Blog

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • Summit-ul Dunarii reuneste la Bucuresti 22 de delegatii din 14 state si Comisia Europeana

    Reuniunea va avea loc la Palatul Parlamentului, sub inaltul
    patronaj al presedintelui Romaniei.

    Printre participantii de marca la eveniment se numara
    presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, premierul
    Bulgariei, Boiko Borissov, cel al Ungariei, Viktor Orban, premierul
    Croatiei, Jandranka Kosor si cel al Republicii Moldova, Vlad Filat.
    De asemenea, se va afla la Bucuresti presedintele Comitetului
    Regiunilor, Mercedes Bresso.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Investitii de 200 de milioane in parcarile subterane ale Capitalei. Harta primelor sase constructii si pretul pe care-l vor plati soferii

    Parcarile vor fi realizate in parteneriat public-privat:
    primaria va pune la bataie terenul iar investitorul se va ocupa de
    asigurarea banilor pentru investitii. Constructiile se vor face in
    unele dintre cele mai aglomerate locuri din Capitala, de aceea si
    valoarea investitiilor ramane foarte mare, in ciuda reducerilor de
    costuri operate in ultimele sedinte de consiliu general. Valoarea
    investitiei este de peste 200 de milioane de euro iar costurile
    aferente unui loc de parcare vor fi cuprinse intre 35.134 de euro
    si 74.550 de euro. Calculele arata ca un metru patrat de parcare
    subterana va costa intre 1.872 de euro si 3.323 de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Echipa de arhitecti romani coordonata de arhitectul Dorin Stefan
    a devansat 236 de echipe din 25 de tari ale lumii, castigand
    premiul I la concursul international organizat in Taiwan pentru
    construirea unui zgarie-nori de 300-350 de
    metri, informeaza Gandul. Urmatorul pas in cariera
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu nu va fi candidatura la
    presedintie; pe plan personal, seful Bancii Nationale este
    preocupat de dezvoltarea micii afaceri viticole de la
    Dragasani.

    Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucuresti,
    e nemultumit ca plata arieratelor catre companiile americane s-a
    facut, in unele cazuri, doar dupa discutii cu persoane din Guvern
    si indeamna autoritatile, intr-un interviu pentru Evenimentul
    Zilei
    , sa-si plateasca datoriile, “altfel investitorii nu vor
    veni”. Neatentia la cheltuielile din 2009 si amanarea termenului
    pentru tinta de arierate sunt dovezi ca FMI nu mai are utilitate
    pentru disciplinarea mediului economic, spune presedintele
    AOAR.

    Trecerea unor companii publice in sectorul privat ar scapa
    autoritatile de acumularea de arierate, crede FMI; analistii citati
    de Adevarul spun insa ca nu este momentul vanzarii la
    kilogram si ca procesul de privatizare asa cum s-a desfasurat
    in perioada 1992-2004 este un model depasit in actualele conditii
    de piata. Strategia de Export 2010-2014, care va fi lansata azi, cu
    aproape doua luni mai tarziu decat se anuntase initial, schimba
    regulile de sprijinire a exportatorilor.

    Clientii bancilor nu au nici o umbrela serioasa de protectie
    impotriva eventualelor abuzuri ale creditorilor; nu exista nicio
    lege a falimentului personal si nici macar un
    organism de tip ombudsman care sa rezolve, pe cai amiabile,
    eventualele conflicte dintre banci si clientii lor, noteaza
    Romania Libera. Romania nu a primit inca avizul Comisiei
    Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc; in cel mai
    optimist caz, piata ar putea fi partial redeschisa de anul viitor
    fermierilor romani.

    Shimon Galon, seful dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, declara
    Ziarului Financiar ca piata de consum se va prabusi daca
    Guvernul nu va lua masuri prin care populatia sa inceapa sa cumpere
    din nou, intrucat dezvoltatorii si mallurile au facut deja tot ce
    au putut ca sa atraga clienti. Echiparea unui autoturism cu
    anvelope de de iarna costa intre 700 si 6.000 de lei, calculeaza
    ziarul, estimand ca magazinele de profil ar putea vinde in
    urmatoarea luna 14 milioane de anvelope in valoare de 1,4 mld.
    euro.

  • De ce-si cauta Google si Yahoo sefi in Romania

    Piata online din Romania a fost dintotdeauna interesanta, dar niciodata suficient de mare pentru a atrage prezenta concreta a Google si a Yahoo!, printre putinele companii, alaturi de Apple, care inca lipsesc din peisaj. In 2007, Google facea primul pas in directia Romaniei, odata cu numirea lui Radu Tudorache, fost manager in cadrul ANCOM, drept consultant local. Nici atunci si nici un an mai tarziu, cand Tudorache a plecat la Romtelecom, n-au fost dezvaluite detalii despre planurile companiei americane, iar activitatea lui Tudorache a fost destul de putin vizibila, dupa cum explica acesta: “Tot ce pot spune este ca misiunea mea a fost sa identific oportunitatile din piata”.

    Pana saptamana trecuta, lucrurile au ramas in acelasi stadiu, activitatea Google in online-ul romanesc, coordonata de echipe din Irlanda si Elvetia, ramanand sub acelasi semn de intrebare. Schimbarea a venit odata cu numirea lui Dan Bulucea in functia de country manager. Fostul director de business si marketing al Microsoft trebuie acum sa coordoneze dezvoltarea afacerilor locale, estimate de specialistii din piata la cateva milioane de euro (desi Google Bucharest SRL a raportat anul trecut venituri de putin peste 120.000 de euro) si aplicarea strategiei companiei la nivel local, sa stabileasca relatii de afaceri cu parteneri romani si sa intre in contact cu companii carora sa le explice avantajele prezentei online prin publicitate. In plus, “scopul Google este sa ofere utilizatorilor, care sunt foarte activi online, si mai multe instrumente utile si inovatoare in limba romana”, a spus Dan Bulucea, facand referire la cele peste 10 produse localizate lansate de companie pana acum, printre care Google.ro, AdWords si AdSense, Google Maps sau Google Translate.

    Din penuria de informatii din jurul acestei miscari poate fi trasa insa o prima concluzie: dupa o perioada de cativa ani de tatonari, in care a asistat din umbra la evolutia internetului local si curbele sinusoidale urmate de publicitatea online, Google a decis sa puna piciorul in prag si sa ia problema in propriile maini. Cam acelasi lucru s-a intamplat si cu competitorul Yahoo!. Inainte de jumatatea lui 2008, compania a angajat un community manager in persoana bloggerului Bobby Voicu, care a devenit atunci o interfata intre Yahoo! si cele cateva milioane de utilizatori din Romania. Portalul Yahoo.ro era in plan inca de pe atunci, dupa cum spunea Darren Patterson, la vremea aceea business development director al Yahoo! Europa. Planurile au fost puse insa in asteptare, iar, la nici un an de la numire, Bobby Voicu a anuntat fara multe detalii pe blogul sau ca nu mai este la Yahoo!.

    Ca si la Google, a urmat un an de tacere. Acum, compania se avanta inca o data in competitie cu Google. In aceeasi zi in care a fost anuntat managerul Google, Yahoo! a dat un soi de anunt oficial de angajare pentru un country content manager in Romania, care ar urma sa fie desemnat pana la sfarsitul anului. “Exista o lista scurta de candidati”, a spus Mihai Fanache, managing directorul Media Cafe, compania care vinde reclame romanesti pe platformele Yahoo!, despre actiunea in plin proces de desfasurare si in cadrul careia a fost probabil cautat si Bobby Voicu, daca nu pentru pozitia propriu-zisa, macar pentru o recomandare. Astfel, de la anul Yahoo.ro ar putea deveni in final realitate.

    In tot cazul, demersurile celor doi giganti nu fac decat sa confirme potentialul pietei de internet si de publicitate online din Romania. De altfel, prezenta a doi reprezentanti Google si trei ai Yahoo! la evenimentul despre online RoNewMedia, care va avea loc in aceasta saptamana, este un mesaj cat se poate de clar. “Piata a ajuns in mod practic la un nivel ce prezinta interes pentru astfel de companii. Este un pas inainte si o miscare benefica, pentru ca va duce la cresterea competitiei si intre jucatorii locali”, este de parere Orlando Nicoara, directorul general al Apropo Media.

    Nicoara face referire in primul rand la piata de publicitate online, din care Google detine o parte consistenta prin serviciul AdWords, desi incasarile estimate de mai multi specialisti din piata in jur de 10 milioane de euro nu sunt contorizate atunci cand este masurat segmentul, politica aplicata de Google in mai toate pietele europene cu exceptia Marii Britanii. “Ne dorim ca Google sa ia parte la demersurile din piata locala de publicitate online, printre care si cele pentru dimensionarea ei, insa nu depinde de noi. Ramane de vazut ce va face Dan Bulucea in acest sens”, a spus Ionut Oprea, directorul executiv al IAB Romania. Anul trecut, reclamele online au insumat vanzari de peste 15 milioane de euro, potrivit studiului ROADS, realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, in scadere cu 10% fata de2008. Pentru anul acesta, Nicoara estimeaza o revenire la nivelul din 2008, daca nu chiar depasirea printr-o crestere cu 15% a industriei. Un scenariu in care prezenta Google si a Yahoo! nu sunt altceva decat o amenintare pentru competitorii din Romania, chiar daca nu de la bun inceput.

  • Cora iese la atac: vrea 15 noi magazine in urmatorii ani

    Pentru un vizitator obisnuit in sediul de birouri al Cora
    Romania ar fi o veritabila provocare sa-l identifice pe “seful cel
    mare”. Nu e de niciun folos sa caute din priviri un manager
    imbracat in costum de trei piese; dimpotriva, directorul general ar
    putea trece drept un angajat oarecare, printre cei cativa zeci de
    la etajul al patrulea al cladirii de birouri.



    Philippe Lejeune este director general al retelei Cora in
    Romania de zece ani, de cand a pus bazele afacerii locale si era
    singurul angajat.

    Are 55 de ani, este absolvent de studii comerciale si are o
    experienta de 30 de ani in comert, dintre care 15 pe piata
    ungureasca, de unde s-a ocupat si de coordonarea activitatilor din
    Romania in ultimii zece ani. Este scump la vorba – raspunde scurt
    si la obiect, fara detalii. Scump la vorba si pentru ca in cei zece
    ani de cand a venit in Romania, n-a mai acordat niciun interviu.
    “Nu-mi place sa vorbesc”, spune el franc – si nici sa pozeze nu-i
    place deloc; cedeaza insa elegant in urma insistentelor. O sedinta
    foto esentiala, mai cu seama ca poze cu el nu erau de gasit in
    arhivele foto. Motivul este evident: de-a lungul anilor, Lejeune nu
    s-a lasat deloc pozat.


    Cel care tine de la bun inceput fraiele afacerii Cora in Romania
    a acceptat sa dezvaluie, in premiera, pentru BUSINESS Magazin,
    planurile pe care le are in vedere pentru viitorul retelei. Dupa ce
    a adoptat ani in sir o politica foarte precauta, deschizand in opt
    ani doar trei magazine (desi a fost a doua retea intrata pe piata
    romaneasca in segmentul hipermarket), Cora iese acum la atac. 2010
    este anul in care a schimbat radical tactica: de la inceputul
    anului a deschis doua magazine – unul in Sun Plaza (Bucuresti) si
    altul la Baia Mare, din prima zi a lui noiembrie. Pana la sfarsitul
    anului, si in Constanta va fi un Cora, in spatiul pe care l-a
    ocupat pana nu demult Spar. Asa ca la sfarsitul anului, reteaua va
    numara sase spatii, adica dublu fata de 2009.


    Care e ratiunea pentru care reteaua franceza a ales sa dea acum
    startul unei astfel de extinderi? “Acum au scazut suficient
    preturile la terenuri pentru a avea sens sa investim”, spune
    francezul. Concret, terenurile costa acum cu 40% mai putin decat in
    urma cu circa doi ani. Recent (in iulie), Cora a cumparat un teren
    in Brasov, unde urmeaza sa construiasca un magazin. In plus,
    momentul este propice expansiunii si pentru ca preturile la
    constructii sunt “mult mai mici”, spune Lejeune. El nu face nicio
    referire concreta la reducerea acestor costuri, dar, conform
    informatiilor din piata, o constructie poate fi ridicata in prezent
    cu un buget cu circa 15% mai mic decat in 2008. Chiar daca pretul
    cimentului s-a redus la jumatate, alte costuri fie au ramas
    constante, fie au scazut cu numai cateva procente – cum e cazul
    fortei de munca, al serviciilor proiectantilor sau al unora dintre
    costurile cu utilitatile.


    Dincolo de momentul propice pentru dezvoltare, o alta motivatie
    tine de ceea ce poate oferi Romania pentru reteaua franceza. Fata
    de Carrefour, care detine la nivel mondial al doilea loc dupa
    Wal-Mart, Cora are prezenta in doar patru tari in afara Frantei
    (Belgia, Luxemburg, Ungaria si Romania), iar dintre toate acestea,
    Romania este singura care le-ar putea aduce rate de crestere,
    direct proportional cu distanta pana la saturarea pietei. In
    Ungaria, o piata de consum mai dezvoltata decat Romania si unde
    comertul modern a inceput sa se dezvolte deja din deceniul trecut,
    Cora are sapte hipermarketuri.


    In Franta, o piata foarte stabila unde Cora are 55 dintre cele
    circa 80 de magazine pe care le detine in total, procentele in plus
    de crestere se pot numara pe degetele unei singure maini. Reteaua
    este detinuta de grupul francez Louis Delhaize si a fost dezvoltata
    initial in Belgia ca o afacere de familie, in urma cu un secol, de
    trei frati mostenitori ai negustorului belgian de vinuri Jacques
    Delhaize.

  • Solomon pleaca, vine Berroeta. Cum se traduc schimbarile din fruntea Vodafone

    La inceputul saptamanii trecute, surprizele s-au tinut lant.
    Prima a fost stirea despre plecarea Lilianei Solomon, una dintre
    cele mai puternice femei din businessul romanesc, de la carma
    Vodafone Romania dupa cinci ani de mandat. A doua, promovarea ei ca
    director de operatiuni pentru regiunea europeana, in care sunt
    incluse 14 tari. Si, in fine, numirea in locul ei a spaniolului
    Inaki Berroeta, cu o experienta de cativa ani in fruntea Vodafone
    Malta.

    Sa le luam pe rand. Numele Lilianei Solomon era asociat limpede
    in mintea publicului cu cel al Vodafone Romania, iar tacticile ei
    de management i-au adus recunoastere, transformand-o intr-unul
    dintre cei mai admirati manageri din tara, conform catalogului “Top
    100 cei mai admirati CEO din Romania”, realizat de BUSINESS
    Magazin. Printre principalele obiective declarate de Solomon cu
    ocazia primului interviu acordat presei din tara in 2005, cand a
    preluat conducerea filialei de aici, a fost ca operatorul pe care
    urma sa il conduca “sa redevina lider de piata in Romania”.

    Strategia s-a vazut in toate actiunile ei de atunci, incepand cu
    redesenarea structurii de cost, orientarea mai puternica spre
    clienti, ofertele si serviciile noi lansate si pana la redefinirea
    imaginii companiei, mai ales dupa rebrandingul din Connex in
    Vodafone. Vodafone Romania nu a redevenit lider de piata in
    Romania, dar compania si-a marit in decursul ultimilor cinci ani
    numarul de clienti cu 30%, pana la aproape 10 milioane, in anul
    fiscal incheiat la 31 martie. In plus, Vodafone a avut in 2009 o
    marja a profitului net mai mare ca Orange, pentru prima data in
    ultimii cinci ani.

    La sfarsitul anului trecut, Vodafone avea 9,66 milioane de
    utilizatori in Romania, fata de 10,99 milioane, cat anuntase
    Orange. Pentru comparatie, in toamna anului 2005, Vodafone avea
    5,52 mil. clienti, iar Orange 6,21 mil. Potrivit datelor de la
    Registrul Comertului, citate de Ziarul Financiar, Vodafone Romania
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de 929 mil. euro si un profit
    net de 244,5 mil. euro, fata de 1.044 mil. euro afaceri si un
    profit net de 271 mil. euro in cazul Orange Romania.

    Scaderea de anul trecut a afacerilor celor doi operatori a fost
    situata in jurul valorii de 20%. Cu toate acestea, scaderea
    inregistrata de profitul Vodafone a fost de doar 20%, la jumatate
    fata de Orange Romania, conform acelorasi date. In aceste conditii,
    Vodafone a reusit in premiera in 2009 sa aiba o marja a profitului
    net mai mare decat Orange.”Am convingerea ca ceea ce am construit
    aici impreuna cu colegii mei reprezinta o baza solida pentru
    dezvoltarea viitoare a companiei”, a declarat insa Liliana
    Solomon.

    Acum, Solomon se va intoarce la Londra, unde a lucrat o buna
    perioada de timp inainte de a conduce Vodafone Romania, si va
    raporta directorului executiv pentru Europa, Michel Combe.Numirea
    lui Berroeta a fost insa cea mai surprinzatoare miscare a
    saptamanii trecute. Spaniolul in varsta de 43 de ani, cu o
    experienta de 15 ani in industria telecom, va prelua operatiunile
    companiei in luna decembrie, de sarbatori – cea mai aglomerata
    perioada din an pentru operatori – si fara a avea mult timp la
    dispozitie pentru a se familiariza cu situatia de aici.


    Piata din Malta nu este foarte asemanatoare celei din Romania.
    Este adevarat, si acolo nivelul de penetrare a serviciilor de
    telefonie mobila este destul de ridicat, de peste 100% din
    populatie, si, ca si in Romania, miza operatorilor o reprezinta
    serviciile de internet mobil. In schimb, intreaga populatie malteza
    nu ajunge la jumatate de milion de locuitori, iar penetrarea
    serviciilor de internet, spre exemplu, este undeva la 59% din
    populatie. Or, Berroeta are de-a face in Romania cu o piata de
    peste 28 de milioane de utilizatori ai celor patru operatori de
    telefonie mobila – Orange, Vodafone, Cosmote (aici fiind inclusi si
    clientii Zapp) si RCS&RDS si venituri de 4,3 miliarde de euro
    in 2009, conform ANIS, din care 2,4 mld. euro strict venituri din
    serviciile de telefonie mobila. Experienta din Spania, unde a fost
    director de produse si mai apoi de vanzari, se dovedeste acum
    foarte utila.

  • AutoBild: Dacia spera sa lanseze opt noi modele de masini pana in 2015

    Conform site-ului, cel mai probabil noul design se va adresa in
    principal modelului de oras Citadine, al carui pret va fi de
    aproximativ 5.000 de euro. Noua Dacie compacta va fi cu patru
    locuri si patru usi si va avea elemente de design si componente de
    la Logan si Renault Clio, de aici venind si pretul redus al
    masinii.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro.

  • Adrian Paunescu a fost inmormantat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu

    Mai multi preoti au oficiat o scurta slujba, iar multimea
    adunata la mormantul lui Adrian Paunescu l-a aplaudat pe poet, in
    acordurile fanfarei, dupa care garda militara a tras in aer mai
    multe salve. A fost cantat imnul de stat, iar drapelul cu care
    fusese acoperit sicriul a fost inmanat sotiei poetului, Carmen
    Paunescu.

    Printre participantii la funeralii s-au numarat Corneliu Vadim
    Tudor, Codrin Stefanescu, Marius Marinescu, Varujan Vosganian,
    Marius Tuca, Victor Socaciu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Vintila,
    Nicolae Badea, Victor Ponta, Adrian Nastase, Lavinia Sandru,
    Ecaterina Andronescu, generalul Mircea Chelaru, precum si numerosi
    actori si academicieni.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Isarescu la “Dupa 20 de ani”: Dureaza un an si jumatate sa ne revenim

    Seful Bancii Nationale a vorbit duminica, in emisiunea “Dupa 20
    de ani” de la ProTV, despre scaderea nivelului de trai din Romania,
    dar si despre viitorul Ordonantei 50.

    Banca Nationala estimeaza o crestere economica de 1,5% pentru anul
    viitor. Chiar si-asa, “dureaza un an, un an si jumatatea din
    momentul relansarii pana in momentul cand se simte in nivelul de
    trai al populatiei, deci s-ar putea ca efectele sociale sa persiste
    chiar in tot anul 2011”.

    In ce priveste OUG 50, Mugur Isarescu a spus ca “nu trebuie sa
    inlocuim un exces, cel al bancilor, cu un alt exces”, referindu-se
    la cererea FMI si a Comisiei Europene ca ordonanta sa nu se aplice
    si creditelor deja existente si ca ANPC sa nu aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a niciunei banci. BNR va lucra
    impreuna cu Guvernul si cu Parlamentul pentru a aduce textul
    ordonantei creditelor cat mai aproape de prevederile directivei
    europene pe care OUG o adapteaza in legislatia Romaniei, a adaugat
    guvernatorul.

    Vezi inregistrarea emisiunii pe www.stirileprotv.ro.