Tag: criza

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • Kievul a început negocieri ample cu Moscova pe tema gazelor şi pentru dezescaladarea crizei. Discuţiile privind preţul gazelor, în impas

     UPDATE 6:55 – Blocaj în negocierile dintre Kiev şi Moscova asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti

    Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

    “Toate punctele au fost discutate”, “au fost propuse soluţii”, iar “discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa”, la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.

    Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consolidarea securităţii energetice devine o prioritate pentru statele din G7

     “Folosirea aprovizionării cu energie ca un mijloc de coerciţie politică sau ca o ameninţare la adresa securităţii este inacceptabilă”, se arată în proiectul declaraţiei finale a summitului G7 de la Bruxelles.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii denunţă folosirea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale ca un mijloc de presiune asupra Ucrainei, dar şi asupra statelor europene.

    “Criza din Ucraina arată în mod clar că securitatea energetică trebuie să fie în centrul programului comun şi cere o modificare radicală în vederea diversificării aprovizionărilor cu energie şi modernizării infrastructurilor energetice”, adaugă liderii G7, care au exclus Rusia din acest grup al celor mai industrializate state după anexarea peninsulei Crimeea şi destabilizarea estului Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A investit 80.000 de euro în ideea unei tinere pe care nu o cunoştea. Acum deţine unul dintre cele mai importante magazine de panificaţie

    La 34 de ani, Codruţa Popa, o tânără antreprenoare din Timişoara, trecea deja printr-o „criză existenţială” – venea după o perioadă în care biroul de arhitectură deschis cu două colege de facultate ajunsese într-un punct mort şi după alţi trei ani petrecuţi acasă, făcând din modelarea pâinii cu maia un hobby. La câteva sute de kilometri mai la sud-est, în Bucureşti, Emanuel Sîrbu, antreprenor cu vechime în turism, retail sau servicii de închiriere autoturisme, era în căutarea unor idei noi de business.

    Cei doi s-au cunoscut prima dată în urmă cu un an şi jumătate, când Emanuel a găsit blogul cu reţete pentru pâine al Codruţei (Apă. Făină. Sare.). După ce i-a citit toate poveştile despre pâinea cu maia (ferment natural făcut din apă şi făină), i-a propus să devină parteneri şi să deschidă o brutărie. Iar în luna august a acestui an porţile brutăriei Codru de Pâine s-au deschis, chiar în centrul Timişoarei.

    „În 2009 am făcut prima pâine şi de atunci nu am mai cumpărat vreodată. A început ca un hobby, ca o activitate generată de lipsa activităţii principale pe care o aveam ca arhitect. Visam la o brutărie a mea, undeva, îmi doream acest lucru, dar era un ideal, nu mă gândeam că va ajunge realitate. Nu l-am văzut niciodată faţă în faţă pe Emanuel şi a durat ceva până să accept propunerea, pentru că nu e uşor să transformi un hobby fără responsabilităţi în ceva serios„, spune acum Codruţa Popa, antreprenor şi angajat cu „acte în regulă„ al brutăriei.

    Face, în medie, câte 60 de pâini pe zi (ajutată de alţi doi angajaţi), plus alte produse de patiserie (focaccia, ciabata, biscuiţi, cheesecake etc.), pentru care frământă, împrospătează maiaua şi coace de la 6 dimineaţa la 9 seara, aproape în fiecare zi a săptămânii. „În fiecare zi e altfel, nu intru în rutină. Tot timpul încerc să îmbunătăţesc ceva, să îmi dau seama unde greşesc şi ce aş putea face în plus„, explică ea.

    De la momentul când se face aluatul şi până la cel când pâinile ajung în cuptor, întreg procesul durează circa o zi şi jumătate – întâi se ia o parte dintr-o „rezervă„ mare de maia (începută în urmă cu doi ani), apoi se face aluatul care este ţinut peste noapte într-o cameră frigorifică şi abia în dimineaţa următoare pâinile sunt puse în cuptor.

    MI S-A SPUS DE CÂTEVA ORI CĂ SUNT NEBUN PENTRU CĂ M-AM GÂNDIT SĂ INVESTESC 80.000 DE EURO ÎN IDEEA UNEI PERSOANE PE CARE NU AM VĂZUT‑O FAŢĂ ÎN FAŢĂ NICIODATĂ, dar aceasta a fost şi condiţia Codruţei când a acceptat propunerea mea. Mi‑a zis că trebuie să fiu destul de nebun să îi susţin idealurile şi pasiunea. Şi aşa am făcut. Am investit de fapt în meticulozitatea şi dorinţa Codruţei de a face numai lucruri de calitate„, spune Emanuel Sîrbu, care deţine în prezent o agenţie de turism, un minimarket în zona Otopeni (Fresh Market) şi firma de închiriere de autoturisme Happy Rent a Car.

    Nici parcursul lui de antreprenor nu a fost lipsit de griji odată cu venirea crizei, astfel că firma de închiriere de maşini a rămas „o umbră„ a ceea ce era în anii de boom, iar brandul Fresh Market a pierdut unul dintre magazine, afacerea care îi aduce în prezent cel mai mult profit fiind agenţia de turism (în jur de un milion de euro pe an).

  • FMI: Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi

     “România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

    El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

    “Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Proruşii din est confirmă că i-au “reţinut” pe observatorii OSCE

     “Grupul care a dispărut la sud de Doneţk este format din patru persoane. Ştim unde sunt, sunt nevătămaţi”, a declarat pentru agenţia Interfax Viaceslav Ponomarev, “primarul” din Slaviansk, bastion prorus din estul Ucrainei.

    “I-am reţinut. Vrem să ne lămurim cine sunt, unde merg şi de ce şi îi vom elibera”, a declarat pentru agenţia Interfax Viaceslav Ponomarev, “primarul” din Slaviansk, bastion prorus din estul Ucrainei.

    “Le-am spus să nu se deplaseze o vreme, dar au fost aceştia patru, cei mai temerari. Ei au fost bineîneţeles reţinuţi”, a adăugat Ponomarev.

    Potrivit agenţiei ruse, el a apreciat că cei patru observatori ar putea de fapt să efectueze o misiune de strângere de informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele OSCE: Reţinerea observatorilor constituie un “act de sabotaj”

     Într-un comunicat, Burkhalter afirmă că reţinerea unor membri ai Misiunii speciale a OSCE pentru monitorizarea situaţiei din Ucraina “nu poate fi tolerată” şi constituie “un act de sabotaj” contra “eforturilor internaţionale de ajutorare a Ucrainei pentru depăşirea crizei”.

    Didier Burkhalter cere ca observatorii OSCE reţinuţi să fie eliberaţi “imediat şi fără condiţii”.

    Organizaţia cu sediul la Viena a anunţat, marţi, că a pierdut contactul cu o echipă de patru observatori – un danez, un estonian, un turc şi un elveţian – care ar fi fost arestaţi în cursul serii de luni de către separatişti proruşi la un punct de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Reforma sectorului bancar este îngreunată de lobby-ul agresiv al industriei financiare

     Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters.

    “Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra.

    Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de “reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Patruzeci de morţi la Doneţk, unde armata a preluat controlul asupra aeroportului

     În paralel, autorităţile de la Kiev au anunţat că au preluat controlul total asupra aeroportului, unde luni au avut loc confruntări violente.

    Moscova cere încetarea imediată a violenţelor în Ucraina

    Rusia cere încetarea imediată a violenţelor în Ucraina, unde au loc confruntări între armată şi insurgenţii proruşi pentru controlul aeroportului din Doneţk, în estul ţării, a declarat marţi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Insurgenţii proruşi susţin că 30 de rebeli au fost ucişi

     Un combatant prorus, care a refuzat să îşi spună numele din motive de securitate, a declarat că în faţa spitalului din Doneţk au fost aduse 30 de cadavre ale insurgenţilor.

    Lupte intense au avut loc, luni, în apropiere de aeroportul internaţional din Doneţk. Acesta a fost ocupat în cursul dimineţii de insurgenţi înarmaţi proruşi, iar armata ucraineană a intervenit pentru a-l elibera.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro