BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Locuitorii din Doneţk şi Lugansk, îndemnaţi să părăsească oraşele din cauza unui posibil asalt

    “Ne adresăm tuturor locuitorilor paşnici cu îndemnul de a părăsi temporar aceste oraşe, deoarece acolo se va desfăşura o operaţiune antiteroristă”, a declarat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lîsenko.

    Potrivit lui Lîsenko, militarii ucraineni sunt dispuşi să-i ajute pe locuitorii care vor să părăsească regiunea.

    “Suntem dispuşi să oferim mijloacele de transport necesare pentru evacuarea persoanelor din aceste localităţi”, a adăugat el, subliniind totuşi că armata ucraineană nu va lansa tiruri asupra locuinţelor.

    “Nu procedăm ca militarii ruşi în Caucaz, care distrugeau oraşul din temelii, pentru a arbora un mic drapel”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    La rândul său, “premierul Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko a anunţat că insurgenţii planifică o “ofensivă la scară largă” în regiune, relatează agenţia rusă RIA Novosti, în ediţia electronică.

  • SUA: Orice intervenţie rusă în Ucraina va fi considerată o invazie. Lavrov cere sprijinul american pentru o misiune umanitară

    UPDATE 23:04 Ucraina, pregătită să accepte o misiune umanitară internaţională la Lugansk

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat pregătit să accepte o misiune umanitară la Lugansk, un bastion separatist din estul Ucrainei, cu condiţia ca aceasta să fie internaţională, să nu aibă caracter militar şi să treacă prin posturile de frontieră controlate de Kiev, relatează AFP.

    În cursul unei conversaţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, Poroşenko a informat-o în legătură cu discuţiile sale în sens acest cu preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) Peter Maurer şi alţi parteneri internaţionali, a anunţat preşedinţia ucraineană într-un comunicat.

    “Suntem pregătiţi să acceptăm ajutorul umanitar dacă această misiune este internaţională, fără nicio componentă militară şi trece prin posturile de frontieră controlate de grănicerii ucraineni”, a subliniat Poroşenko, citat într-un comunicat.

    În cursul unei reuniuni de urgenţă la ONU, vineri, Rusia a propus să efectueze o “misiune umanitară” sau să creeze culoare umanitare pentru a veni în ajutorul populaţiei din estul Ucrainei.

    Această propunere a fost respinsă de autorităţile de la Kiev şi occidentali, care se tem că misiunea ar putea servi drept pretext pentru o invazie.

    La Lugansk, autorităţile locale au apreciat situaţia ca fiind “critică”, în contextul în care fieful separatist nu mai are, de o săptămână, curent electric, apă curentă sau reţea de telefonie, iar benzina şi rezervele de hrană se epuizează rapid.

    UPDATE 21:55 O intervenţie a Rusiei în Ucraina ar fi “inacceptabilă”, au apreciat Barack Obama şi Angela Merkel

    Orice fel de intervenţie rusă în Ucraina, chiar sub pretexte umanitare, ar fi “inacceptabilă” fără acordul expres al Kievului, au convenit, sâmbătă, preşedintele american, Barack Obama, şi cancelarul german, Angela Merkel, în cursul unei conversaţii telefonice, relatează AFP.

    “Cei doi lideri sunt de acord asupra faptului că orice fel de intervenţie rusă în Ucraina, chiar sub pretexte umanitare, este inacceptabilă fără autorizarea expresă şi oficială a Guvernului Ucrainei”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

    “Aceasta ar încălca legea internaţională şi ar conduce la consecinţe suplimentare”, a adăugat Executivul american, referindu-se la numeroasele sancţiuni economice contra Moscovei intrate deja în vigoare.

    La rândul său, Berlinul a subliniat că un convoi umanitar poate fi trimis în zonă doar “sub egida Comitetului Internaţional al Crucii Roşii” şi “cu sprijinul Guvernului ucrainean”.

    Pe de altă parte, Christiane Wirtz, o purtătoare de cuvânt a Guvernului german, a precizat că Angela Merkel a vorbit pe această temă cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, în paralel cu discuţia purtată cu Barack Obama.

    Obama şi Merkel au reînnoit îndemnul către Rusia pentru a găsi o soluţie politică la criză.

    Barack Obama a avut acelaşi discurs şi în cursul unei discuţii telefonice purtate mai devreme cu premierul britanic David Cameron.

    La răndul său, Moscova a deminţit că ar intenţiona să intervină militar în Ucraina, aşa cum a acuzat-o Kievul.

    UPDATE 21:40 Serghei Lavrov a solicitat sprijinul american pentru o misiune umanitară în Ucraina

    Ministrul urs de Externe, Serghei Lavrov, a solicitat, sâmbătă, sprijinul american pentru un proiect rus de misiune umanitară în estul Ucrainei, a anunţat Ministerul rus de Externe, relatează AFP.

    Serghei Lavrov l-a sunat pe omologul său american John Kerry “pentru a sublinia necesitatea unor măsuri de urgenţă în vederea opririi crizei umanitare iminente în sud-estul” Ucrainei, a anunţat un comunicat al ministerului.

    Lavrov “a îndemnat (Statele Unite) să sprijine iniţiativa rusă de mobilizare a unei misiuni umanitare în sud-estul (Ucrainei), în coordonare cu toate structurile internaţionale competente”.

    Kerry i-a răspuns că “o astfel de acţiune este pe cale de a fi efectuată cu autorităţile ucrainene”, potrivit comunicatului diplomaţiei ruse.

    “Rusia a exprimat preocupări similare privind situaţia civililor din Georgia în anul 2008, după care a atacat acest stat”, a spus Power.

    “Orice intervenţie unilaterală a Rusiei pe teritoriul ucrainean, sub pretextul asistenţei umanitare, va fi total inacceptabilă şi profund alarmantă. Şi va fi considerată o invazie în Ucraina”, a avertizat ambasadorul SUA la ONU.

    Valeri Ceali, consilier prezidenţial ucrainean, a acuzat Rusia că încearcă să invoce raţiuni umanitare pentru a interveni militar în Ucraina. “Un convoi umanitar rus se îndreaptă spre frontiera ucraineană, fiind escortat de vehicule militare ruse. Rusia încearcă să pătrundă cu trupe de menţinere a păcii pe teritoriul ucrainean, pentru a provoca un conflict de amploare”, a precizat Ceali.

     

  • Victime ale avionului malaysian prăbuşit în estul Ucrainei, inclusiv canadianul de origine română, au fost identificate

    Printre victimele identificate se numără 16 olandezi, doi malaysieni, un german, un canadian (de origine română) şi un britanic, precizează Ministerul olandez al Justiţiei, citat de AFP.

    Premierul Olandei, Mark Rutte, a anunţat joi că operaţiunile de căutare a victimelor incidentului aerian au fost suspendate, din cauza confruntărilor militare din estul Ucrainei.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit pe 17 iulie în apropierea localităţii Grabovo, la 50 de kilometri de Doneţk, într-o zonă în care au loc confruntări între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Cursa MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur şi avea la bord 298 de pasageri şi membri ai echipajului. Printre victime se numără 193 de cetăţeni olandezi. Toate persoanele aflate la bord au murit.

  • Premierul ucrainean anunţă sancţiuni împotriva Rusiei

    Proiectul de lege prezentat de Arseni Iaţeniuk, care urmează să fie examinat de Parlament marţi, prevede o serie de măsuri de retorsiune precum interdicţia de intrare în ţară sau blocarea activelor, dar şi interdicţia de a efectua anumite operaţiuni financiare.

    Şeful Guvernului a citat de asemenea interdicţia tranzitului de resurse naturale, în condiţiile în care aproape jumătate din gazul rusesc consumat de Europa tranzitează teritoriul ucrainean.

    Textul autorizează Consiliul naţional de securitate şi apărare să aplice asemenea măsuri şi include o listă cu 172 de persoane şi 65 de întreprinderi, al cărei conţinut nu a fost dezvăluit.

    “În cel mai grav scenariu, Ucraina ar putea suferi pierderi de şapte miliarde de dolari încă din primul an, nu numai din cauza sancţiunilor, ci şi din cauza politicii agresive a Kremlinului”, a avertizat Iaţeniuk.

    După prăbuşirea avionului Malaysia Airlines, doborât la 17 iulie în zona controlată de rebeli, Guvernul ucrainean a decis să creeze o comisie care să pregătească sancţiuni împotriva Rusiei şi a cetăţenilor ruşi care susţin insurgenţii.

  • Cel puţin 285.000 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

     Autorităţile ucrainene au înregistrat până acum 117.000 de persoane provenind din regiunile afectate de conflict, precizează Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

    Însă Vincent Cochetel, director în cadrul Biroului european al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, afirmă că numărul refugiaţilor este mult mai mare, oferind cifra de 285.000 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania renunţă la un proiect militar cu Rusia din cauza crizei ucrainene

    Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, care este şi vicecancelar în Germania, “a retras autorizaţia” pentru acest proiect ce viza înfiinţarea unei tabere de antrenament echipate integral pentru formarea trupelor ruseşti, afirmă cotidianul, bazându-se pe un “document scris” pe care l-a putut consulta.

    Sigmar Gabriel a suspendat în martie punerea în aplicare a acestui contract în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, pe motiv că Guvernul german consideră “inadmisibil” comerţul de armament cu Rusia din cauza crizei ucrainene.

    Potrivit Süddeutsche Zeitung, centrul din proiect ar fi trebuit să primească şi să formeze 30.000 de militari pe an la Mulino, în regiunea Volga, şi era destinat unităţilor de infanterie şi blindate din Rusia. El ar fi urmat să se deschidă în acest an.

    Proiectul a fost lansat de precedenta coaliţie guvernamentală, dintre conservatori şi liberali, înainte de “marea coaliţie” între conservatori şi social-democraţi, formată după realegerea cancelarului Anghela Merkel, în toamna lui 2013.

     

  • Rusia îl acuză pe Rasmussen că exercită presiuni asupra anchetei privind avionul prăbuşit în Ucraina

    “Secretarul general al NATO a decis să nu aştepte încheierea anchetei privind prăbuşirea zborului MH17, ci să exercite presiuni asupra ei”, a comentat delegaţia, citată de Itar-Tass, în pagina electronică.

    Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Dumei, Aleksei Puşkov, a criticat declaraţiile lui Rasmussen.

    “Dacă Rasmussen ar avea dovezi convingătoare privind vinovăţia miliţiei în doborârea avionului Boeing, le-ar furniza”, a declarat Puşkov pe Twitter. “Totuşi, el nu are nimic altceva decât retorica”. “Ar fi mai bine dacă Rasmussen ar explica de ce în Libia, după «victoria» NATO, a intervenit un haos sângeros, iar acum întreaga lume şi soţia sa fug de o astfel de «democraţie»”, a adăugat parlamentarul rus.

    Într-un interviu acordat duminică publicaţiei franceze Midi Libre, Anders Fogh Rasmussen a declarat că separatiştii sunt vinovaţi de ce s-a întâmplat. Secretarul general al NATO ca calificat tragedia din 17 iulie drept o crimă de război.

    “Avem numeroase date care arată vinovăţia separatiştilor susţinuţi de Rusia”, a subliniat el. “În acelaşi timp, sprijin desfăşurarea unei anchete internaţionale independente pentru a stabili faptele”, a adăugat el. Secretarul general a refuzat să precizeze ce fel de informaţii deţine NATO care să arate că vina aparţine uneia sau alteia dintre părţi.

    NATO a refuzat să ofere detalii despre acest subiect, invocând politici care nu permit comentarea unor informaţii secrete.

    Avionul Boeing 777 al Malaysia Airlines s-a prăbuşit în regiunea Doneţk din estul Ucrainei şi toţi cei 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului aflaţi la bord au murit. La 18 iulie, o sursă de la Bruxelles a declarat pentru Itar-Tass că două avioane AWACS ale NATO se aflau în misiune deasupra României şi Poloniei în momentul catastrofei.

    “În momentul catastrofei, două avioane AWACS se aflau în aer: unul în spaţiul aerian al Poloniei, iar celălalt în spaţiul aerian al României. Datele obţinute de ele vor fi analizate”, a declarat sursa citată. “Distanţa de locul incidentului a celui mai apropiat avion AWACS a fost de aproximativ 1.000 de kilometri. Este prea departe ca să fi văzut ce s-a întâmplat”, a precizat sursa citată.

  • Manifestaţie la Moscova pentru a-i cere lui Vladimir Putin să “treacă la acţiune” în Ucraina

    “Dacă o persoană are puterea, trebuie să se folosească de ea pentru a trece la acţiune”, au afirmat organizatorii, la începutul manifestaţiei la care au participat mai mulţi separatişti veniţi din “Republica Doneţk” autoproclamată (regiunea Donbas din Ucraina) şi soţiile lor.

    “Rusia ar trebui să trimită trupe de menţinere a păcii şi să protejeze populaţia din Noua Rusie împotriva războiului”, a apreciat Konstatin Krilov, în vârstă de 61 de ani, redactor şef la un portal naţionalist rus, făcând aluzie la regiunea Donbas.

    “Generali americani se află în prezent în Ucraina, ei furnizează arme (armatei ucrainene, n.red.), şi nu înţeleg deloc de ce Rusia nu poate face acelaşi lucru” pentru separatiştii proruşi, a declarat el pentru AFP.

    Rusia “trebuie să recunoască independenţa Noii Rusii şi să trimită acolo trupe de menţinere a păcii în cadrul unui acord cu ONU”, adaugă la rândul ei Vera Iudina, în vârstă de 28 de ani, chelneriţă pe aeroportul din Moscova.

    Apeluri la creşterea ajutorului umanitar pentru locuitorii din Donbas confruntaţi cu lupte zilnice au fost auzite, de asemenea, în timpul manifestaţiei, precum şi cântece patriotice ruseşti.

    Conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei a provocat moartea a peste 1.100 de persoane în trei luni, potrivit ONU.

    În pofida susţinerii politice afişate de Putin faţă de separatiştii rusofoni din Ucraina, Krelinul a negat până în prezent că le-ar fi acordat un ajutor direct.

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.

  • Un purtător de cuvânt al rebelilor confirmă execuţii extrajudiciare comise în estul Ucrainei

    Igor Druz, care este consilierul comandantului militar al rebelilor Igor Strelkov şi purtător de cuvânt al acestora în regiunea Doneţk, unde se ocupă de ideologia mişcării, şi-a prezentat viziunea privind aşa-numitul stat “Novorusia” pe care speră să îl construiască în această zonă.

    El este un susţinător al eticii creştin-ortodoxe şi al valorilor familiale şi se opune homosexualităţii. Druz speră ca pedeapsa cu moartea să se legalizeze pentru infracţiunile cele mai grave şi este sigur că cei mai mulţi dintre rebeli îi susţin iniţiativa.

    “De câteva ori, în situaţia de urgenţă, am efectuat câteva execuţii prin împuşcare pentru a preveni haosul. Ca urmare, trupele noastre, cele care s-au retras din Slaviansk, sunt foarte disciplinate”, a declarat el pentru BBC, adăugând că aceste “execuţii” au trimis un semnal important restului forţelor rebele.

    Druz a declarat că rebelii vor înfiinţarea unui stat responsabil din punct de vedere social, care să protejeze valorile creştine. El a precizat, de asemenea, că Guvernul ucrainean este “total ilegitim”.

    “Aceste persoane au venit la putere prin comiterea de crime şi orchestrarea unei lovituri de stat. Acum comit crime de război. Ne bombardează oraşele. Bombardează oraşele şi aruncă vina pe luptătorii noştri. Este un nonsens. De ce am bombarda noi oraşele care sunt sub controlul nostru?”, se întreabă el retoric.

    Refugiaţii care fug de luptele din est au declarat pentru CNN că ei cred că Guvernul ucrainean bombardează zone rezidenţiale şi se plâng că au fost nevoiţi să plece rapid, fără vreo avertizare din partea Guvernului.

    Peste 1.500 de persoane ar fi fost ucise în conflictul care a erupt în Ucraina în aprilie, după ce rebelii şi-au declarat independenţa de noul Guvern de la Kiev.