BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Hollande, Obama, Merkel, Cameron şi Renzi pledează pentru “sancţiuni coordonate” împotriva Rusiei

    În timp de luptele în estul Ucrainei continuă, François Hollande, Barack Obama, Angela Merkel, David Cameron şi Matteo Renzi Alors au avut o discuţie telefonică luni seară.

    Downing Street a anunţat că “ultimele informaţii provenind din regiune sugerează că Rusia continuă să transfere insurgenţilor armament prin frontiera cu Ucraina, chiar şi după prăbuşirea zborului MH17”.

    “Liderii au convenit că întreaga comunitate internaţională trebuie să impună Rusiei costuri suplimentare cât mai curând”, menţionează comunicatul britanic.

    “Ei sunt de acord că sancţiunile ar trebui să servească la exercitarea unei presiuni asupra Rusiei, pentru a permite găsirea unei soluţii diplomatice pentru această criză”, a subliniat la rândul său Berlinul.

    Liderii celor cinci state au “îndemnat liderii ruşi să adopte o abordare colaborativă în gestionarea crizei ucrainene”, menţionează şi preşedinţia franceză.

    Ei au cerut, de asemenea, un “acces liber la locul prăbuşirii MH17, pentru a recupera cadavrele victimelor şi pentru a permite o anchetă fără obstacole”, potrivit Downing Street.

    Recent, Uniunea Europeană a decis să îngheţe activele unui om de afaceri rus, acuzat că a beneficiat de pe urma anexării Crimeei, şi vrea să sancţioneze în acelaşi mod alţi trei oligarhi apropiaţi de preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat o sursă diplomatică.

  • Experţii străini renunţă din nou să se deplaseze la locul prăbuşirii avionului malaysian MH17

    Grupul de experţi “nu a plecat din Doneţk spre locul prăbuşirii. Există în prezent prea multe lupte pe şi în jurul drumului care duce încolo”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Olanda cere Ucrainei încetarea luptelor în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaysian

    “Premierul l-a sunat în această dimineaţă pe preşedintele Ucrainei, pentru a-i cere încetarea confruntărilor în jurul zonei unde s-a prăbuşit” avionul, a declarat Jean Fransman.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi marţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate, a anunţat anterior Ministerul olandez al Justiţiei.

    Grupul de experţi “nu a plecat din Doneţk spre locul prăbuşirii. Există în prezent prea multe lupte pe şi în jurul drumului care duce încolo“, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Rusia suspendă importul de conserve de fructe şi legume din Ucraina

     Autorităţile ruse au decis să “suspende importurile de legume, fructe şi peşte în conservă începând cu 29 iulie”, a anunţat agenţia veterinară rusă Roselhoznadzor, care vorbeşte despre “nereguli în materie de etichetare”.

    Rusia a decis deja vineri să limiteze importurile de produse lactate ucrainene, reproşându-le în special că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    Autorităţile ruse au interzis, la începutul lunii, produsele vegetale provenind din Ucraina în bagajele de mână sau în colete cu destinaţia Rusia, precum şi importul de cartofi ucraineni din cauza unor insecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cauza tragediei aviatice din Ucraina: Ancheta în cazul avionului malaysian arată o depresurizare cauzată de explozia unei rachete

     “Experţii comisiei responsabile cu elucidarea circumstanţelor prăbuşirii Boeingului 777 au informat că datele înregistratoarelor de bord indică faptul că prăbuşirea avionului a fost provocată de o depresurizare cauzată de schije de rachetă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lissenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 1.100 de morţi în estul Ucrainei, de la începutul conflictului

    “Informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în condiţiile în care cele două părţi utilizează în zonele locuite armament greu precum artileria, tancurile şi rachetele”, subliniază comisarul pentru drepturile omului, Navi Pillay, citată într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kerry l-a îndemnat pe Lavrov să oprească trimiterea de armament şi tirurile din Rusia către Ucraina

     La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

    Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.

    “El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Vremuri grele pentru noua guvernare interimară din Ucraina

    Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

    Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

    De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

    FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.

  • FMI îndeamnă Ucraina să respecte planul de reforme în pofida crizei politice

     “Directoarea generală a făcut apel la o implementare fermă de către autorităţi a programului de reforme, în special a măsurilor aprobate cu echipele Fondului”, a anunţat un purtător de cuvânt al FMI, citat într-un comunicat.

    Demisia, joi, a premierului Arseni Iaţeniuk a plonjat Ucraina în incertitudine politică, în contextul în care ţara este afectată de o insurecţie prorusă în est şi trebuie să gestioneze o profundă criză economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro