Grecia, cu o datorie publica de circa 143% din PIB (328,5
miliarde euro) la sfarsitul anului trecut, se confrunta cu costuri
de imprumut prohibitive si nu va reusi sa revina pe pietele
financiare anul viitor, asa cum prevede acordul incheiat cu un an
in urma cu institutiile financiare internationale pentru un
imprumut de urgenta de 110 miliarde euro. Astfel, tara va avea
nevoie de un “plan B” pentru a acoperi datoriile ajunse la
maturitate in 2012. Oficialitatile de la Atena au dezmintit marti
zvonurile ca negociaza un nou acord de finantare externa, de 60
miliarde euro , cu UE si FMI. Costurile de imprumut ale statului
elen au facut un nou salt, din cauza temerilor ca guvernul ar putea
fi nevoti sa restructureze datoria fara o noua runda de sprijin de
la UE.
Blog
-
Grecia este aproape de un nou imprumut extern, de 60 mld. euro
-
Inscrierile la cursul gratuit de reporter continua pana la 30 mai
Cursul se adreseaza somerilor de lunga durata si persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca. Participantii vor putea
dobandi competentele necesare in meseria de reporter si, ca atare,
vor avea sanse mai mari de a-si gasi un loc de munca. Totodata,
participantii vor fi consiliati si vor afla tot ce trebuie sa stie
pentru a incepe o activitate independenta in domeniul media. Cursul
cu durata de sase zile este autorizat de Consiliul National de
Ocupare si Formare Profesionala (CNFPA), institutie in subordinea
Ministerului Muncii, se adreseaza persoanelor din Regiunea
Bucuresti- Ilfov si ofera sansa obtinerii unei calificari in
meseria de reporter. Cursantii care vor absolvi examenul sustinut
in fata comisiei CNFPA vor primi un certificat recunoscut pe plan
international, in baza caruia vor putea solicita angajarea media
sau in orice alt domeniu. Cei care nu vor trece examenul in fata
comisiei vor primi, de asemenea, o dovada a participarii lor la
formarea profesionala. -
Dacia pregateste super-Dusterul de 150 CP. Doua au fost deja exportate
Acesta este cel mai puternic model produs in istoria Dacia si
totodata este echipat cu cel mai mare motor din istoria companiei
din Mioveni.
Cele doua modele au fost exportate in luna februarie si reprezinta
cel mai probabil doua modele de test.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Masurile analizate de UE pentru combaterea imigratiei ilegale
Comisia Europeana sugereaza instaurarea unui mecanism care sa
permita a se stabili, la nivel european, care state pot reintroduce
exceptional controale la frontierele interne, chiar daca sunt
membre Schengen. Mecanismul va fi utilizat ca “ultima solutie, in
situatii critice, pana la adoptarea unor noi masuri”. De asemenea,
Bruxellesul prevede crearea unui sistem european de politie de
frontiera si sporirea capacitatii operationale a Frontex. -
Aproximativ o treime din angajatii vamali urmeaza a fi disponibilizati – proiect al ANV
Numarul maxim de posturi pentru Autoritatea Nationale a Vamilor
si unitatile subordonate acesteia este de 3.159, inclusiv postul de
demnitar, conform modificarilor aduse printr-un proiect privind
modificarea si completarea Hotararii Guvernului 110/2009 privind
organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor.
Incadrarea in numarul maxim de posturi si in structura
organizatorica se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea vicepresedintelui
ANAF care conduce Autoritatea Nationala a Vamilor, in termen de 45
de zile de la data intrarii in vigoare noilor prevederi. -
Proiectul scrisorii de intentie FMI: Oltchim va fi lichidata daca privatizarea esueaza in acest an
Documentul, datat in urma cu o saptamana, include un calendar cu
termene extrem de scurte pentru privatizarea combinatului chimic,
dar si varianta trecerii companiei in lichidare in cazul unui
“insucces” in acest an al procesului de privatizare. Proiectul
scrisorii de intentie releva intentia Guvernului de a vinde pana la
sfarsitul acestui an pachetul de actiuni Oltchim ramas in
proprietatea statului si de a identifica in urmatoarele luni o
solutie pentru datoriile combinatului. Este prevazuta astfel
angajarea pana la sfarsitul lunii iunie a unui consultant juridic
pentru privatizarea companiei, a unei banci de investitii pentru
privatizare pana la sfarsitul lunii septembrie, precum si
finalizarea procedurilor de licitatie pana la sfarsitul acestui
an. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei. -
Deutsche Bank: Pretul aurului poate urca cu 30%, la 2.000 de dolari/uncie, pana in 2012
“Anticipez cresterea cotatiei aurului, in pofida nivelului
actual. Poate atinge 2.000 de dolari uncia in urmatoarele opt
luni”, a delcarat Hal Lehr, director general pentru tranzactii cu
marfuri la Deutsche Bank. Investitori precum George Soros si John
Paulson au investit in aur, pentru a profita de cresterea pretului
din ultimul an, determinata de criza datoriilor suverane din
Europa, problemele economice din Statele Unite si tulburarile
sociale din Orientul Mijlociu. Cotatia aurului a scazut cu 1,6% pe
4 mai, dupa ce Wall Street Journal a relatat ca Soros Fund
Management a vandut active de aur. -
Ce fac fondurile de pensii cu banii participantilor
Despre sistemul de pensii private se poate spune aproape orice,
numai ca a fost sustinut de autoritati, nu. Cu toate acestea,
rezultatele pe care fondurile de pensii le-au inregistrat in
ultimii doi ani au fost peste asteptari, iar profitul de 106
milioane de euro, aferent anului 2010, spune multe despre
performantele si solvabilitatea unui sistem care numara peste cinci
milioane de participanti si care administreaza active de peste un
miliard de euro. Vorbim despre noua fonduri de pensii private
obligatorii, care isi impart aceste castiguri. ING este fondul cu
cel mai mare profit net – aproape 40 de milioane de euro, urmat de
AZT Viitorul Tau (Allianz-Tiriac), cu circa 23 de milioane de euro
si Generali Aripi, cu un profit mai mic, de aproximativ opt
milioane de euro. Aceeasi ierarhie a fost respectata si in 2009 pe
segmentul pensiilor private obligatorii, in cazul Pilonului III,
cel al pensiilor facultative, doar liderul ramanand acelasi,
respectiv ING.Chiar daca mult mai mic, de profit au avut parte si fondurile de
pensii private facultative, care anul trecut au avut un profit
cumulat de aproape sase milioane de euro, in crestere fata de 2009.
Lui ING i-au urmat BCR Prudent si AZT Moderato, cu marje
incomparabil mai mici decat in cazul Pilonului II de Pensii. Este
explicabil, avand in vedere ca vorbim despre un numar mult mai mic
de participanti – 230.000 si ca pensiile facultative sunt mai
degraba un beneficiu extrasalarial oferit de companii angajatilor
decat un instrument de protectie financiara folosit individual, din
proprie initiativa.Randamentele fondurilor vin de pe urma unui portofoliu
investitional prudent, in care titlurile de stat reprezinta 67,1%
din totalul investitiilor. Actiunile listate, obligatiunile
corporative si conturile bancare reprezinta celelalte trei directii
importante in viziunea directorilor de investitii ale fondurilor de
pensii private obligatorii, potrivit Asociatiei pentru Pensiile
Administrate Privat din Romania (APAPR). Mai exact, potrivit
datelor Ziarului Financiar, fondurile de pensii private au investit
circa 30 de milioane de euro in actiuni straine, precum cele
listate de BMW, Daimler sau Louis Vuitton si in jur de 70 de
milioane de euro in obligatiuni corporatiste, precum cele emise de
bancile britanice Royal Bank of Scotland, Lloyds sau de Bank of
Ireland. In ceea ce priveste plasamentele pe Bursa de la Bucuresti,
cele mai mari investitii s-au facut in actiunile celor cinci
SIF-uri, Petrom si BRD. Exista si fonduri care investesc
contributiile participantilor doar in actiuni romanesti. Fondul
Pensia Viva, administrat de Aviva, fondul BRD si fondul Vital,
administrat de Aegon, si-au construit un portofoliu de investitii
in actiuni listate pe Bursa de la Bucuresti.O structura similara are si portofoliul investitional de pe
Pilonul III, cu exceptia faptului ca actiunile listate au o pondere
mai mare din total – 17,6%, fata de 14,9%, valoarea aferenta
portofoliilor din Pilonul II.Dincolo de vestile bune privind
rentabilitatea anului 2010, fondurile de pensii private obligatorii
se confrunta si cu probleme. Una dintre cele mai importante este ca
inca sunt destul de multi salariati care nu au bani in conturi.
Peste 275.000 de salariati nu au niciun ban in conturile lor de
pensie privata, deoarece angajatorii nu le-au virat nicio
contributie de la data lansarii acestui sistem, in luna mai 2008,
pana in prezent.Numarul conturilor goale s-a redus totusi cu 15% in ultimul an,
avand in vedere ca in martie 2010 numarul acestora ajungea la
325.000. Aproape 69% dintre participantii la fondurile obligatorii
aveau in cont mai putin de 225 de euro in martie, in timp ce doar
10% reusisera sa acumuleze o suma mai mare sau egala cu 500 de
euro. In plus, potrivit unui studiu realizat de Aviva in colaborare
cu Deloitte si dat publicitatii in toamna anului trecut, deficitul
pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro,
echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Calculele
celor de la Aviva arata ca asta inseamna ca fiecare roman in varsta
de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2015,
trebuie sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a-si
mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie.Este foarte putin probabil ca acest lucru sa se intample prea
curand, in conditiile in care asta ar insemna o economie lunara
apropiata de valoarea unui salariu mediu pe economie, insa in
masura in care companiile au reinceput sa faca angajari, fondurile
de pensii, atat cele care administreaza pensiile private
obligatorii, cat si pe cele facultative, au toate sansele sa
raporteze un numar mai mare de participanti si de active. Si,
implicit, cresc sansele ca tot mai multi romani sa beneficieze la
pensie de mai multe surse de venit. -
Avioanele si elicopterele politiei ar putea fi inchiriate de persoane sau firme
Proiectul de act normativ, publicat pe site-ul MAI si supus
dezbaterii publice, presupune modificarea Hotararii Guvernului 787
din 2003 prin care se aproba ca Ministerul Administratiei si
Internelor sa aiba “activitati finantate integral din venituri
proprii”. Proiectul publicat marti prevede posibilitatea ca MAI sa
“presteze servicii cu aeronavele din dotarea Inspectoratului
General de Aviatie al Ministerului Administratiei si Internelor
catre persoane fizice sau juridice”. Conform notei de fundamentare
a proiectului, “intrucat fondurile bugetare alocate Ministerului
Administratiei si Internelor sunt insuficiente, este necesara
infiintarea unor activitati finantate integral din venituri proprii
pe langa Inspectoratul General de Aviatie al MAI, constand in
prestarea de servicii catre persoane fizice si juridice, cu
aeronavele din dotare”.