“Cred ca va avea loc o recuperare ciclica, care sugereaza ca
economia isi revine si consumatorii chletuiesc mai multi bani”, a
afirmat Michaell Yoshikami, directorul general al firmei de
consultanta YCMNET Advisors. Multi americani au amanat achizitiile
cat de mult au putut, iar acum vor sa-si umple din nou sertarul cu
lenjerie intima, a spus el. Actiunile producatorilor Hanesbrands,
Warnaco, Limited si Maidenform au crescut in ultima perioada.
Companiile din domeniu au avut o evolutie stabila chiar si in
perioada de varf a crizei financiare, a declarat Eric Beder,
analist pentru sectorul de retail la compania Brean Murray
Carret.
Blog
-
Cresterea vanzarilor de lenjerie intima in SUA, cel mai recent semn al revenirii economiei
-
Imaginile care fac cat un milion de cuvinte – ce fotografii au castigat anul acesta premiul Pulitzer
Cele mai ravnite premii jurnalistice au fost decernate la
inceputul saptamanii, iar Los Angeles Times si The New York Times
au fost marii castigatori, cu cate doua premii fiecare.
Fotografiile ascund povestile cutremuratoare ale unor vieti greu
incercate. -
O misiune a FMI, la Bucuresti in perioada 27 aprilie – 9 mai pentru prima evaluare din noul acord
Noul acord de tip preventiv, incheiat la finele lunii martie
pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5
miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la
FMI.Acordul va fi insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de
euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de
euro de la Banca Mondiala. Misiunea se va intalni cu autoritatile
romane, precum si cu reprezentanti ai partidelor politice,
sindicatelor, patronatelor, bancilor si societati civile, iar
concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii. -
Sase persoane din fosta conducere a Aeroportului Baneasa, judecate pentru prejudiciu de peste 23 mil.lei
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie –
Serviciul Teritorial Bucuresti i-au trimis in judecata pe Florin
Paul Fulger, director general si ulterior director tehnic al
Societatii Nationale “Aeroportul International Bucuresti Baneasa –
Aurel Vlaicu” SA (SN “AIBB – AV” SA), Iuliana Pop, director
economic si Dorian Vlasceanu , consilier juridic la aceeasi
societate nationala, pentru abuz in serviciu contra intereselor
publice, in forma calificata si continuata. Monica Catalina Tuser
Conciu, sef Departament achizitii publice in cadrul SN “AIBB – AV”
SA si Emil Jernoiu, director tehnic la aceeasi societate nationala,
vor fi judecati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice,
in forma calificata. Stefan Mladin, director general al
aeroportului este acuzat pentru neglijenta in serviciu. -
Vanatoare online de megareduceri: Unde gasesti discounturi de 80-90% tot timpul si la orice?
Totul este sa stii unde sa cauti si sa te misti repede ca sa
prinzi promotia potrivita. Sunt multi tineri, si nu numai, care
numai cu asta se ocupa: isi cauta reducerile potrivite doar pe
site-urile specializate.
Vezi oferte pe www.incont.ro. -
Amenajare de gradini, inchiriere de ATV-uri sau cabinet medical. Ce afaceri fac tinerii care au luat bani de la stat?
Astfel, tinerii care isi vor asigura partea de finantare in
derularea business-ului lor, au fost primii care au primit aprobare
din partea Agentiei.Vezi pe www.incont.ro cine sunt acestia si ce afaceri isi vor
deschide! -
Cele mai bine platite echipe sportive din lume (GALERIE FOTO)
ESPN Magazine a publicat un raport despre cele mai mari salarii
ale echipelor sportive. Studiul are la baza doar salariul,
bonusurile si recompensele fiind excluse.
Cea mai bine platita echipa de sport din lume este clubul de
fotbal spaniol Barcelona.
Salariul mediu anual al unui jucator este de 7.910.737 de
dolari. Cel mai bine platit jucator de aici este Lionel Messi (14,9
milioane de dolari ).
Echipa care se afla pe locul al doilea este Real Madrid.
Salariul mediu anual al unui jucator de aici este de 7.356.635 de
dolari. Cel mai bine platit jucator de aici este Cristiano Ronaldo
(18,5 milioane de dolari). -
Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum
78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
spune Bratu.
Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
euro).Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
si-au facut-o.
O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
de cumparaturi se inteteste tot mai mult.“Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
(14%).
Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
“este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
“Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
– de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
financiare.In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
ramanand mereu pe plus.
Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
imaginea marcii.Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare. -
Cum vrea sa puna stop Google fermelor de continut
Christian Munoz-Donoso are de filmat zece videoclipuri in doar
doua ore. Inarmat cu trei camere video si cu rucsacul in spate,
tanarul porneste dis de dimineata cu SUV-ul spre lacul Hungtinton,
Massachusetts, scopul fiind de a face o frumoasa poveste video
despre caiac canoe. Ajuns la fata locului, Munoz-Donoso se
intalneste cu instructorul si cu cei trei sportivi pe care i-a
contactat anterior si, dupa ce porneste camera si cateva sfaturi
despre cum trebuie sa foloseasca caiacul, vasleste spre mijlocul
lacului pentru a realiza filmuletele. In timpul plimbarii vantul
puternic si luminozitatea redusa l-au impiedicat sa isi faca treaba
asa cum si-ar fi dorit. In plus, desi a sperat ca va termina
lucrarea la ora 11, ceasul este deja unu fara un sfert in momentul
in care Munoz se afla din nou in masina si se indreapta spre birou.
In mai putin de cateva ore el are treaba terminata pentru Demand
Media si asteapta cu nerabdare sa isi primeasca cei 200 de dolari.
Desi nu este Martin Scorseze, Munoz-Donoso a fost, in opinia
revistei Wired, rapid, ieftin si destul de bun.
Mii de alti producatori de filmulete si scriitori din America,
care opereaza la fel ca Munoz, produc peste 4.000 de videoclipuri
si articole pe care Demand Media le publica zilnic pe site-urile pe
care le detine. Ambitiile companiei, care este si cea mai cunoscuta
ferma de continut din lume, sunt atat de mari incat par ireale:
angajatii de aici trebuie sa se gandeasca la intrebarile posibile
pe care un utilizator le-ar cauta pe internet si sa genereze
raspunsuri pe care Google sa le afiseze in topul rezultatelor de
cautare.
In contextul www (world wide web), ferma de continut este o
companie care angajeaza un numar mare de scriitori liber
profesionisti pentru a genera un numar cat mai mare de texte,
create special pentru a indeplini algoritmii de vizibilitate maxima
pe motoarele de cautare. Tinta lor principala este de a genera
venituri din reclame prin atragerea de cititori. Fermele au la baza
un algoritm care analizeaza care sunt cele mai frecvente intrebari
in randul utilizatorilor si pentru ce ar fi pregatiti sa dea bani
advertiserii ca sa ajunga si la acesti oameni. Ele produc continut
care se potriveste si fac bani din reclamele de pe aceste pagini.
In cea mai mare parte a cazurilor, fermele de continut ignora
stirile importante, de ultima ora sau alte articole amenintate de
competitie. In schimb umplu golurile lasate de ziare sau alte
publicatii online.Aceste sarcini sunt facute de scriitori sau producatori video,
care pentru cativa banuti produc mii de materiale despre cum sa iti
faci unghiile de la picioare, cum sa prepari singur mancarea pentru
pisici sau cum sa faci un sandvis ieftin.In prezent cele mai
populare cautari pe internet sunt facute dupa termenii “bani”,
“filme”, “show”, “scoala”, “familie”, “studenti” sau “business”. De
asemenea, oamenii vor sa afle lucruri despre boli si pensionare,
iar site-urile specializate nu le satisfac aceste cerinte.In plus, fermele de continut pot ajunge ca in timp sa detina un
numar foarte mare de articole si valoarea lor de piata sa fie
foarte mare, de ordinul miliardelor de dolari. Spre exemplu, Demand
Media publica in jur de un milion de articole pe luna, echivalentul
a cat se publica in limba engleza in patru ani de zile pe
Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online. Demand Media, care a
fost infiintata acum cinci ani, a fost evaluata la 1,57 miliarde de
dolari, mai putin cu 20 de milioane fata de unul din cele mai
importante ziare din America, The New York Times, care a fost
infiintat in 1851. Alt site, Associated Content, a fost cumparat in
mai 2010 de Yahoo! pentru suma de 90 de milioane de dolari.Pentru a-si atinge scopurile Demand apeleaza la peste 13.000 de
oameni ca Munoz-Donoso. Cei care scriu aceste articole sunt platiti
in medie cu 3,50 dolari pe articol. Banii sunt cu mult mai putini
fata de cei pe care un editor profesionist ii poate primi. Potrivit
analistilor, printre cei care scriu se afla un numar impresionant
de femei cu studii superioare care trebuie sa stea acasa si sa aiba
grija de copii, dar care vor venituri suplimentare.
La Demand Media, Munoz-Donoso este platit cu mult mai putin fata de
valoarea reala a muncii sale. “Sunt constient ca iau bani putini,
dar ce sa fac? Munca este munca si Demand plateste intotdeauna la
timp”, spune el, precizand ca internetul este viitorul. “De cand
lucrez aici am facut peste 40.000 de videoclipuri, am filmat pana
si ursi polari”, adauga Munoz.Demand este unul dintre cei mai mari furnizori de videoclipuri
de pe YouTube, adaugand mai mult continut decat CBS, Associated
Press, Al Jazeera, Universal Music Group sau College Humor. “Cred
ca sunt Henry Ford al videoclipurilor online”, a spus Jordan
Hoffner, director de continut din cadrul site-ului de video sharing
YouTube. Companiile media precum The Atlanta Journal-Constitution,
AOL si USA Today au angajat Demand sau i-au copiat inovatiile.Situatia fermelor de continut este discutata de mai mult timp.
Acum cateva luni s-a pus problema ca Demand Media nu intruneste
toate conditiile pentru a fi catalogata drept o ferma de continut.
Potrivit unor analisti, o ferma de continut este un site care ia
informatii de pe alte site-uri si arunca reclame intre ele, in timp
ce Demand Media are o armata de liber profesionisti care creeaza
continut original printre care insereaza reclame. -
Incepe campania electorala in SUA. Cum strang americanii cureaua?
Discursul de acum cateva zile prin care Barack Obama si-a
anuntat planul de pune sub control cresterea datoriei publice, care
pana la sfarsitul primaverii este asteptata sa ajunga deja la
limita de 14.300 miliarde de dolari aprobata de Congres in
februarie, a fost doar o incercare de a linisti un pic apele in
plin razboi dintre republicani si democrati pe marginea filozofiei
bugetare care ar trebui sa fie aplicata in America, razboi ce se va
transa electoral in toamna anului viitor. Putine zile trecusera de
la evitarea in ultimul moment a unui blocaj general al functionarii
sectorului public, printr-un compromis intre cele doua partide in
privinta reducerii deficitului bugetar. Republicanii au propus o
strategie de a reduce deficitul bugetar cu 4.400 de miliarde de
dolari in 10 ani, in vreme ce presedintele Obama a anuntat ca
scopul sau este sa puna bazele unei reduceri cu 4.000 de miliarde
de dolari in urmatorii 12 ani: daca pentru republicani solutia este
sa scada cheltuielile cu asistenta medicala si sociala si sa fie
extinse reducerile de impozite, in special pentru corporatii si
pentru cei cu venituri mari, Obama a cerut suprataxarea bogatilor
(scopul fiind stoarcerea a inca 1.000 de miliarde de dolari) si
reducerea cheltuielilor cu apararea, atacand astfel bazinul
electoral al conservatorilor.
Filozofiile bugetare care se infrunta acum la Washington sunt
insa deocamdata destul de vagi incat sa mai suporte destule
ajustari, intrucat niciuna dintre parti nu a prezentat mai mult
decat un document de principii, iar nu un document tehnic; chiar si
pragul de 4.000 de miliarde de dolari care ar trebui economisiti
are o relevanta simbolica, in linie cu recomandarile facute la
sfarsitul anului trecut de o comisie bipartizana care cerea ca
deficitul SUA sa fie redus cu 3.900 de miliarde de dolari pana in
2020 (bugetul federal este in acest an de 3.700 de miliarde de
dolari, deci in urmatorii noua ani ar trebui sa se cheltuiasca doar
pentru opt). Dar asta nu inseamna ca ele nu pot sta la baza unui
casus belli in perioada imediat urmatoare, cand democratii trebuie
sa gaseasca intelegere la republicani – care, din toamna trecuta,
controleaza Camera Reprezentantilor – pentru a aproba, pe de o
parte, cresterea pragului de indatorare publica si, mai tarziu,
bugetul pentru 2012. Ce le lipseste SUA pentru a reduce
deficitul?Deocamdata, economistii au catalogat solutiile ambelor parti ca
avand un grad ridicat de lirism si mai putina rigoare economica
decat ar fi fost de asteptat. Ideea cresterii taxelor pentru cei
bogati, atat de draga electoratului lui Obama pentru ca ar insemna
anularea unor privilegii introduse de predecesorul sau George W.
Bush, s-ar lovi, de pilda, de o constanta statistica exprimata in
legea lui Hauser. Kurt Hauser este presedintele Institutului Hoover
de la Universitatea Stanford si el a descoperit ca, de la al Doilea
Razboi Mondial incoace, veniturile federale ca procentaj din PIB au
ramas in apropierea nivelului de 19,5%, indiferent daca impozitele
erau foarte sus sau foarte jos. Singurele epoci cand ponderea
veniturilor in PIB a crescut la 20% a fost in anii de crestere
economica, fara a avea legatura cu nivelul impozitelor, deci
solutia logica ar fi stimularea economiei pentru ca acei 19,5% sa
se aplice la o baza mai mare. Pe de alta parte, argumentul lui Paul
Ryan, republicanul presedinte al Comisiei de buget din Camera
Reprezentantilor, ca reducerea impozitelor pentru corporatii si cei
bogati, coroborata cu taierea cheltuielilor sociale si pentru
asistenta medicala, ar stimula economia si astfel ar scadea
deficitul este contrazis de expertii bipartizani de la Tax Policy
Center, care au sustinut ca rezultatul n-ar fi injumatatirea
deficitului pana in 2020, cum spune Ryan, ci cresterea lui la un
nivel si mai inalt decat daca politica fiscala ar ramane acum
complet neschimbata.Actorii politici au gasit in practica resurse belicoase
suficiente ca sa-si sustina insa propunerile. Guvernul federal a
fost la un pas sa intre in colaps fiscal la 8 aprilie, dupa ce
republicanii i-au tinut in sah pe democrati cu privire la aprobarea
bugetului pentru urmatoarea jumatate de an. Cu cateva minute
inainte de expirarea termenului limita si numai dupa ce au obtinut
o reducere de 38,5 miliarde de dolari din bugetul ramas pentru
acest an, republicanii si-au dat votul, dar inflexibilitatea lor nu
poate prevesti nimic bun pentru urmatoarea perioada.