BusinessMagazin

Tag: energie

  • Niţă: Banii din listarea Nuclearelectrica, folosiţi pentru majorarea capitalului EnergoNuclear

     “Nuclearelectrica are câteva propuneri pentru investirea acestor bani, dar aici cred că va trebui să mai discutăm. Dacă va ieşi contractul cu reactoarele 3 şi 4, Nuclearelectrica va trebui să majoreze capitalul EnergoNuclear, deci aceşti bani ar trebui să meargă acolo. Sunt patru proiecte, pe care însă nu le iau încă în considerare până nu ştim ce vom face cu reactoarele 3 şi 4. Vom şti întro lună, o lună şi jumătate”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.

    EnergoNuclear este compania mixtă creată pentru derularea investiţiei în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, aflată în administrarea Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS îşi adaugă la obiectul de activitate şi producerea de energie

    Compania românească RCS&RDS, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală, şi-a adăugat în luna martie la obiectul de activitate şi producţia, transportul, distribuţia şi comercializarea de energie electrică, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial în urmă cu câteva zile.

    “ Subsemnatul, Oprea  Alexandru,  în  calitate  de administrator  membru  executiv  al  Consiliului  de Administraţie  şi  Director  General,  în  conformitate  cu prevederile  Hotărârii  Adunarii  Generale  Ordinare  a Asociaţilor  societăţii  (…) având  în  vedere  necesitatea  realizării  obiectului  de activitate al societăţii şi în următoarele localităţi decid: Art. 1. Se aprobă modificarea obiectului secundar de activitate  al  Societăţii  prin  introducerea  urmatoărelor activităţi: 3511-producţia de energie electrică; 3512-transportul energiei electrice; 3513-distribuţia energiei electrice; 3514-comercializarea energiei electrice.”

    După mai multe achiziţii, RCS&RDS are un portofoliu de 7 parcuri solare, cu o capacitate de 23,4 MW care înseamnă investiţii de peste 36 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile.

    RCS&RDS a avut anul trecut afaceri de 459 mil. euro şi un profit net de 20 mil. euro.

  • Ţiriac vrea o platformă de comerţ online cu petrol

    Planurile de dezvoltare nu se limitează la comerţul cu carburanţi, ci includ şi o platformă de tranzacţionare online, destinată mai ales clienţilor de talie mică, precum şi un lanţ de puncte de alimentare.

    Platforma www.oilenergytrading.ro va fi lansată din octombrie. “Ceea ce diferenţiază platforma noastră de cele de pe piaţă este faptul că le va permite şi clienţilor care nu sunt contractaţi să comande produse petroliere înregistrându-se direct pe portal şi obţinând o ofertă concretă cu transport inclus la destinaţie”, spune Remus Hîrceagă, directorul general al Oil Energy Trading.

    Clienţii care deja se află în baza de date a companiei vor putea obţine ofertele în conformitate cu condiţiile negociate în contract şi vor putea de asemenea comanda şi celelalte produse petroliere comercializate de companie, cum ar fi bitum sau păcură. “Practic, o companie poate să-şi comande produse petroliere ca pe o pereche de pantofi, 24 h/ 7 zile pe săptămână, de pe laptop, tabletă sau smartphone”, afirmă Hârceagă.
     

  • Energie pentru bursă

    DE MAI MULTE ORI AMÂNAT, inevitabilul s-a produs când guver-nul a dat undă verde ca oferta publică de vânzare a 10% din acţiunile Nuclearelectrica să înceapă pe 9 septembrie. Despre listarea Nuclearelectrica se vorbeşte şi se scrie încă din 2011, iar investitorii aproape că îşi pierduseră răbdarea şi încrederea în termenele anunţate de Executiv. Privatizarea Nuclearelectrica, companie care produce 20% din necesarul naţional de energie şi operează cele două reactoare de la Cernavodă, a fost asumată de guvern în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

    Listarea pe bursă a Nuclearelectrica are loc printr-o majorare de capital de 10%, la care statul nu va subscrie, structurată sub forma unei oferte publice de vânzare la care pot participa investitorii de pe bursă. Compania speră să atragă din vânzarea acţiunilor o sumă cuprinsă între un minim de 64 milioane de euro şi un maxim de 85 milioane de euro. Preţul unei acţiuni se situează între 11,2 lei/acţiune şi 15 lei/acţiune, statul alegând să nu dea un preţ fix pentru a stimula cererea. Dacă investitorii vor cumpăra toate acţiunile scoase la vânzare, adică oferta va fi subscrisă integral, acţiunile Nuclearelectrica vor intra la tranzacţionare la bursă.

    În momentul publicării acestui articol, pe 16 septembrie, oferta Nuclearelectrica tocmai a intrat în cea de-a doua şi ultima săptămână de derulare. Vineri, 20 septembrie, este ultima zi când se mai pot face subscrieri. Oferta este structurată pe două tranşe: 15% din acţiuni pot fi cumpărate de investitorii mici, de retail, iar restul este alocat investitorilor instituţionali, adică fondurilor de investiţii străine, fondurilor de pensii, companiilor de asigurări, fondurilor mutuale, SIF-urilor şi altor investitori calificaţi. Această tranşă reprezintă 85% din numărul total de acţiuni vândute, adică circa 21,563 milioane de acţiuni. Pe această tranşă se formează preţul final al ofertei în funcţie de preţurile oferite de investitori.

    INVESTITORII MICI NU POT SUBSCRIE DECÂT LA PREŢUL MAXIM DE 15 LEI/ACŢIUNE, ÎNSĂ CEI CARE AU CUMPĂRAT ÎN PRIMELE TREI ZILE, pe 9, 10 şi 11 septembrie, beneficiază de un discount de 8% din preţul final. Subscrierile făcute de micii investitori din zilele următoare sunt răsplătite cu un discount de 3% din preţul final.

    În primele trei zile de ofertă, volumul de acţiuni Nuclearelectrica pentru care au subscris micii investitori a depăşit de peste cinci ori nivelul disponibil pe această tranşă. Sumele alocate au ajuns la 203,8 milioane lei (45,6 milioane euro), investitorii fiind atraşi de discountul de 8% acordat până miercuri, inclusiv.

    Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până miercuri, 11 septembrie, la ora 17:00, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 3.277 de ordine, pentru aproape 13,6 milioane de titluri.  Printre investitorii care au cumpărat în primele zile se numără şi V.B., un fost angajat al Nuclearelectrica, în prezent pensionar.
     

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Lectorii evenimentului au fost: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Valentin MIRCEA – Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi Corneliu CONDREA – Director în Ministerul Economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Noua strategie energetică trebuie să răspundă intereselor companiilor şi ale consumatorilor – oficial

     “Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini. Strategia nu trebuie să răspundă intereselor Departamentului (pentru Energie – n.r.), ci trebuie să răspundă intereselor mediului privat, consumatorilor casnici”, a afirmat Dumitraşcu.

    El a spus că strategia energetică actuală, elaborată în urmă cu peste patru ani de Guvern, este deja depăşită, şi se impune o alta, “anticipativă” şi adaptată noilor condiţii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy, ediţia a X-a”, va avea va începe la ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Athenee Palace Hilton, sala Regina Maria, lectori fiind: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi un reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce plătim mai puţin la factura de energie electrică

    PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.

    Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.

    La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.

    Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.

    TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional. 

    În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
    Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
     

  • 35 de firme româneşti în topul 500 Deloitte al celor mai mari companii din Europa Centrală

    Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT România (118), Kaufland România (121), Lukoil România (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.ON Energie (164).

    Din cele 35 de companii româneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborât, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare, Ford România, Dedeman, Samsung Electronics şi CE Oltenia. Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom.

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor, cu 14 companii, urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi cu 10 companii, industria prelucrătoare (6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

    “Anul 2012 a fost un an dificil, atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală. Cu toate acestea, România şi-a menţinut locul în clasament, în ciuda numărului mai mic de companii. 14 companii au urcat în clasamentul din acest an, două dintre ele având o ascensiune de 74, respectiv 70 de poziţii. Totodată, avem 5 companii nou-intrate în clasament, faţă de numai 4 în 2012, ce-şi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În concluzie, multe dintre companiile locale au înregistrat performanţe notabile anul trecut, deşi mediul de afaceri rămâne incert”, spune Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România.

    Potrivit autorilor studiului, luând în considerare semnalele din piaţă, există speranţe de revenire economică în viitorul apropiat. Astfel, recenta ieşire din recesiune a zonei euro şi reacţiile pozitive ale managerilor de achiziţii din Polonia şi ale investitorilor şi analiştilor germani au contribuit la o uşoară îmbunătăţire a nivelului de încredere pe principalele pieţe regionale şi de export, ceea ce reprezintă veşti bune pentru cele 202 companii ale căror venituri au scăzut în 2012, faţă de doar 115, cu un an înainte.

    “Deşi zona euro îşi revine cu paşi mici, companiile trebuie să-şi păstreze prudenţa, deoarece criza nu s-a încheiat încă. Europa de Vest este prima regiune care înregistrează rate pozitive de creştere, dar acestea sunt încă reduse şi insuficient susţinute de centrul şi sudul Europei. Mediul de afaceri rămâne vulnerabil, ca urmare a unui sistem bancar slăbit, a unui şomaj ridicat şi a frământărilor sociale şi politice”, a declarat George Mucibabici, preşedinte Deloitte România.

  • Procuratura americană investighează JP Morgan pentru manipularea pieţei energiei

     Luna trecută, JP Morgan a acceptat plata a 410 milioane de dolari pentru închiderea unei anchete a Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, în care banca era acuzată de manipularea pieţelor energiei în California şi regiunea Midwest.

    JP Morgan Ventures Energy Corporation (JPMVEC) a fost de acord să plătească o amendă civilă de 285 milioane de dolari Trezoreriei SUA şi să returneze profituri incorecte de 125 milioane de dolari unor abonaţi ai serviciilor de furnizare de electricitate California Independent System Operator şi Midcontinent Independent System Operator.

    Investigatorii Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei au constatat că divizia JP Morgan s-a angajat în 12 strategii de influenţare a pieţei energiei, în perioada septembrie 2010-noiembrie 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro