BusinessMagazin

Tag: ue

  • Cât a costat salvarea băncilor din Irlanda cu bani publici

    Cu alte cuvinte, irlandezii au cheltuit pentru a împiedica falimentul băncilor echivalentul a 40% din PIB pe anul trecut, sau echivalentul a 150% din totalul veniturilor încasate la buget.

    Pentru recapitalizarea instituţiilor financiare – Anglo-Irish Bank, Bank of Ireland, Irish Life & Permanent, EBS – au fost cheltuite 71 de miliarde de euro, din care 65 au fost furnizate de statul irlandez, reiese din ultimul raport al Curţii de Conturi, care citează datele băncii centrale.

    John Buckley, şeful Curţii de Conturi, a spus că valoarea totală a activelor bancare, după acoperirea pierderilor, va ajunge la circa 14-21 de miliarde de euro până în 2013.
    Conform aceluiaşi raport, statul a plătit consultanţilor bancari, juridici şi contabili peste 73 de milioane de euro, din 2008 până iunie 2011, pentru serviciile de consultanţă prestate în contextul crizei bancare.

    Cel mai mult au încasat consultanţii bancari, pentru care statul a plătit 35 de milioane, urmaţi de experţii juridici, cu 22,4 milioane, respectiv serviciile de contabilitate, cu 15,6 milioane.

    Statul irlandez a fost silit să contracteze, toamna trecută, un credit de 67,5 miliarde de euro de la FMI şi UE, din care circa 10 miliarde au fost bani destinaţi salvării băncilor. Pentru a obţine creditul, guvernul de la Dublin (care ulterior a şi căzut din această cauză) a acceptat să contribuie la aranjamentul de credit cu 18 miliarde de euro din fondul de pensii.

    În plus, banca centrală a Irlandei a acordat băncilor cu probleme împrumuturi de circa 70 de miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană le-a împrumutat la rândul său cu circa 80 de miliarde de euro, adaugă The Guardian.

  • România a înregistrat în iulie a doua creştere din UE a producţiei din sectorul construcţiilor

    Cele mai puternice creşteri raportat la luna iunie au fost înregistrate în Slovenia (10,3%), România, Germania (3,2%) şi Polonia (1,2%).

    La polul opus, Marea Britanie (-4,3%), Suedia (-3,1%), Portugalia (-2,8%) şi Cehia (-1,6%) au consemnat cele mai abrupte scăderi în serie lunară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE şi FMI cer Greciei să grăbească măsurile de austeritate pentru a obţine următoarea tranşă

    Grecia trebuie să înceapă să concedieze angajaţi din sectorul bugetar, să reducă sau să îngheţe salariile şi pensiile din sistemul de stat, să crească taxa pe păcură, să închidă companiile de stat care au pierderi, să scadă cheltuielile din domeniul sănătăţii şi să accelereze privatizările, potrivit listei de măsuri publicată de presa elenă.

    Toate aceste măsuri fac deja parte din programul Greciei de reducere a deficitului bugetar, aprobat de parlament în luna iunie pentru a obţine finanţare exterrnă şi a evita falimentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afirmaţia că prăbuşirea zonei euro ar provoca război în Europa – “o iresponsabilitate cât Everestul”

    Ministrul polonez de Finanţe, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a UE, a avertizat în această săptămână, într-un discurs la Parlamentul European, asupra producerii unui război pe continent în următorii zece ani dacă zona euro se prăbuşeşte.

    “M-am întâlnit recent cu un prieten care a lucrat cu mine în perioada reformelor economice şi care acum e preşedinte al unei mari bănci poloneze. El mi-a zis: ‘Ştii, după asemenea şocuri economice şi politice, rar se întâmplă ca în următorii zece ani să nu fie un război catastrofal. Mă gândesc serios să le fac rost copiilor mei de o viză permanentă pentru SUA’”, a spus Rostowski, conchizând că liderii europeni “nu pot lăsa să se întâmple o astfel de catastrofă”.

    Rostowski este ministru de finanţe din 2007, reprezentând Platforma Civică de centru-dreapta.

    Liderul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski, a reacţionat imediat, afirmând că “a vorbi astăzi despre război şi despre necesitatea de mutare în SUA echivalează cu o iresponsabilitate cât Muntele Everest”.

    La rândul său, Jerzy Wenderlich, vicepreşedinte al Seimului din partea Alianţei Stângii Democratice, a comentat că “o astfel de persoană n-ar trebui nici să ţină în mână o puşculiţă, nemaivorbind de bugetul statului”.

    Premierul Donald Tusk, încercând să-şi apere ministrul, a explicat că sensul spuselor lui Rostowski era de fapt că “dacă nu se iau decizii rapid şi nu se trece rapid la acţiune, ne îndreptăm spre o direcţie periculoasă”. “Vă rog să trataţi cuvintele d-lui Rostowski ca un avertisment ferm către toţi politicienii zonei euro care timp de multe luni, în loc să ia decizii, au rămas într-o stare de inerţie.”

    Rostowski s-a bazat în declaraţia sa despre eventualul război pe un studiu recent al băncii elveţiene UBS, conform căruia fragmentarea zonei euro ar implica riscuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

    UBS estima, de asemenea, că probabilitatea ca o ţară considerată “verigă slabă” în ansamblul zonei euro să abandoneze uniunea monetară este zero, întrucât costurile ieşirii din zona euro pentru ţara respectivă ar atinge 40-50% din PIB numai în primul an.

  • Daţi un leu pentru creditorii Greciei

    În realitate, ar fi vorba de fapt de stimularea investitorilor care ar finanţa statele, aşa cum a fost programul american TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility), în valoare de 100 de miliarde dolari (bani folosiţi efectiv până în 2010, dintr-un total disponibil de 1.000 de miliarde), prin care Rezerva Federală a oferit finanţare ieftină băncilor şi fondurilor de investiţii, permiţând astfel instituţiilor de credit să continue, la costuri rezonabile, creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.

    CNBC a relatat că un oficial (nenumit) al G7 ar fi declarat că europenii iau în considerare o astfel de variantă de TALF, doar că ea ar viza piaţa obligaţiunilor guvernamentale, cu scopul de a-i stimula pe investitori să continue, la costuri rezonabile, creditarea statelor cu probleme.

    Capacitatea financiară a EFSF este actualmente de 440 de miliarde de euro.

  • Capul lui Bashar al-Assad vrem

    Deputaţii au solicitat ca represaliile împotriva protestatarilor paşnici contra regimului lui Bashar al-Assad să înceteze imediat şi şi-au declarat solidaritatea cu poporul sirian care luptă pentru apărarea drepturilor sale. PE a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU, şi mai ales Rusiei şi Chinei, să condamne utilizare forţei letale de către regimul sirian şi să impună sancţiuni dacă regimul nu pune capăt violenţei.

    Manifestaţiile din Siria se înscriu în mişcarea de emancipare din Orientul Mijlociu cunoscută sub numele de “primăvara arabă” şi care a dus până acum la schimbări de regim în Tunisia, Egipt şi Libia.

  • Înmatriculările Dacia în UE au scăzut cu 8,2% în primele şapte luni, la 146.000 de unităţi

    Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunţat vineri că numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din UE a scăzut în perioada ianuarie-iulie cu 2,1% , la 8,135 milioane de unităţi, de la 8,309 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dacia a înregistrat, în primele şapte luni din 2010, 159.424 de înmatriculări în Europa.

    Numărul înmatriculărilor de autoturisme produse de grupul Renault, din care face parte şi constructorul român, a scăzut în perioada analizată cu 11%, de la 878.000 la 782.000 de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu despre Giorgio Napolitano: “Este singurul preşedinte căruia îi urmăresc cu cea mai mare atenţie poziţiile”

    “Urmăresc cu mare atenţie toate luările de poziţie ale domnului preşedinte Napolitano şi spun acest lucru pentru prima dată în cele două mandate pe care le-am exercitat ca preşedinte al României. Este singurul preşedinte căruia îi urmăresc cu cea mai mare atenţie poziţiile, şi de multe ori ţin cont de ele”, a spus şeful statului român.

    Giorgio Napolitano, intrat în viaţa politică încă din 1953 ca deputat, şi-a început mandatul de preşedinte în 2006, la vârsta de 80 de ani, fiind primul preşedinte al Italiei care a avut calitatea de membru al Partidului Comunist (până în 1992, când s-a alăturat Democraţilor de Stânga, formaţiune ce a precedat actualul Partid Democrat). A fost europarlamentar între 1999 şi 2004.

    În declaraţiile de presă de după întâlnire, atât Traian Băsescu, cât şi Giorgio Napolitano s-au declarat în favoarea ideii de creare a Statelor Unite ale Europei. “Nu mă jenez să reiau teza nevoii de a crea Statele Unite ale Europei. Mai mult, am subliniat faptul că nu avem timp de tergiversări şi calendarul unor decizii importante trebuie să fie foarte strâns”, a subliniat Băsescu.

    “Statele Unite ale Europei sunt un mare ideal, care trebuie să ne conducă pe acest drum către o mai strânsă integrare, care de acum a devenit un obiectiv, şi este adevărat că este nevoie să se accelereze, pentru că trebuie să ajungem cât mai repede la unele decizii şi să punem unele baze, în special prin deciziile Consiliului European din 21 iulie, pe care le respectăm”, a apreciat la rândul său preşedintele italian.

    Ambii şefi de stat au definit relaţia actuală între România şi Italia ca fiind “excepţională”.

    Referindu-se la românii din Italia, al căror număr a depăşit un milion, Napolitano a declarat că autorităţile italiene sunt “foarte mulţumite” de faptul că prezenţa comunităţii române în Italia se consolidează, “în ciuda oricăror alte tentaţii xenofobe, cu garanţia pentru imigranţii români că li se respectă drepturile şi, mai ales, cu respectul Constituţiei ţării noastre”.

    Giorgio Napolitano consideră că este important “să ne îndreptăm către o integrare tot mai strânsă, cu respectarea tradiţiilor proprii ale românilor care trăiesc în Italia, ale tradiţiilor pe care le aduc cu ei din ţara lor, inclusiv tradiţiile religioase” şi s-a declarat încântat că foarte recent a semnat un act de recunoaştere a Bisericii Ortodoxe Române în Italia.

    În replică, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Napolitano pentru recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române ca biserică funcţională pe teritoriul Italiei şi a mulţumit şi Bisericii Catolice din Italia, “care a pus la dispoziţia românilor peste 1.000 de biserici în care să-şi ţină slujbele de fiecare weekend”.

  • Grecia, exclusă din Schengen? UE vrea să suspende ţările cu probleme

    Propunerea, denumită neoficial “clauza Grecia”, urmează să fie anunţată odată cu noile măsuri propuse de Comisia Europeană pentru înăsprire normelor ce guvernează zona de liberă circulaţie. Aceasta va permite ca o ţară să fie suspendată temporar din Schengen, caz în care vor fi reintroduse controalele la frontieră între ţara respectivă şi restul UE.

    “Orice mişcare de a exclude ţări (din spaţiul Schengen) va fi clar îndreptată către Grecia, între altele, care a fost o problemă pentru Schengen încă de la aderarea sa în 2000”, a declarat Hugo Brady, de la Centrul European de Reformă din Bruxelles.

    Din numărul estimat de 104.000 de imigranţi care au intrat ilegal în UE în 2010, aproximativ 88.000 au ajuns trecând frontierele greceşti. Chiar şi cu o creştere a numărului de imigranţi ajunşi în Malta şi Italia din Libia şi Tunisia în ultimele luni, Grecia va rămâne probabil principala poartă de intrare în Europa a imigranţilor ilegali şi în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa: Soarta Uniunii Europene depinde de menţinerea euro

    Franţa şi Germania sunt decise să împiedice o astfel de situaţie, a spus Juppe în timpul unei vizite în Australia. “În mod cert nu putem permite destrămarea euro, pentru că aşa ceva s-ar extinde la toată Europa. Moneda unică nu poate funcţiona în mod real dacă nu există o forţă europeană şi un guvern european în jurul zonei euro”, a afirmat el. Germania şi Franţa, cele mai puternice economii europene, fac eforturi să prezinte un front comun pentru a susţine încrederea în zona euro, din cauza nemulţumirii tot mai mari a populaţiei în privinţa susţinerii statelor mai slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro