Tag: perioada

  • Vânzările H&M în România au crescut cu 38% în perioada martie-mai, la 25,8 milioane euro

     În lei, vânzările au urcat în perioada analizată cu 44%, potrivit raportului financiar al companiei.

    La nivelul primului semestru, respectiv decembrie 2012 – mai 2013, vânzările H&M România au atins 410 milioane coroane suedeze (47,7 milioane euro), cu 42% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului fiscal 2011/2012. În lei, avansul a fost de 51%.

    Astfel, România se află pe locul al doilea la nivelul retailerului suedez în funcţie de creşterea vânzărilor în coroane suedeze din primul semestru, după Bulgaria (+217%) şi urmată de Coreea de Sud şi Turcia (ambele +41%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă. Ce temperaturi se vor înregistra joi şi vineri

     Temperatura aerului, în scădere în partea de sud a ţării, va avea valori maxime cuprinse, în general, între 26 şi 36 de grade şi minime între 13 şi 23 de grade, mai scăzute în depresiuni. Cerul va fi variabil cu înnorări temporare mai ales în partea a doua a zilei când se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local la munte şi pe arii restrânse în centrul, vestul şi sud-vestul teritoriului. Izolat pot fi condiţii de grindină.

    În Bucureşti, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă, deşi valorile termice vor marca o scădere uşoară faţă de intervalul anterior. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 31…32 de grade, iar cea minimă de 17…19 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe au scăzut cu 35% în primul trimestru

     Creditele intragrup au însumat în perioada analizată 191 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR.

    În luna aprilie s-a întregistrat cel mai ridicat nivel al fluxului de capital străin atras de România de la începutul anului, respectiv 111 milioane de euro. Faţă de martie, când investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an), în aprilie a fost consemnat un avans de 2,3 ori. În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut un excedent de 54 milioane de euro în perioada ianuarie-aprilie

     Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 975 milioane euro, al veniturilor cu 200 milioane euro, iar surplusul înregistrat de balanţa serviciilor a fost de 721 milioane euro, faţă de un deficit de 130 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului precedent, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile străine directe au totalizat 322 milioane euro, faţă de 494 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2012, din care creditele intragrup au însumat 191 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 milioane euro.

    Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 80,33 miliarde euro la 30 aprilie 2013 (79,6% din total datorie externă), în creştere cu 2,1% faţă de 31 decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADHD-ul national

    Bancherul argumentează că am avut o industrie comunistă construită pentru a exista şi nu pentru a răspunde necesităţilor pieţei interne sau externe. La aceasta s-au adăugat în acea perioadă o ineficientă alocare a resurselor plus intervenţia partidului în decizia economică, alături de sistemul preţurilor unice şi controlate de stat sau lipsa de competiţie de pe piaţa muncii. Nimic mai adevărat, şi la fel de multă dreptate are şi amicul meu când vorbeşte de cererea redusă şi competiţie.

    Dar cred că este relativ incorect să privim lucrurile doar din perspectiva strict economică. La mai bine de două decenii de la economia planificată şi preţurile controlate ale lui Ceauşescu, avem o economie care îşi găseşte destul de greu ritmul şi puterea, chiar dacă exporturile au crescut, controlată tot de stat, pe faţă sau pe căi ascunse, preţuri manevrate şi planificări impuse de interese de partid.

    Pe de altă parte, fostele întreprinderi socialiste nu au fost privite prea favorabil de niciun oficial român – unii îşi mai aduc aminte de formularea „o grămadă de fiare vechi„ a primului premier al României postrevoluţionare Petre Roman cu referire la industrie. Multe din cele 6.500 de societăţi comerciale pe care le administra Fondul Proprietăţii de Stat la începutul anilor ‘90 or fi fost, într-adevăr, grămezi de fiare vechi, construite aiurea de comunişti cu şapcă şi cu nimic sub şapcă.

    Dar în jurul nostru au existat aceleaşi grămezi de fiare vechi ale partenerilor din fostul bloc comunist, din care aceştia au avut puterea de a ridica giganţi precum CEZ, PKN sau MOL. Ce i-a lipsit fostului RENEL pentru a deveni o importantă companie energetică regională, de ce nicio companie locală nu a găsit pieţe, finanţe şi înţelepciune managerială pentru a deveni un nume şi o putere economică? Cred că răspunsul transcende simpla stare de fier vechi, conducere centralizată şi preţ supravegheat şi ţine şi de mentalităţi, capabilităţi, dedicaţie.

     

    Un soi de ADHD naţional ne ţintuieşte în zona veşnicului început: de 20 de ani tot începem să construim mari companii, să restructurăm domenii de activitate, să facem parcuri industriale sau de distracţie, să construim staţiuni sau să le reparăm pe cele vechi, să modernizăm fabrici sau să construim autostrăzi.

    Începuturi fastuoase, promisiuni frumoase, pe urmă ne plictisim, ne pierdem şirul şi voinţa şi avem o problemă cu finalizarea. În 20 de ani grămezile acelea de fiare vechi, topite şi reaşezate în alte forme  – asta e o figură de stil – ar fi putut sta la baza unei economii prospere. Să se abţină cei ce vor invoca multinaţionalele şi privatizările reuşite, acestea sunt păsări mult prea rare, care nu susţin stolul.

    Ilustrez cu un model de gândire altfel, de care avem atâta nevoie: imaginea pe care o priviţi a fost realizată de Tatsuo Horiuchi, un domn din Japonia, în vârstă de 73 de ani, în Excel. Da, da, acel Excel, al prezentărilor, tabelelor şi graficelor. Habar n-am cum a făcut şi câtă răbdare i-a trebuit, dar e de încercat în timpul şedinţelor sau întâlnirilor lungi, plicticoase şi fără finalitate.

  • SARCINA în rândul MINORELOR: Aproape 850 de fete de până în 15 ani, gravide într-un an. Peste 50% dintre ele au avortat

     Datele oficiale arată că 16.101 tinere care aveau până în 19 ani au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, iar 10.224 dintre ele au făcut întrerupere de sarcină.

    Dintre tinerele care au rămas însărcinate, 849 sunt în categoria de vârstă 11-14 anei, iar 596 dintre acestea au făcut întrerupere de sarcină. Astfel, în anul 2012 au fost înregistrate 619 minore sub 15 ani ca “gravide nou depistate”, dintr care 476 au făcut întrerupere de sarcină,. iar în primul trimestru din acest an s-au înregistrat 230 de cazuri nou depistate şi 120 de avorturi pentru aceeaşi categorie de vârstă.

    În 2012, cele mai minore care au rămas însărcinate înainte de împlinirea vârstei de 15 ani au fost înregistrate în judeţele Bistriţa-Năsăud (78), Dolj (51), Bihor (42), Mureş (40), Sibiu (33), Bacău (32), Alba (25), Iaşi (22), Constanţa (19), Braşov (17), Argeş şi Timiş (câte 15).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semnal de alarmă: 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari

    Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrază cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă rămân neschimbate; este vorba, în ordine, de construcţii, de hoteluri şi restaurante, industria metalurgică, activităţile recreative, culturale şi sportive, transporturi, industria extractivă, industria lemnului, de tranzacţiile imobiliare, de comerţul cu ridicata şi distribuţşie, şi, pe ultima poziţie, de comerţul cu amănuntul.

    Un element îngrijorător este numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro insolvente, care este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în T1 2012.

    Pe fondul restricţiilor de finanţare care au persistat în ultimii 3-4 ani şi care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferand să accepte termene de încasare extinse.

    Astfel, IMM-urile au transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura să intensifice relaţiile între companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial.

    Pe fondul erodării sustenabilităţii şi capacităţii de autofinanţare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, precum şi a deteriorării disciplinei de plata la nivelul întregii economii, firmele mari şi foarte mari încep să prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea faţă de şocuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind în creştere.

    Numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru din anul curent este de 239, de 2,5 ori mai mare decat cel inregistrat în aceeasi perioadă a anului anterior. 

    Cele mai afactate zone din punct de vedere al insolvenţelor sunt Sud-Est, Sudul şi Nord-Vestul. “Din perspectiva Coface, 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari, iar faptul că acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut este o certitudine.

    Este un semn îngrijorator tinând cont de impactul în economie, precum şi cel social. Foarte multe companii medii şi mari care au încercat să se extindă în anii trecuţi întampină astăzi probleme de sustenabilitate a afacerii în condiţiile iăîn care au devenit bănci comerciale pentru clienţii lor.

    Nu numărul insolventelor va fi important în 2013, ci magnitudinea companiilor ce intra în aceasta procedura de insolvenţă”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

     

  • Ritmul angajărilor va încetini în România în trimestrul al treilea. În ce domenii sunt cele mai optimiste planuri de angajare

     Previziunea netă de angajare reprezintă diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor, în trimestrul următor, precizează Manpower în raportul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă.

    Astfel, dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi, 70% nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datele PIB din primul trimestru, revizuite marginal în urcare. Creşterea este dependentă de exporturi

     Anterior, INS a anunţat că produsul intern brut în primul trimestru al acestui an a crescut, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brută.

    Datele prezentate de INS indică, totuşi perspective incerte ale evoluţiei economice, întrucât atât agricultua, pe partea de formare, cât şi consumul individual, pe parte de utilizare, au avut contribuţii negative la creşterea PIB pe primul trimestru, iar determinante pe partea de utilizare rămân exporturile.

    În aceste condiţii, creşterea economică apare ca fiind strict legată de evoluţia internaţională, în principal a economiilor din UE, principalul partener comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmolimp: Creşterea preţului la carne de porc în următoarele luni este iminentă

    “Crescătorii şi procesatorii au amânat scumpirea produselor din carne de porc pentru a evita scăderea şi mai mare a consumului, asumându-şi creşterile de preţ la furaje şi la utilităţi. Mulţi dintre procesatori nu mai pot susţine aceste creşteri, astfel că vor opera majorări de preţ la raft. Estimăm că până la finele anului creşterile vor fi de 12-15%.  Iar în perioada imediat urmãtoare vom vedea creşteri de până la 7%”, a declarat Olimpiu Şoneriu, directorul general al Carmolimp.

    Până la recolta din acest an, preţul furajelor va continua să crească, materia primă provenind din stocurile aflate în scădere. În acelaşi timp, pentru lunile iulie-august este anunţată o perioadă secetoasă, care va afecta în special culturile de porumb, principala plantă furajeră utilizată în creşterea porcilor

    La toate acestea se adaugă şi creşterea preţurilor la porcii mici pe care fermierii români îi cumpără din Europa de Vest.
    “Uniunea Europeană are în vedere de asemenea implementarea directivelor cate reglementează spaţiul minim per cap de animal sau de pasăre. Procesatorii vor fi nevoiţi să implementeze aceste directive astfel că vor fi nevoiţi să investească în adaptarea fermelor la noile condiţii. Este de aşteptat ca producţia să scadă în urma introducerii acestor măsuri din a doua parte a anului”, a declarat Olimpiu şoneriu.
    Creşterea preţurilor va fi limitată, însă, de evoluţiile economice atât din România cât şi din zona euro, care vor influenţa negativ consumul şi în acest an.

    Carmolimp este producător şi distribuitor de carne ambalată şi mezeluri, dar operează şi o reţea de 50 de magazine proprii şi peste 60 de unităţi în sistem franciză. Pornită în 1993 ca o afacere de familie, Carmolimp este deţinută de familia Olimpiu şi Carmen Şoneriu.