liberali reformatori de la Chişinău propun 20 de ani de închisoare pentru separatism

     Autorii proiectului de lege propun, printre altele, pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 şi 20 de ani, retragerea cetăţeniei pentru cei care pun în pericol securitatea statului, iar partidele sau organizaţiile neguvernamentale care promovează idei separatiste să fie scoase în afara legii.

    “Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiştilor din estul acestei ţări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente care vor duce inevitabil la apariţia a încă unui conflict îngheţat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în ţările fostului imperiu sovietic”, notează autorii proiectului, citaţi de Timpul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia supune la vot instituirea celui mai mare salariu minim din lume – ACTUALIZAT cu rezultatul votului

    ACTUALIZARE ORA 21: Electoratul a respins propunerea de introducere a salariului minim, cu o majoritate de 76,3% dintre alegători, conform rezultatelor finale ale referendumului, citate de Bloomberg. De asemenea, alegătorii elveţieni au respins şi cealaltă propunere supusă la vot, cea de cumpărare a unor avioane de luptă Gripen de la Saab AB în valoare de 3,1 mld. franci elveţieni. Prezenţa la vot a fost destul de ridicată, respectiv 55,5% care şi-au exprimat opţiunea despre propunerea de salariu minim şi 55,3% despre achiziţia avioanelor de luptă.

    La ora actuală, Elveţia nu există un salariu minim reglementat, deşi circa 90% dintre angajaţi câştigă mai mult de 4.000 de franci pe lună, conform Bloomberg. Sondaje citate de Reuters arătau că 64% dintre electori sunt contra introducerii salariului minim, propus de marile sindicate din ţară şi susţinută de politicienii socialişti şi de ecologişti, care justifică măsura prin faptul că preţurile în Elveţia sunt printre cele mai mari din lume.

    Măsura de instituire a salariului minim a fost contestată puternic de patronate, care afirmă că un salariu minim atât de mare ar lovi industria manufacturieră, care realizează peste 20% din PIB, precum şi companiile mici şi mijlocii, unde lucrează două treimi din angajaţii elveţieni.

    Ajustat la paritatea puterii de cumpărare, salariul minim propus ar însemna 2.500 de euro pe lună, peste nivelul din ţările UE cu cel mai mare salariu – Luxemburg (1.921 euro) şi Belgia (1.502 euro), conform Eurostat. La nivelul UE, numai şapte ţări din 28 nu au salariul minim reglementat prin lege.

    Chestiunea salariului minim se află şi în atenţia altor guverne, având în vedere consecinţele negative ale crizei asupra nivelului de trai şi asupra disponibilităţii companiilor de a oferi salarii decente în contextul unei oferte excedentare de forţă de muncă. Cancelarul german Angela Merkel susţine introducerea unui salariu minim de 8,50 euro, propunere care va fi dezbătută în Bundestag luna viitoare. În SUA, preşedintele Barack Obama susţine majorarea salariului minim de la 7,25 dolari pe oră la 10,10 dolari. În Marea Britanie, guvernul condus de David Cameron a aprobat majorarea salariului minim din octombrie cu 3%, la 6,5 lire (10,88 dolari).

  • Criză de guvern în Slovenia

    Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE. Cel care i-a luat locul la şefia partidului este Zoran Jankovic, fost preşedinte al formaţiunii, primarul Ljubljanei, cunoscut prin scandaluri de corupţie.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”.