BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Ghid anticriza: Atentie la marketing

     

    In timp ce directorii de IT vad internetul ca un element de cost, a carui utilizare trebuie restrictionata prin aplicatii precum cele mentionate, agentiile de publicitate nu vad cum acest mediu de comunicare poate lipsi din mixul de marketing al unei companii, mai ales in timp de criza.
     
    Daniel Micu, managing partner la Trout & Partners Consulting Romania, considera ca unul dintre paradoxurile marketingului de criza este ca aceia care continua sa investeasca in marketing in aceasta perioada devin mai puternici.
    “Intr-o perioada de liniste, cand numai vocea ta se aude, e mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator. Este mult mai ieftin – si din cauza costurilor de media care vor scadea, si din cauza faptului ca nu mai ai nevoie de asa de multa frecventa, pentru ca e liniste pe categoria ta. Chiar si in perioade de criza trebuie sa-i dai consumatorului un motiv sa te aleaga pe tine in defavoarea competitiei. Acest lucru se face prin marketing”, explica Micu.
     
    El face referire la o afirmatie a lui Peter Drucker, parintele managementului modern, potrivit caruia companiile au numai doua functii de baza: marketingul si inovatia, singurele care genereaza venituri, in timp ce restul genereaza doar costuri.
     
    Numai ca majoritatea companiilor par sa fi ales deja calea mai simpla, de a taia costurile de marketing. “Companiile din domeniul constructiilor sau auto vor fi nevoite, mai mult decat in orice alt domeniu, sa reduca bugetele de marketing. La auto, pentru ca le-au scazut foarte mult vanzarile si nu isi mai permit sa bage bani in comunicare, iar la constructii pentru ca nu mai au ce sa comunice, in conditiile in care atatea proiecte au fost anulate”, considera Carmen Lixandru, director general al Mediacom.
     
    Iar managerii unora dintre principalii comercianti de masini confirma aceasta ipoteza, chiar daca exista si exceptii. Nina Bratfalean, director de marketing la BMW Romania, spune ca bugetul pe 2009 nu a fost redus, ci eficientizat – expresia pe care toti directorii de marketing o folosesc.
     
    Pentru Dacia, spre exemplu, eficienta inseamna, potrivit directorului de comunicare Liviu Ion, folosirea ca principal canal de comunicare a televiziunii. “Desigur, vom folosi si presa scrisa, radioul sau panotajul si vom acorda o atentie marita internetului, dar noi suntem un brand care se adreseaza tuturor categoriilor de oameni si atunci TV-ul ramane cel mai potrivit”, spune Ion.
     
    Numai ca oricat de eficiente ar fi campaniile producatorilor si ale importatorilor de masini in acest an, trebuie sa revina si apetitul pentru consum. In prima luna a acestui an, vanzarile de masini noi s-au prabusit la mai putin de jumatate fata de anul precedent, iar presedintele APIA, Ernest Virgil Popovici, apreciaza ca nu a fost inca atins “fundul sacului”. Popovici crede ca momentul actual al pietei auto ar putea deveni periculos daca masurile pe care le va lua Guvernul in privinta taxei auto vor face ca importurile de masini second-hand sa revina la nivelurile foarte ridicate din a doua parte a anului trecut.
     
    Dar nu doar industria auto este in fata celui mai delicat episod din ultimii ani. Piata imobiliara, unul dintre performerii economiei in ultimii ani, s-a blocat pe masura ce efectele crizei financiare internationale au determinat o ingreunare a accesului la finantari, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru fondurile de investitii sau cumparatorii de apartamente.
     
    “Studiile arata ca sistarea cheltuielilor de marketing intr-o perioada de criza are efecte negative pe termen lung, recuperarea fiind dificila si necesitand sume importante. Ce le recomandam clientilor nostri este mentinerea activitatii de comunicare daca nu la nivelul anterior crizei, cel putin la un nivel suficient pentru a profita de celor mai multi dintre competitori”, sustin reprezentantii companiei Colliers International. Dupa opinia lor, o prezenta regulata pe piata atunci cand majoritatea concurentilor comunica mai putin nu poate fi decat benefica, ajutand compania sa capete o notorietate care va da roade ulterior, cand piata isi va reveni.
     
    Evelina Necula, sefa departamentului de marketing de la DTZ Echinox, anticipeaza campanii noi pe piata imobiliara in urmatoarele luni, unele dintre ele chiar de mare amploare. “Ma refer la campanii tactice de promovare a unor produse deja finalizate si in curs de finalizare, dar si campanii de imagine pentru proiecte mari, derulate pe cativa ani”, crede Necula.
     
    Pentru Cordia, divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal, cu activitati in domeniul imobiliar (mall-ul Gold Plaza din Baia Mare) si al administrarii fondurilor, cel mai bun moment pentru lansarea unei campanii de marketing pare sfarsitul lunii martie. “In cazul nostru, aceasta campanie se traduce in principal in expozitii si targuri, internet, presa scrisa si outdoor”, declara Egri Istvan, marketing manager in cadrul companiei.
     
    Despre campanii vorbesc si oficialii Cosmopolis, un proiect rezidential de mari dimensiuni ce urmeaza a fi dezvoltat in Stefanesti, in apropierea Capitalei. “Planul este sa ne concentram pe campanii targetate de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive, de aceea bugetul de publicitate a fost recalculat in consecinta. Acesta va fi directionat catre un mix de marketing diferit, ce va include o componenta mai mare de PR, BTL (below the line – publicitate neconventionala) si activitati de marketing direct. Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008.”
     
    Nu va fi de mirare astfel ca finalul acestui an sa aduca, asa cum estimeaza Carmen Lixandru de la Mediacom, o crestere a pietei de publicitate cu 10-15%, de doua-trei ori mai redusa decat in anii precedenti.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Profitati de ocazii

     

    Analistii cred ca recesiunea, prin ieftinirea multor active altminteri inaccesibile pentru potentialii cumparatori, poate oferi oportunitati de achizitii. “Ele exista insa doar pentru cei care au vandut anul trecut ceva sau care au acces la o finantare”, spune Radu Enache, presedintele grupului Continental Hotels. Enache isi va continua in acest an proiectele anuntate anul trecut, cand a vandut 30% din companie catre fondul de investitii PPF Investments, printre investitii fiind luate in calcul si achizitii de terenuri pentru constructia hotelurilor.
     
    Omul de afaceri Marius Ghenea, care a deschis prima cafenea sub brandul Testa Rossa la sfarsitul anului trecut, spune ca ia in considerare extinderea pe piata de cafenele prin achizitii: “Am unele semnale ca in 2009 este foarte posibil ca multi jucatori din piata cafenelelor sa aiba probleme, de aceea am putea cumpara competitori daca se vor potrivi conceptului Testa Rossa”. Reprezentantul Testa Rossa a precizat ca va deschide in acest an trei cafenele in Bucuresti, in urma unor investitii de 700.000-750.000 de euro. Tot Marius Ghenea, care deruleaza in special afaceri in domeniul IT, spune ca 2009 va fi un an bun pentru achizitii in acest domeniu: “Companiile din retailul online si distributia IT&C se afla sub presiune, in contextul in care accesul la finantare este limitat, iar vanzarile sunt in scadere, astfel ca in acest an, cand multi jucatori vor avea dificultati in a-si achita datoriile, vom asista la falimente, fuziuni si achizitii”.
     
     
     
    Oportunitati de achizitii vor aparea mai ales in domeniile in care vor exista multe afaceri afectate de criza. “Sunt sectoare mai puternic afectate, cum ar fi sectorul auto, constructiile, dezvoltarile rezidentiale, metalurgia, retailul de produse de folosinta indelungata sau serviciile financiar-bancare, dar sunt si domenii mai putin afectate, cum ar fi comertul alimentar, farmaciile, telecomunicatiile si utilitatile”, spune Codrut Pascu. Conform acestuia, cele mai multe miscari vor aparea in domeniile grav afectate de criza si in domeniile cu grad mare de fragmentare, unde vor avea loc consolidari: “Eventualii cumparatori se pot uita cu atentie si la sectoarele cu nivel mare de consolidare (unde activeaza doar cateva companii mari), deoarece si o afacere foarte buna poate da faliment in aceasta perioada daca este expusa puternic pe partea de finantare”.
     
    Pe de alta parte, chiar in cazul oamenilor de afaceri sau al companiilor care au lichiditati, oportunitatile sunt mult mai atent evaluate. Presedintele Lukoil, Constantin Tampiza, da ca exemplu faptul ca, desi a renuntat la investitiile in zece noi benzinarii in acest an, va folosi o parte din fostul buget de dezvoltare pentru a cumpara statii falimentare. Si alti oameni de afaceri, precum Alin Burcea, presedintele Paralela 45, a anuntat ca scoate la vanzare hotelul Stil, pentru a face rost de lichiditati, desi abia l-a cumparat anul trecut.
     
    Oportunitati de achizitii au batut si la usa unor retaileri (precum Ion Soloman, presedintele supermarketurilor Ethos) sau a unor producatori (precum Cris-Tim), companii mai mici din domeniile lor dorind sa fie cumparate inainte, poate, de a da faliment.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Cum se mobileaza o defensiva

    Canapele tapitate cu piele de crocodil si incrustate cu cristale Swarovski de mii de euro, paturi cu telecomanda sau fotolii de masaj. E vorba de mobila care se vinde in magazinele romanesti, pentru ca exista cumparatori care vor asa ceva. Tendintele occidentale in materie de alegere a mobilierului, care pun accent pe personalizare si pe designul original, au devenit populare in randul anumitor categorii de clienti din Romania.

     
    “Sunt clienti care nu se multumesc sa-si aleaga produsul din vitrina si apoi sa plece cu el acasa; vor sa le fie util si sa li se potriveasca la fel ca un articol de imbracaminte”, spune Camelia Sucu, presedinta importatorului Class Living, care comercializeaza mobilier de lux, o nisa inca subdezvoltata pe o piata a mobilei asteptata sa se apropie anul acesta de 1,1 miliarde de euro.
     
    O explicatie mai frusta o ofera Monica Bruzlea, directorul de marketing al producatorului transilvanean Larix, care afirma ca “unii consumatori sunt atat de snobi, incat ar cumpara orice este scump, indiferent de calitate”. Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta A. T. Kearney, considera ca putinele firme mari romanesti producatoare de mobilier au reusit sa se impuna in special in segmentul high-end, desi oferta unora poate fi clasificata mai mult prin prisma preturilor decat prin cea a calitatii si a designului. “Mobila adresata clasei de mijloc ramane insa limitata si pana cand producatorii locali vor reusi sa acopere cu produse competitive si acest segment, vom continua sa vedem cozi si cresteri record la IKEA si la alte companii similare”, afirma consultantul.
     
    Privita in ansamblu, piata mobilei, desi foarte fragmentata, cu aproape 4.000 de producatori interni de diverse marimi, de la ateliere de garaj pana la adevarate platforme industriale, este dominata de mai putin de zece companii, intre care Mobexpert, Elvila, Silvarom sau Alprom, ale caror afaceri inseamna aproape jumatate din valoarea pietei. Pentru restul fabricantilor, dintre care cei mai multi nu se bucura nici de magazine proprii de prezentare, nici de marci rasunatoare pe piata interna, singura sansa de supravietuire intr-o piata tot mai neinca­patoare in segmenul mic si mediu al preturilor a fost continuarea exporturilor. Oamenii din industrie s-au orientat cu precadere spre productia de mobilier de calitate buna si la preturi convenabile, dupa modele primite din strainatate. Desi cele mai mari volume de exporturi merg catre tari ca Franta, Germania, Italia, Marea Britanie si Austria, mobila romaneasca ramane cea mai apreciata in tarile ex-sovietice, acolo unde gusturile se aseamana cu cele romanesti si se pune mai putin accent pe design.
     
    Dupa cum afirma specialistii din domeniu, mobila romaneasca este perceputa ca fiind clasica si fada ca aspect, dar ieftina, ceea ce poate reprezenta un avantaj competitiv, mai ales pe pietele estice. Produsele romanesti de profil erau, la nivelul anului 2005, cele mai ieftine din Europa, alaturi de cele din Letonia, Lituania, Bulgaria si Macedonia, iar diferentele fata de Marea Britanie sau Italia, situate la polul opus ca nivel al preturilor, ajungeau sa fie si de 150%, potrivit biroului european de statistica Eurostat. Desi ne-am pastrat locul in clasamentul celui mai ieftin mobilier, preturile au urcat in rastimpul ultimilor trei ani in medie cu 20% si au ajuns, la inceputul acestei toamne, sa fie cu 25% mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut.
     
    Motivele cel mai des invocate de principalii producatori pentru scumpire sunt majorarea tarifelor la materiile prime, materiale si utilitati, la care se adauga presiunile salariale. “Ii inteleg pe angajati atunci cand vor salarii mai mari pentru ca viata e mai scumpa, insa si ei trebuie sa-si imbunatateasca performantele. Nu mai merge ca acum zece ani, cand la ora trei dupa-amiaza se incheia intreaga activitate din fabrica”, comenteaza Flavio Frola, directorul executiv al producatorului Imar, controlat indirect de omul de afaceri George Constantin Paunescu. El argumenteza ca activitatea celor 500 de angajati din Romania ar putea fi realizata si de zece oameni in Italia, iar diferentele in privinta remuneratiilor nu sunt cu mult mai mari. Astfel, daca un lucrator obisnuit din industria romaneasca castiga in jur de 300 de euro, un italian primeste un salariu triplu, insa corelat si cu un volum mai mare de munca, sustine Frola.
     
    In industria mobilei lucreaza acum circa 86.000 de salariati, iar numarul angajatilor continua sa scada. “Deficitul de forta de munca nu este accentuat, dar se resimte, deoarece pleaca personal calificat. Retehnologizarea si folosirea atenta a fondurilor structurale ar trebui sa faca insa activitatea mai eficienta”, declara Aurel Rizea, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR). Cu toate acestea, o tehnologie mai eficienta nu este o solutie universala, pentru ca sunt si producatori in ale caror obiecte de mobilier manopera este o componenta majora. Iar in acest sens, lucrurile sunt cat se poate de clare – “nu mai este tara in care sa nu coste nimic, ca acum cinci ani; timpul in Romania a inceput sa fie din ce in ce mai scump”, afirma directorul executiv al Imar.
     
    Pentru pietele dezvoltate, mobila de productie romaneasca nu are prea multe sanse. “Oferta autohtona pentru produse moderne si functionale este destul de restransa. Cu exceptia unor firme de nisa, putini producatori romani sunt competitivi la export, ca sa nu mai vorbim de faptul ca un leu puternic defavorizeaza si mai mult acest sector”, spune Bogdan Belciu. Cat despre piata interna, statisticile nu par nici aici favorabile companiilor romanesti: anul trecut, importurile de mobila au crescut cu 43,5% fata de 2006, pe cand exporturile au crescut doar cu 17,5%.

     

  • Austostrada Transilvania a inghitit peste 670 mil. euro, dar nu are niciun kilometru de asfalt

    Cei mai multi bani, aproximativ 211 mil. euro, au fost cheltuiti anul acesta, dar compania americana Bechtel, constructorul autostrazii, nu a turnat pana in prezent niciun kilometru de asfalt, majoritatea lucrarilor efectuate fiind terasamente, structuri si imbracaminti rutiere pe tronsoanele 2B (Cluj Vest – Campia Turzii) si 3C (Suplacu de Barcau – Bors).

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Scump si mai scump

    Vestea proasta pentru cel care isi construieste o casa este ca il costa cu 30% mai mult. Vestea buna, daca lucreaza in sectorul constructiilor, este ca veniturile ii cresc de doua ori mai mult.
    „Inflatia din constructii este de 30% din 2006 pana in 2007“, spunea recent Geo Margescu, director general al Cefin Real Estate, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Romania. Dar, puncta el, in acelasi interval, forta de munca s-a scumpit cu 78%: „Salariul minim in constructii a ajuns la 600 de euro pe luna“.
    In plin boom imobiliar, constructorii s-au trezit ca nu mai au suficienti angajati pentru a duce la capat toate proiectele care apar pe piata romaneasca. „Este o adevarata aventura sa gasesti un constructor in Romania“, declara recent Dorinel Cazacu, reprezentantul local al dezvoltatorului imobiliar GEA Prasa Internacional, in cadrul unui seminar organizat de BUSINESS Magazin.
    „De noua luni negociez cu antreprenorii“, spunea Cazacu despre cautarile pentru o societate de constructii care sa ridice un ansamblu rezidential ce va fi dezvoltat in Capitala de catre grupul spaniol.
    Dificultatile in incheierea unui contract cu o societate de constructii sau termenele de livrare pentru materiale care se pot ridica si la cateva luni de la comanda reprezinta latura mai putin placuta a cresterii generale a sectorului constructiilor, impulsionat de boom-ul imobiliar. Sectorul a inregistrat anul trecut, potrivit datelor oficiale, o crestere de 19% comparativ cu majorarea PIB de 7,7%, in timp ce valoarea lucrarilor de constructii a urcat in acest an cu 34,1%.
    Tabloul general de crestere este insa insotit si de aspecte negative. „In acest moment lucreaza in constructii aproximativ 360.000 de persoane. Ar fi nevoie de muncitori inca o data pe atat“, sustine directorul general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), Adriana Iftime. Constructorii spun ca lipsa muncitorilor este cea mai mare problema a sectorului constructiilor, care a dus pe de o parte la scaderea calitatii si a vitezei de lucru si pe de alta parte la majorari salariale considerabile, in special pentru muncitorii necalificati. „Costurile cu manopera au crescut cu 40-60% in acest an“, spune Sorin Chirita, proprietarul companiei Vertical Construct Grup, care a intrat si pe piata dezvoltarii imobiliare prin dezvoltarea unui ansamblu de 57 de apartamente in zona Baneasa din Bucuresti.
    Potrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei, cu peste 21% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cresterea fiind mai mare decat cea a indicelui salarial mediu net pe tara, care a crescut in ultimul an cu 14%. Acesta este insa doar tabloul oficial, reprezentantii companiilor de constructii sustinand ca salariile din sector sunt mult mai mari. „Numai un muncitor necalificat imi cere 90 de lei pe zi, cat dau unui zidar“, spune Chirita, a carui opinie este intarita si de Adriana Iftime, care spune ca un faiantar sau un zidar cere un salariu si de 1.000 de euro: „Cartierul Pipera este construit in proportie de 80% cu muncitori la negru. In realitate, muncitorii nu mai doresc sa lucreze cu contract de munca, iar constructorul este fortat sa accepte. Stau doua saptamani, isi iau banii si pleaca imediat la o oferta si mai mare.“
    Cresterea manoperei a fost dublata si de majorarea preturilor la materialele de constructii. Potrivit datelor PSC, caramizile s-au scumpit in acest an cu 10-12%, cimentul cu 15 procente, iar betonul armat cu 25% in prima jumatate a anului, semestrul al doilea marcand o usoara scadere de pret. „Evolutia preturilor la energie si la materii prime precum nisipul si paletii influenteaza clar preturile finale ale produselor“, confirma Daniel Catanas, directorul general al Wienerberger Sisteme de Caramizi, cel mai mare producator de profil pe piata romaneasca.
    Chiar daca incearca sa transfere responsabilitatea cresterii preturilor catre costuri, producatorii de materiale de constructii sunt evident avantajati de cererea ridicata, care le-a urcat sensibil profiturile in ultimii ani. Wienerberger, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 6,7 milioane de euro, fata de 2,5 milioane de euro in 2005, in conditiile in care cifra de afaceri a crescut de la 30 la 46,5 milioane de euro.
    Cererea care depaseste oferta si strategia constructorilor de a reduce costurile au impulsionat si cresterea importurilor. Potrivit producatorilor de caramizi, ponderea importului in consumul intern este de peste 40%. „Caramizile din import sunt mai ieftine la distante egale. In Timisoara sau in Oltenia este mai ieftina caramida din Ungaria sau Serbia, dar productia mea este mai ieftina in Brasov“, spune directorul comercial al Siceram Sighisoara, Nicolae Neag. El apreciaza ca importurile vor scadea treptat in urma majorarii capacitatilor locale de productie si in urma dezvoltarii pietelor regionale, care vor face ca exporturile sa nu mai reprezinte o varianta rentabila. Cu toate acestea, majorarile de pret pe segment vor continua si pe termen mediu, energia urmand sa se scumpeasca inevitabil. „In plus, conteaza foarte mult si cum va fi iarna care se apropie. Daca va fi blanda, nu se vor putea forma stocuri si la primavara vor creste iarasi preturile, cum s-a intamplat in acest an“, mai spune Nicolae Neag.
    Estimarile privind cresterea segmentului de caramizi anul viitor se invart in jurul a 15% in volum si 10% in valoare, potentialul de crestere al pietei – estimata la aproximativ 170 de milioane de euro – determinand producatorii sa investeasca in marirea capacitatilor de productie. Wienerberger va inaugura la inceputul anului viitor o noua fabrica langa Cluj, in urma unei investitii in valoare de 20 de milioane de euro, pe langa cele doua existente de la Sibiu si Gura Ocnitei (langa Targoviste), ceea ce va duce totalul investitiilor din Romania la aproximativ 56 de milioane de euro. Si producatorul Siceram si-a marit capacitatea de productie a fabricii de la Sighisoara in urma unei investitii de opt milioane de euro, in timp ce grupul Kronenberger a investit anul trecut trei milioane de euro in cele doua fabrici din Romania.
     
    O crestere asemanatoare a inregistrat si piata de ciment, care este impartita de trei mari grupuri internationale, Lafarge din Franta, compania elvetiana Holcim si producatorul german HeidelbergCement. „De aproximativ trei ani piata a crescut in mod constant cu aproximativ 15-20%, iar pentru acest an anticipam o rata de crestere similara“, declara directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth. Compania deruleaza in acest moment o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care va creste capacitatea de productie a Holcim cu 20 de procente.
    Cei trei producatori au obtinut anul trecut cifre cumulate de afaceri de aproape 680 de milioane de euro, fiind in acelasi timp si cele mai profitabile companii din primele 100 de firme private din Romania dupa operatorii de telefonie mobila Orange, Vodafone si ProTV SA. Iar evolutia a continuat si in acest an. Dupa primele noua luni, Lafarge a anuntat o crestere a cifrei de afaceri cu 58,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Desi principalii competitori, Holcim si HeidelbergCement, au inregistrat ritmuri de crestere la jumatate, Romania ramane intre pietele-vedeta ale celor doua grupuri la nivel mondial.
    Ion Crangasu, directorul executiv al CIROM (Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii), estimeaza ca in doi-trei ani s-ar putea apela si la importuri, daca se va mentine ritmul actual de crestere: „Producatorii de profil isi vor face singuri calculele. Probabil vor mari capacitatile de productie sau vor investi in noi fabrici“.
    Deschiderea de noi fabrici reprezinta si strategia producatorilor de adezivi. Henkel Romania a inaugurat luna trecuta o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 de milioane de euro. Capacitatea de productie a Henkel pe plan local, care mai detine o fabrica in apropierea Bucurestiului, s-a dublat astfel, compania avand in calcul constructia unei noi fabrici in 2009. Piata de profil, cu o valoare estimata la 150 de milioane de euro anul trecut, absoarbe in acest moment intreaga productie interna, ritmul anual de crestere fiind de peste 20%.
    Acest potential l-a determinat pe omul de afaceri Daniel Guzu sa se asocieze cu fondul suedez de investitii Oresa Ventures pentru a construi o fabrica de adezivi a carei finalizare este programata pentru anul viitor. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut pentru aproximativ noua milioane de euro un pachet de 49% din Fabryo Corporation, afacerea cu lacuri si vopseluri dezvoltata de Daniel Guzu, nu este singurul fond de investitii atras de randamentele ridicate ale producatorilor de materiale de constructii. Fondul american de investitii Advent International a preluat in 2005 producatorul de vopseluri Düfa, iar in acest an a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de caramizi Ceramica Iasi, pentru 22,3 milioane de euro.
    Interesul fondurilor de investitii este explicat prin perspectivele de crestere pe termen mediu. „Nevoia de materiale de constructii este reala. Nu este o piata speculativa“, considera Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care a preluat anul trecut, prin intermediul unuia dintre fondurile de investitii pe care le administreaza, producatorul de materiale de constructii Macon Deva intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Planurile de dezvoltare nu exclud posibilitatea altor achizitii in industria de profil, care sa creasca afacerile producatorului din Deva, activ pe segmentul de beton celular autoclavizat (BCA) si pe cel de prefabricate. Directorul de vanzari si marketing al producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea, Alina Tirla, estimeaza ca piata locala de BCA va urca la finalul acestui an la un volum total de 2,2 milioane de metri cubi, de la 1,8-1,9 milioane de metri cubi in 2006, din care productia interna reprezinta aproximativ 15%. „Nici pe acest segment nu prea exista stocuri, tot ce se produce se vinde. Preturile au crescut in acest an in medie cu zece procente, iar pentru 2008 probabil se va inregistra un ritm similar de crestere“, spune Tirla.

  • Supermarket in franciza

    Pentru inceput vor fi dezvoltate intre 20 si 40 de magazine. Alain Souillard, country manager al Carrefour in Polonia, citat de publicatia Puls Biznesu, a spus ca si recent lansatul format Carrefour Express, ce va avea suprafete cuprinse intre 500 si 2.000 de metri patrati, va fi operat tot in franciza. Si alti retaileri francezi, Intermarche si Bricomarche, intentioneaza sa deschida cateva sute de magazine in franciza in urmatorii ani. Marek Mieszkiello, reprezentantul Bricomarche, specializat pe produse de casa si gradina, spune ca in acest an vor fi lansate 8 unitati, iar anul viitor 25. In prezent, in Polonia opereaza 160 de magazine Bricomarche, iar pana in 2010 vor mai fi deschise 125. In opinia sa, pe piata este loc de 400 de astfel de magazine. Lantul Intermarche, specializat pe comercializarea de produse alimentare, ar trebui sa ajunga la 690 de magazine pana in 2016; numai anul viitor vor fi deschise 25. Pentru a capata contract de franciza, un intreprinzator trebuie sa achite o taxa de 92.750 de euro. In plus, mai sunt necesare si sase luni de training, a precizat Marek Feruga, membru in consiliul care supervizeaza dezvoltarea retelei de franciza a Intermarche.