Uniunea Europeană a stabilit patru condiţii care vor trebui îndeplinite până luni la prânz.
Printre condiţii figurează “iniţierea de negocieri pe tema aplicării acordului de pace” propus de Administraţia Petro Poroşenko.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Rezervele de 30 de miliarde de dolari ar trebui să ajute Lukoil să finanţeze viitoare achiziţii, dar şi în cazul unor perturbări pe pieţele internaţionale, a declarat miliardarul rus Leonid Fedun, acţionar al Lukoil, într-un interviu acordat Bloomberg înaintea adunării anuale a acţionarilor grupului, potrivit Bloomberg.
“Este dificil să intri pe piaţa financiară acum atât cu obligaţiuni, cât şi cu împrumuturi. Băncile sunt speriate, regulile sunt foarte stricte şi există ameninţarea sancţiunilor. A existat presiune din partea SUA asupra băncilor”, a spus el.
Pentru a-şi consolida rezervele financiare, Lukoil va vinde acţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de dolari pe bursa din Hong Kong, posibil anul următor, şi vrea să reducă cheltuielile cu investiţiile cu un sfert, a afirmat miliardarul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru asigurarea păcii, “vom avea nevoie de o sporire a misiunii (de monitorizare) şi, în acest scop, ar fi foarte bine ca şi mai mulţi ruşi să facă parte din misiunea desfăşurată sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)”, a spus şeful diplomaţiei elveţiene, la finalul unei întrevederi la Viena cu preşedintele rus, Vladimir Putin.
Eforturi diplomatice pe toate fronturile se desfăşoară după ce autorităţile de la Kiev au declarat o încetare unilaterală a focului, acceptată de un lider separatist prorus.
Vladimir Putin, aflat marţi în capitala Austriei, a cerut prelungirea acestui armistiţiu, încălcat deja de rebeli, pentru a permite lansarea unor negocieri de pace.
La rândul său, Burkhalter a solicitat lansarea unui dialog ruso-ucrainean sub egida OSCE.
Peste 250 de observatori ai OSCE, printre care şi 11 ruşi, sunt în misiune în Ucraina, potrivit datelor organizaţiei.
Putin “a spus foarte clar” la Viena că sprijină această misiune şi că Rusia “va participa” la o eventuală consolidare a sa, a dat asigurări Didier Burkhalter.
Pentru Dorel Boris Simiz, cutia Pandorei s-a deschis de mai multe ori. Au ieşit de acolo producţie de textile în lohn şi pentru piaţa mass-market, un business în agricultură şi altul în zootehnie. Ultima deschidere a cutiei şi o decizie curajoasă au fost însă decisive pentru omul de afaceri.
Pandora Prod este un business de familie, care are în spate o istorie de peste două decenii“, povesteşte Dorel Boris Simiz, cel care conduce alături de familia sa Pandora Prod. În 1991, tatăl său a intrat în acest business, al producţiei de textile, în asociaţie cu un partener. Trei ani mai târziu a decis să dezvolte prima fabrică doar împreună cu familia.
La început, compania se adresa pieţei interne, însă apoi s-a orientat spre export. Dorel Boris Simiz a lucrat de la început în afacerea familiei, deşi a încercat pe parcurs şi alte businessuri, în special în agricultură: „Am avut şi alte investiţii, într-o fermă de creştere a porcilor şi în producţie agricolă, însă am vândut.către o firmă din Danemarca, pentru a mă concentra asupra producţiei de textile“.
„Am pornit la drum cu 30 de oameni şi 30 de maşini de cusut, iar acum avem peste 1.000 de angajaţi.“ Astăzi, partenerii de business ai Pandora Prod sunt doar companii străine, în general retaileri de lux. Până la a ajunge în acest punct, drumul a fost mai complicat.
În urmă cu aproape două decenii firma producea în sistem de lohn pentru retaileri mass market mari precum H&M, Next, Marks & Spencer sau Dorothy Perkins: „Aveam o marjă mică pentru că valoarea adăugată era mică, însă era un business sigur. În 2004 ajunseserăm să avem 1.500 de angajaţi“. Odată cu migraţia retailerilor spre Asia după forţă de muncă mai ieftină, businessul a intrat în criză, iar în 2008 familia Simiz a început restructurarea.
„În 2008, când businessul a intrat în criză, aveam trei fabrici care lucrau în lohn. Am decis atunci să realizăm produse integrate, respectiv să primim o schiţă de la client, iar noi să realizăm proiectarea şi dezvoltarea produsului.“ Tot producătorul român alege ţesătura şi accesoriile. Mai mult, se ocupă şi de transportul la client, având un parteneriat cu firme specializate. „Anterior, când lucram în lohn, clientul trimitea el şi materialele şi toate detaliile, noi doar executam produsul.“
Restructurarea businessului a început treptat, compania lucrând produse integrate doar pentru unii clienţi. A ajuns la 90% produse integrate şi vrea să mai crească ponderea şi anul acesta. „Realizăm cantităţi mai mici, însă valoarea per produs este mult mai mare, putând depăşi 100 de euro, sumă ce include şi valoarea materialului, a accesoriilor, manopera. La lohn ai doar manopera.“ Dorel Simiz recunoaşte că atunci când lucrezi în sistem de lohn ai într-adevăr clienţi mulţi, forţa de muncă este mai ieftină, însă şi veniturile sunt mai mici. La produse integrate, ai nevoie de investiţii în utilaje bune, ai nevoie de angajaţi bine pregătiţi şi de clienţi buni.
„Pentru că ne-am orientat către realizarea de produse integrate, cifra de afaceri a crescut puternic. An de an am crescut valoarea fiecărui produs realizat pentru că producem articole tot mai complexe.“ Marja de profit rămâne însă, ca şi în cazul lohnului, la 8-10%. Pandora Prod a terminat anul trecut cu afaceri de 128,8 mil. lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior. Profitul companiei a fost de 14,5 mil. lei, în creştere cu 38% faţă de 2012. Anul acesta compania se aşteaptă la o creştere de 3-5% a afacerilor, pe fondul creşterii uşoare a ponderii produselor integrate în total producţie.
„Odată cu restructurarea businessului ne-am reorientat de la clienţii mass market către piaţa exclusivistă şi de lux.“ Acum lucrează cu branduri precum Ted Baker, Cos, Hugo Boss, Comptoir de Cotonniers, Massimo Dutti şi alţii, toţi clienţii firmei fiind străini. Comptoir de Cottoniers a fost primul brand de lux din portofoliul Pandora Prod, compania lucrând cu ei din 1995.
“Astăzi (luni), în cursul unei şedinţe a SNBO (Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare), preşedintele Ucrainei a interzis categoric cooperarea cu Rusia în domeniul militar. Începând de astăzi, noi am încetat practic cooperarea în domeniul militar cu Federaţia Rusă”, a declarat Iarema.
La 31 mai, adjunctul ministrului rus al Apărării, Iuri Borisov, a denunţat faptul că Ucraina a încetat, începând din martie, să livreze Rusiei echipamente militare şi armament, deşi Moscova a plătit deja pentru o mare parte dintre acestea.
Ucraina ar putea pierde cota sa pe piaţa rusă a echipamentelor militare, a avertizat Borisov.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
1. Creşterea economică poate veni din efectul cumulat al unor investiţii străine mai susţinute decât în anii de criză şi dezvoltarea antreprenoriatului local. În acest sens, este importantă crearea unei economii deschise şi flexibile.
2. Statul ar trebui să ia toate măsurile pentru a debirocratiza administraţia, a simplifica în continuare fiscalitatea, a face foarte simplu pentru oricine vrea să se apuce de o afacere să navigheze hăţişul administrativ. Un antreprenor are destul de furcă în gestionarea afacerii propriu-zise şi nu are nevoie de piedici administrative suplimentare.
3. Sistemul de educaţie ar trebui şi el să fie reorientat, pe de o parte prin stimularea învăţământului vocaţional şi pe de altă parte prin încurajarea tinerilor să gândească antreprenorial.
UPDATE 3:05 – Poroşenko i-a prezentat lui Putin un plan de pace, dar s-a plâns de incursiunea unor tancuri
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, i-a prezentat, joi, preşedintelui rus, Vladimir Putin, un plan de pace pentru Estul prorus şi s-a plâns de o presupusă incursiune de tancuri în teritoriul ucrainean, relatează AFP.
“Preşedintele ucrainean i-a prezentat lui Vladimir Putin planul de soluţionare a situaţiei din sud-estul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Conceptul de boutique hotel este asociat de obicei cu dimensiunea, dar ce contează de fapt este o experienţă 360 de grade, în care personalizarea serviciilor merge până la extrem“, explică Diana Popescu, proprietar şi CEO al al hotelului boutique de cinci stele Epoque. Boutique hotelul este un concept care a apărut la începutul anilor ‘80 în Statele Unite ale Americii şi Anglia şi, de aproximativ 15 ani, şi în ofertele hotelierilor bucureşteni.
Caracterizate prin spaţiu mic, design autentic, servicii personalizate, atmosferă, încărcate uneori de un trecut istoric, acest tip de spaţii sunt din ce în ce mai des alese de către străinii care ajung în Capitală, de cele mai multe ori pentru business şi mai puţin pentru leisure. Intrat pe această nişă în urmă cu trei ani, hotelul boutique Epoque s-a dovedit a fi un pariu câştigător pentru proprietarii săi, pentru care a adus anul trecut venituri de 1,68 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, şi un grad de ocupare medie de 67%, în creştere faţă de gradul mediu de ocupare de 50% înregistrat în 2012.
După modul cum a funcţionat afacerea şi în primele luni ale acestui an, Popescu estimează venituri de 2 milioane de euro în 2014 si o creştere de 18% a cifrei de afaceri faţă de anul trecut. Optimismul proprietarei se datorează celor 45 de apartamente îmbrăcate în stil neoromânesc, restaurantului de gastronomie franceză, spaţiului destinat evenimentelor, wintersgarden-ului şi a unui spa, la care se adaugă proximitatea parcului Cişmigiu.
Ideea unui hotel boutique a venit pentru Popescu – pe atunci manager în industria bancară – în 2007, ca o alternativă a construirii unui bloc de locuinţe. Familia Popescu a cumpărat în 2004 terenul central din apropierea Cişmigiului, care includea şi fosta clădire a unei case de pensii din Bucureşti; pentru că în perioada respectivă imobiliarele erau pe val, o afacere cu apartamente de lux părea ideală, lucru care s-a schimbat trei ani mai târziu.
„Nu erau semne că piaţa şi-ar reveni în curând şi, inspiraţi de călătoriile familiei, ne‑am reorientat“, explică Popescu, amintindu-şi de hotelurile boutique din Provence şi Valea Loarei, vizitate în vacanţele familiei sale. Dacă piaţa imobiliarelor căzuse, nu se poate spune că situaţia era mai bună pentru hoteluri. „Piaţa hotelurillor de cinci stele din Bucureşti din acea perioadă nu era nici foarte săracă, nici extrem de generoasă, în schimb un boutique cu servicii de lux nu exista şi ne-am gândit că, oricât de mare ar fi criza, acesta este segmentul care va suferi cel mai puţin şi oamenii care vor călători vor fi cei care aleg astfel de servicii.“
Astfel, criza a răsturnat planurile iniţiale ale lui Popescu, dar şi pereţii construiţi pentru compartimentarea blocului de apartamente. A schimbat arhitectul, a regândit totul şi, după doi ani şi o investiţie de aproximativ 2 milioane de euro, hotelul şi-a deschis porţile. Clienţii care au ales să îi calce pragul sunt în proporţie de 85% străini, iar motivele pentru care ajung în Capitală sunt mai ales businessul. „Dacă până în 2012 aproximativ 90% din oaspeţii Epoque călătoreau în scop de business, în 2013, datorită creşterii segmentului leisure, ponderea este 75% business şi 25% leisure“, a observat Popescu.
Deşi balanţa atârnă în continuare în favoarea clienţilor corporate, Bucureştiul este din ce în ce mai mult luat în considerare ca destinaţie turistică: „Oamenii s-au săturat de city break-urile la Praga şi Paris, iar Bucureştiul intră cu succes pe harta noilor destinaţii, pe seama frumuseţii acestuia şi a vieţii de noapte din Centrul Vechi“, explică CEO-ul Epoque. Un argument în plus pentru care turiştii aleg mai puţin acest tip de hoteluri este şi faptul că preţul pentru o noapte petrecută aici, în plin sezon, este situat între 130 şi 350 de euro pentru un apartament.
Totuşi, dacă mai demult hotelurile de cinci stele sufereau din cauza gradului de ocupare scăzut din timpul weekendului, aflat aproape la jumătate faţă de cel din timpul săptămânii, Popescu a observat că, anul trecut, gradul de ocupare din weekend l-a egalat pe cel din timpul săptămânii, aspect care indică tendinţa de creştere a interesului turiştilor pentru acest segment. „Suntem într-un moment de cumpănă, este posibil ca din acest moment piaţa să o ia în sus, iar astfel recuperarea investiţiei să se facă mult mai rapid. Nu ştiu dacă o să mai revenim la preţurile aplicate hotelurilor de cinci stele în 2008, dar direcţia pieţei este clar ascendentă“, apreciază Popescu, care speră ca, în aproximativ 12 ani, să recupereze banii investiţi.
Dezvoltarea segmentului MICE, odată cu deschiderea centrului de conferinţe, ar putea ajuta la realizarea acestui lucru. Rezultatul unei investiţii de 500.000 euro, Epoque Events Gallery include o sală de conferinţe de 130mp şi un Wine & Cigar Club destinat relaxării after-work şi organizării de evenimente private. „Estimăm că în anul 2014 veniturile provenite din centrul de evenimente vor reprezenta aproximativ 20% din totalul veniturilor Epoque“, a declarat Popescu. La acestea se adaugă cele aduse de restaurantul de lux L’Atelier, unde bonul mediu ajunge la circa 200 de lei. „Competitivitatea este mare, segmentul de business este limitat, iar pe aceleaşi companii ne batem cam toţi“, concluzionează ea.
Pentru câştigarea acestui segment, reprezentanţii Grand Hotel Continental, boutique-ul de cinci stele deţinut de omul de afaceri Radu Enache, deschis tot în 2010, mizează pe istorie şi pe statutul de reper al „Micului Paris“ de odinioară. Hotelul face parte din grupul Continental Hotels, format din alte opt hoteluri răspândite în ţară (din care doar Grand Hotel Continental este încadrat la categoria celor cu cinci stele) şi care a totalizat o cifră de afaceri de 21 de milioane de euro în 2012, şi a raportat pierderi de aproximativ 4,1 milioane, potrivit informaţiilor oferite de Registrul Comerţului.
“Am văzut că toate părţile erau pregătite pentru o dezescaladare în criza din Ucraina”, a declarat Steinmeier la finalul unei întâlniri, la Sankt Petersburg, cu omologii săi rus Serghei Lavrov şi polonez Radoslaw Sikorski.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro