Este ora cinci dupa-amiaza, iar ochii lui stau pe ceas de la
patru. Andrei lucreaza intr-o multinationala de telecomunicatii si
asteapta, ca in fiecare zi, terminarea programului. La ora cinci
trimite mesaje prietenilor pe Facebook si isi verifica hambarele de
pe Travian. “De regula, imi petrec doua ore din timpul programului
facand altceva decat ce am de munca, una dimineata si una seara”,
recunoaste el, nemultumit ca, desi la inceput lucrau patru angajati
in departamentul sau, acum au ramas doar doi, iar volumul de munca
s-a dublat pe aceiasi bani. Cu toate astea, isi gaseste timp si
pentru alte activitati si paseaza munca de la o zi la alta. Daca
angajatorul a putut sa puna pe umerii a doi oameni munca pentru
patru, atunci si el simte ca-l pacaleste, ca se razbuna facand
altceva.
Tanarul vorbeste despre o situatie generala care se petrece in
firma sa – sefii stiu, dar sunt si ei in aceeasi barca. Slujba nu-l
mai face de mult timp fericit, ci a devenit, dupa patru ani de
munca in acelasi loc, strict “o obligatie necesara”, adica sursa de
bani care ii asigura un trai decent de la o luna la alta. Dar daca
priveste la ce se intampla in alte domenii, jobul sau parca nu mai
e la fel de neplacut.
Fericirea nu cunoaste adresele multor concetateni, daca e sa
privim cele mai recente date furnizate de Comisia Europeana. Ca sa
fim mai exacti, doar un roman din doi declara in sondaje ca se mai
simte calm, linistit, fericit, plin de energie sau de viata.
Tristetea nu a navalit doar in Carpati, ci pe tot batranul
continent, insa diferentele fata de 2005-2006, de cand exista
ultima raportare, sunt foarte mari de la tara la tara. Ponderea
celor care se declara fericiti in cea mai mare parte a timpului a
scazut in Romania cu 8% (de la 56% la 48%), in Grecia a scazut cu
18%, in Spania si Belgia cu 9%, in Italia si Slovenia a crescut cu
5%, in Bulgaria cu 4%. Media europeana indica o scadere cu 4%. “Nu
as spune ca angajatii sunt mai putin fericiti”, replica Monica
Dona, Human Capital Consultant la agentia de recrutare Lugera &
Makler.
Numarul de posturi vacante de pe piata este semnificativ mai mic
decat in anii precedenti, asa incat angajatii si-au schimbat
atitudinea fata de locul de munca, fiind mult mai interesati de
stabilitate. Probleme apar, in viziunea ei, numai in cazul
angajatilor mai putin motivati de activitatea lor: fie iesirile la
tigara sunt prea dese, fie timpul petrecut pe internet pentru
distractie e mai mare. “Pentru angajatii cu activitate de birou,
cred ca internetul este cea mai mare sursa de distractie. In cazul
angajatilor tineri, Facebook, Twitter si Youtube sunt principalele
portaluri pe care isi petrec timpul”, spune Dragos Gheban, manager
al Catalyst Solutions. E si explicatia pentru care accesul la
aceste pagini a fost blocat de unii angajatori, si asta inca mult
dinainte de aparitia crizei si a recesiunii.
In aceasta perioada, problemele economice si efectele lor sunt
de altfel principalul motiv de ingrijorare pentru romani, aproape
jumatate dintre ei (47,6%) fiind afectati in mare si foarte masura,
nivel mai ridicat fata de 2009, cand aproximativ 36,4% se gaseau in
aceasta situatie, potrivit unui studiu realizat de compania de
cercetare Mednet Marketing Research Center pe un esantion
reprezentativ in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000 de
locuitori. Totodata sunt tot mai putini si cei care nu au simtit
deloc sau doar in mica masura repercusiunile crizei; daca anul
trecut mai mult de un sfert dintre locuitorii marilor orase se
aratau rezistenti in fata problemelor din economie, in 2010
ponderea s-a redus pana la 17,6%.
