Blog

  • Revista presei economice din Romania

    Daca acum doi ani, in
    constructii
    lucrau circa 350.000 de oameni si firmele cereau
    suplimentarea contingentului de straini in lipsa personalului
    calificat, acum abia daca mai activeaza 170.000 de persoane, iar
    peste jumatate dintre ele isi vor pierde slujbele odata cu venirea
    timpului rece, scrie Evenimentul Zilei. Managerii estimeaza
    pentru septembrie – noiembrie o crestere moderata a preturilor in
    industria prelucratoare, in servicii si in comertul cu amanuntul,
    conform sondajului INS.

    Timp de patru ani, Guvernul
    Romaniei a investit 6 milioane de euro pentru
    scolirea tinerilor in strainatate
    , apoi nu i-a mai angajat sau
    le-a dat posturi sub pregatirea lor, releva Adevarul, citand
    cazul unui tanar caruia Guvernul i-a platit un master de 70.000 de
    euro in SUA, l-a chemat acasa si apoi l-a restructurat
    . De
    la jumatatea acestui an, la fabrica de la Cluj a Nokia vor putea fi
    asamblate telefoane mobile cu functii complexe, la doi ani dupa
    deschiderea fabricii din Cluj.

    Chinezii cauta
    piata de desfacere la Constanta
    – circa 60 de oameni de afaceri
    din provincia Guangdong, reprezentand 18 mari companii din zona,
    si-au prezentat oferta la forumul comercial din oras, cu produse
    mergand de la biciclete pliabile si pana la talismane aurite. Tot
    Romania Libera reia tema legii falimentului personal, esuata
    din cauza opozitiei FMI si despre care acum face comentarii
    pro­motorul sau politic, senatorul Iulian Urban.

    Cinci bancheri si un top manager din asigurari
    de viata au incasat in anul de criza 2009 salarii, prime si
    bonusuri totalizand echivalentul a
    peste un milion de euro
    pentru fiecare, in ciuda crizei,
    dezvaluie Ziarul Financiar, citand date de la ANAF.
    Doi milionari romani se lupta pentru 5% din portul
    Constanta: Socep, o companie cu afaceri anuale de 11 mil. euro, dar
    a devenit miza celei mai aprinse dispute de la bursa, intre doi
    oameni de afaceri cunoscuti mai mult la nivel local, unde isi
    deruleaza afacerile.

    Cu patru-cinci ani in urma,
    monitoarele
    cu diagonala de 15″ conduceau topul vanzarilor,
    insa astazi pretentiile romanilor au crescut cu 3,5″ (8,89 cm),
    monitoarele cu diagonala de 18,5″ ajungand sa fie cel mai bine
    vandute, scrie Gandul. Producatorul de vin
    Tohani, detinut de omul de afaceri Virgil Mandru, are in vedere ca
    in urmatorii zece ani, afacerea din Romania sa devina cea mai mica
    la nivelul grupului, cele mai mari rulaje urmand sa fie obtinute in
    China si Polonia.

  • La Fantana devine lider prin achizitia Rokor Ecostyle

    In urma acestei tranzactii, Rokor Ecostyle isi pastreaza
    personalitatea juridica si marca si va continua sa opereze pe piata
    din Romania ca divizie dedicata segmentului sistemelor de
    purificare a apei a Grupului La Fantana.

    Rokor Ecostyle, importatorul si distribuitorul exclusiv al
    purificatoarelor Waterpia in Romania, a fost infiintat in 2003 si
    condus de catre Serban Andrei in calitate de actionar majoritar,
    pana la preluarea de catre Grupul La Fantana. La momentul semnarii
    tranzactiei, valoarea (enterprise value) afacerii Rokor Ecostyle a
    fost de 4,35 milioane de euro.

    La Fantana are o istorie de peste 10 ani in Romania, 600 de
    angajati in Romania si Serbia, doua unitati de imbuteliere in
    Romania (una la Bucuresti si una la Talmaciu) si o unitate de
    imbuteliere la Mitrovo Polje, in Serbia.

    La Fantana deserveste in Romania un numar de 25.000 de clienti
    companii si institutii iar numarul watercoolerelor instalate este
    de 55.000 la nivelul intregii tari.

  • Vezi aici tarile in care se dau afara cei mai multi imigranti

    In momentul de fata, imigrantii din toata lumea resimt din plin
    impactul crizei. Pusi in fata deciziei de a alege pe cine sa
    concedieze, angajatorii prefera sa pastreze angajatii locali, in
    detrimentul celor care vin de peste hotare.


    Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza un val atat de
    pronuntat de emigranti care raman fara serviciu este ca, in genere,
    ei lucreaza in domenii extrem de sensibile la orice miscare din
    economie. Cu alte cuvinte, vorbim despre sectoarele in care cererea
    de forta de munca se accentueaza abrupt atunci cand lucrurile merg
    bine, dar si scade dramatic, atunci cand apar si cele mai mici
    probleme.

    Constructiile, turismul sau serviciile reprezinta cateva exemple
    clare in acest sens.

  • Un tablou “Car cu boi”, de Grigorescu, ar putea fi cea mai scumpa lucrare vanduta vreodata in Romania

    Potrivit organizatorilor, licitatia care va avea loc joi, la
    Opera Nationala Bucuresti, va fi cea mai mare din Europa, ca numar
    de participanţi, aproximativ 900, si cu 127 de lucrari expuse,
    printre care si un tablou “Car cu boi”, de Nicolae Grigorescu.


    Cititi mai multe
    despre licitatia ce va avea joi pe
    www.zf.ro.

  • Calin Dragan: Cum se vede Coca-Cola dupa sase ani de mandat

    “Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
    pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
    Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
    Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
    se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
    frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
    imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
    declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
    crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
    in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
    si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
    ani, de formatie inginer.

    Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
    fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
    cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
    Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
    sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
    vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
    milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
    milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

    A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
    si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
    canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
    linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
    productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
    inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
    principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
    investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
    precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
    imbutelierea apelor minerale).


    Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
    cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
    automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
    de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
    ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
    incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
    fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
    “motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
    kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
    paleti”.

    La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
    CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
    distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
    carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
    (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
    (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
    (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
    in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
    oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
    pretutindeni, va pierde din vanzari.

    “De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
    vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
    compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
    ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
    stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
    Lee mai are in Romania, un model de management atat de
    descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
    exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
    restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
    are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
    piesele.

  • Pro si contra muncii temporare! De ce vor patronii contracte cu durata determinata?

    Sapte companii care activeaza pe piata serviciilor de resurse
    umane au infiintat Asociatia Romana a Agentilor de Munca Temporara
    (ARAMT), organizatie non-profit, care are ca principal obiectiv
    flexibilizarea conditiilor de acces pe piata muncii si crearea de
    noi locuri de munca, sprijinind includerea in legislatia muncii a
    prevederilor europene care reglementeaza domeniul muncii
    temporare.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cine e romanul cu cea mai mica dobanda la credit

    Creditul a fost luat la sfarsitul lui 2007 – inceputul lui 2008
    si avea prevazuta in contract plata unei dobanzi fixe (Euribor)
    plus marja, numai ca dupa perioada stabilita pentru dobanda fixa,
    banca si-a “taxat” clientul cu 10,4% (8,9% dobanda bancii si 1,5%
    marja).

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Vezi aici ce angajati au beneficiat de cresteri salariale in 2010

    Contrar asteptarilor, pentru manageri nu anul 2008 a fost cel
    care le-a adus cele mai mari cresteri salariale, ci 2009, atunci
    cand au castigat cu 22% mai mult decat in anul precedent, potrivit
    Studiului salarial si de beneficii PayWell Romania 2010, realizat
    de PricewaterhouseCoopers. Anul acesta insa, salariile lor au
    crescut cu doar 2%, angajatorii alocand bugete mai consistente
    pentru fondul salarial al specialistilor. Acestia au primit in 2010
    salarii cu 17% mai mari decat in 2009, cand majorarile au fost doar
    1%.

    Absolventii de facultate care nu au apucat sa acumuleze
    experienta reprezinta o categorie interesanta, potrivit datelor
    PwC. Dupa ce, anul trecut, cei care au prins un loc de munca au
    avut de suportat scaderi salariale de 3%, in 2010 angajatorii au
    realuat investitiile in ei si le-au crescut salariile cu 13
    procente. CV-ul devine o componenta tot mai importanta in
    obtinerea unui job
    .

    Studiul PayWell Romania 2010 a fost realizat pe baza
    raspunsurilor a 150 de organizatii din noua sectoare de activitate,
    fiind analizati peste 140.000 de qangajati. 75% dintre companiile
    participante au capital integral strain, iar 50% au o cifra de
    afaceri mai mare de 50 de milioane de euro.

  • Restrictiile privind gelurile si cremele la bordul avioanelor vor fi anulate in curand

    “In urmatorii doi ani, toate acestea se vor incheia”, gratie
    instalarii unor echipamente care permit detectarea explozibililor,
    a declarat secretarul general al acestei agentii ONU, francezul
    Raymond Benjamin.


    Cititi mai multe
    despre decizia OACI pe www.zf.ro.