BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • A furat meserie de la Steve Jobs şi a devenit antreprenoare. Acum câştigă 33 milioane de dolari din propria invenţie

    Tânăra de 34 ani pe nume Gauri Nanda vinde ceasuri “alergătoare” prin Nanda Home, compania iniţiată de ea. În 2006, Nanda a inventat ceasul cu roţi Clocky, urmat de modelele Tocky şi Ticky lansate în 2010. Gauri Nanda, designer şi antreprenor, a început afacerea cu ceasuri inspirată de propriile probleme cu somnul, potrivit unui interviu pe care l-a acordat publicaţiei e-junkie.info. Întârzia la cursuri şi a creat “Clocky” în cadrul unui proiect de facultate ce avea să îi aducă şi beneficiul trezirii la timp.

    În februarie 2005, pozele cu Clocky au fost publicate pe site-uri renumite de gadgeturi precum slahdot.com şi gizmodo.com, iar Nanda a realizat potenţialul de business al invenţiei sale.

    Primele ceasuri vândute sub brandul Nanda Home au fost livrate la uşile somnoroşilor în decembrie 2006, iar de atunci, compania a continuat să se extindă şi să perfecţioneze ceasurile. Nanda a lucrat ca inginer software la Apple până în 2002, la scurt timp după ce a absolvit Universitatea din Michigan.

    A părăsit Apple un an mai târziu şi s-a înscris la M.I.T.’s Media Lab pentru a-şi dezvolta propriile creaţii. “Nu inteţionam să aduc Clocky pe piaţă. Atenţia acordată de media a dus la această decizie. A fost un bun motiv pentru oportunitatea de a înfiinţa o companie”, a declarat Nanda.

    Vânzările sunt asigurate în mare parte prin comerţul online. “Vindem oriunde, începând de la retail, online şi prin cataloage. Ne promovăm aproape exclusiv prin intermediul presei şi prin <gura lumii>. Facem videoclipuri amuzante şi ne folosim de social media pentru a genera interes.” Preţurile pentru un ceas inventat de Nanda variază între opt şi 58 de dolari, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

    Până anul trecut, Nanda Home a vândut peste 600.000 de ceasuri. Dezvoltarea produsului şi marketingul acestuia a devenit chiar şi studiu de caz în cadrul Harvard Business School.

    Gauri Nanda nu s-a oprit însă aici. Cea mai nouă idee a ei, Toymail, s-a concretizat în cutii poştale miniaturale în formă de animale care citesc mesajele primite de pe telefoane. Invenţia este destinată copiilor, ei pot răspunde prin înregistrarea vocilor lor, printr-o simplă apăsare pe un buton. Produsele se vor vinde cu circa 55 de dolari şi vor avea şi o taxă minimă pentru mesajele transmise.

  • Cum te învaţă şcoala românească să fii antreprenor. Sau cum nu te învaţă

    “Ludovic al XVI-lea obişnuia să afirme că o ţară este bogată atunci când oamenii ei sunt bogaţi. Fireşte, afirmaţia este la fel de adevărată şi astăzi, aşa cum demonstrează realităţile din multe ţări. În condiţiile contemporane principalii artizani ai bogăţiei sunt întreprinzătorii. Deci, ţările care se vor bogate trebuie să acorde o atenţie deosebită întreprinzătorilor.“ Aşa începe lecţia „Calităţi şi competenţe ale întreprinzătorului de succes“ din manualul de educaţie antreprenorială, materie predată obligatoriu elevilor de clasa a X-a. Elevii află din acelaşi manual că Jack Welch, de la firma General Electric, spunea că, pentru a reuşi în lumea afacerilor în anii 1990, trebuie să te gândeşti tot timpul la cum poţi face fiecare persoană mai folositoare şi mai valoroasă.

    Mădălina are 19 ani şi a absovit liceul în vara anului trecut. A învăţat un an şcolar educaţie antreprenorială de la profesoara de economie, însă recunoaşte că nu ştie niciun antreprenor român de succes. Radu Georgescu, Florin Talpeş, Dragoş Pavăl, Dan Şucu sau Raul Ciurtin sunt doar nişte nume de care nu a auzit până să o întreb. „Nu prea am învăţat nimic. Stăteam degeaba, nu scriam nimic şi ne dădea note aşa (fără o evaluare – n.r). Din când în când aveam de făcut proiecte şi luam de pe net referate“, spune Mădălina. Deşi nu s-a înscris la facultate, tânăra spune că preferă să lucreze într-un depozit de haine pentru patru lei pe oră, primiţi pentru că „nu aş şti cum şi ce să fac exact dacă aş avea o afacere“.

    Alex are 25 de ani şi a ales să încerce totuşi pe cont propriu, după ce a renunţat la facultate şi a lucrat timp de doi ani într-o companie. Singurul model în antreprenoriat a fost tatăl lui, proprietar timp de 20 de ani al unui magazin alimentar undeva în judeţul Mureş. Din 2009, la presiunea băncilor creditoare, tatăl său a închis afacerea şi a devenit angajatul fiului. Alex a înfiinţat o firmă de livrare de butelii de aragaz la domiciliul clienţilor. Mizând pe faptul că buteliile sunt voluminoase şi necesită înlocuirea aproape lunar, tânărul s-a gândit să intre pe o piaţă în care nu avea concurenţă. „Am lucrat ca şofer de camion de butelii, dar patronul a avut probleme şi a trebuit să încep pe cont propriu“, spune Alex. Era ianuarie 2012 când s-a trezit şomer, după ce grupul olandez SHV, lider mondial în distribuţia de gaz petrolier lichefiat, a decis să se retragă din piaţa locală după doar trei ani de la intrarea în România. Şi-a investit ultimul salariu într-o maşină Dacia Pick-Up veche de 15 ani şi a început să testeze modelul de business pe la porţile locuitorilor. „Acum câştig cam 2.500 de lei lunar, mai mult în lunile de vară şi mai puţin iarna pentru că lumea găteşte şi la sobă“, povesteşte Alex despre proiectul său. Pentru a porni cu motoarele turate, a încercat să obţină un credit de la bancă, însă încercarea nu a dat roade pentru că nu avea un plan de afaceri cu care să îi convingă pe ofiţerii de credite.

    În Harghita, locul unde se desfăşoară activitatea firmei sale, doar alţi 1.148 de tineri cu vârsta sub 30 de ani deţin o firmă, însemnând 7,24% din totalul firmelor înregistrate în judeţ, cel mai scăzut procent din ţară. La nivel naţional, din cele peste 710.000 de firme active la finalul anului 2013, 130.000 erau înregistrate de persoane cu vârsta până la 29 de ani, reprezentând 11,5% din total, la jumătate faţă de antreprenorii cu vârsta între 50 şi 59 de ani, potrivit informaţiilor furnizate de Registrul Comerţului. Giurgiu este liderul la capitolul afaceri deţinute de tineri, cu un procent de peste 15% din totalul firmelor din judeţ.

    Apetitul tinerilor pentru antreprenoriat este descurajat mai ales de lipsa de cunoştinţe de afaceri şi de capitalul de pornire redus. Consultantul Dragoş Pătroi clasifică trei cauze: materiale, educaţionale şi motivaţionale. Pătroi observă că, din punct de vedere material, un tânăr de 29 de ani nu poate dispune de resursele financiare necesare demarării şi consolidării unei afaceri pe termen lung. În plus, accesul la finanţare nu este – cel puţin în etapa actuală – unul facil, ci, dimpotrivă, unul birocratic şi destul de costisitor, sub aspectul costurilor pe care le implică, în special în cazul afacerilor de tip start-up. În multe dintre aceste situaţii, putem vorbi doar despre nişte businessuri punctuale, de nişă, care ţin mai mult de abilităţile şi de capacităţile personale ale celui care demarează o astfel de afacere. 

    „Din punct de vedere educaţional, tinerii nu sunt formaţi să aibă o mentalitate de antreprenori. Nu sunt promovate modele de oameni de afaceri care au reuşit prin puterea şi capacităţile lor, fără a intra în anumite conjuncturi sau compromisuri, indiferent de natura lor.“ Pe lângă activitatea de consultanţă fiscală, Pătroi predă în regim de colaborare şi în cadrul programelor de masterat în domeniul fiscal, organizate de Academia de Studii Economice din Bucureşti. Îi întreabă des pe studenţi de ce fac masteratul şi ce vor să facă după ce îl termină; cei mai mulţi îi spun că speră să îşi găsească un job în domeniul bancar sau în cadrul firmelor de contabilitate şi de consultanţă fiscală. Pătroi invocă şi factorul motivaţional – „în momentul în care ştirile de la TV prezintă oameni de afaceri care dau faliment sau care reuşesc doar cu o anumită susţinere (de cele mai multe ori politică), tinerilor le este substituită motivaţia de a începe o afacere pe cont propriu cu aceea de a-şi găsi un loc de muncă stabil şi plătit cât mai bine. Aceasta devine oportunitatea cea mai bună care se conturează în mintea lor“.

  • Antreprenorul care face trei milioane de euro din afaceri cu statul vorbeşte despre valori

    AŞA S-A PREZENTAT ANTREPRENORUL LA ÎNCEPUTUL INTERVENŢIEI SALE DE LA CONFERINŢELE UMANAGER, un proiect de susţinere a eticii în afaceri dezvoltat de Steven van Groningen, Wargha Enayati, Silviu Hotăran şi Septimiu Postelnicu. „Silviu (Hotăran – n.r.) a insistat mult să merg să vorbesc la acest eveniment, pentru că folosirea eticii în raport cu statul pare că nu cadrează în România.” Marcel Foca, acţionar majoritar şi director general al Intergraph Computer Services, insistă însă că se poate.

    Discursul său pare desprins dintr-un manual de bună purtare. Vorbeşte despre valori, dar şi despre creşterea calităţii vieţii românilor prin servicii publice mai bune, despre nevoile reale ale societăţii, despre voluntariat social. Mediul de afaceri îl recomandă ca fiind o specie rară, un antreprenor care face afaceri cu statul fără a cunoaşte culoarea foloaselor necuvenite.
    „Am de urcat doi munţi în viaţa asta: primul se numeşte «Jean Monnet», amândoi băieţii mei învaţă acolo, iar al doilea se numeşte administraţia publică; peste 90% dintre proiectele mele sunt cu statul”, spune Marcel Foca, din 1997 acţionarul şi managerul general al companiei Intergraph Computer Services (ICS), partenerul local al corporaţiei americane Intergraph Corp. (SUA), lider de piaţă de peste 30 de ani în domeniul cartografierii şi al tehnologiei geospaţiale.

    DOMENIUL PENTRU CARE LUCREAZĂ INGINERII DE LA INTERGRAPH PREDISPUNE LA BUSINESS CU STATUL, cele mai importante proiecte dezvoltate de companie fiind în relaţie directă cu instituţii din administraţia publică.

    Printre proiectele livrate de Intergraph începând cu 1995 se numără lansarea primului oraş digital din România (Constanţa, proiect făcut de Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului pe baza echipamentelor, software-ului şi asistenţei tehnice livrate de Intergraph – 1995), un sistem informatic de gestionare a cadastrului minier pentru Compania Naţională a Lignitului Oltenia – 1998, prima versiune a soluţiei de gestiune a drumurilor judeţene, în cadrul proiectului realizat la CJ Mureş – 2002, Map2Net – proiect geospaţial pentru administraţia publică locală, Primăria Bucureşti – 2003, TEGIS pentru Transelectrica – 2004, „Maparea criminalităţii„ dezvoltat pentru Poliţia Română – 2006 sau proiectul prin care Poliţia Comunitară din Sibiu devine prima poliţie comunitară „geospaţială„ prin utilizarea unei soluţii geospaţiale de planificare, dispecerizare şi monitorizare a echipajelor de intervenţie realizate de ICS.

    CAPETELE DE AFIŞ DIN PORTOFOLIUL COMPANIEI SUNT ÎNSĂ SISTEMUL NAŢIONAL DE RAPORTARE A INCIDENTELOR, proiectul de sectorizare geospaţială pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 şi R.E.L.U.A.T., un proiect care a fost nedrept de puţin mediatizat, dar care a schimbat modul de funcţionare a sistemului. „Legea 2 din 1968 dădea o listă a localităţilor din fiecare judeţ din România, fără a menţiona însă delimitarea lor teritorială, adică de unde până unde ţine localitatea respectivă; până în 2011, delimitarea era la mica înţelegere între primării”, povesteşte Marcel Foca de unde a început munca pentru registrul electronic al limitelor unităţilor administrativ-teritoriale (R.E.L.U.A.T.). Cu alte cuvinte, spune antreprenorul, ceea ce am învăţat noi la geografie ca fiind limitele oraşelor din ţară erau date „scoase din burtă„; atunci când manualele vor lua în calcul datele R.E.L.U.A.T., „copiii vor învăţa lucruri corecte„. Deşi a fost un proiect enorm ca volum de lucru, Marcel Foca spune că au alocat toate resursele necesare, indiferent de valoarea acestora, „deoarece este un proiect care va face istorie”.

  • Cinci repere care îţi vor spune dacă poţi sau nu să începi o afacere

    1. Stabilirea obiectivelor şi definirea planului prin care se vor atinge obiectivele. Fără o idee foarte clară asupra unde vei fi în trei sau şase luni, este greu să defineşti strategia corectă de dezvoltare a companiei.

    2. Analizarea termenilor legali şi a condiţiilor pe care trebuie să la îndeplinească firma pentru a nu încălca regulamentele. Este important ca înainte de a porni efectiv afacerea să te consulţi cu un specialist în legătură cu aspectele legale ale activităţii.

    3. Analiza implicaţiilor financiare. Deschiderea unei afaceri implică o serie de investiţii şi trebuie să te asiguri că eşti pregătit să te găseşti în situaţii dificile din punctul de vedere al banilor.

    4. Alegerea unor persoane care să te susţină în dezvoltarea afacerii. Este greu să dezvolţi o afacere de succes singur, astfel că este extrem de important să ai un grup de oameni care te vor ajuta, fie financiar sau cu relaţii, în momentul în care porneşti la drum.

    5. Trebuie să ştii că ai ceea ce trebuie pentru a fi antreprenor. Idei vin multora dintre noi, însă de la o idee până la o afacere de succes este un drum lung. Trebuie să fii sigur că eşti pregătit să faci sacrificiile care se vor ivi de-a lungul timpului.

  • Zece sfaturi pentru tinerii antreprenori

    1. Un antreprenor trebuie să faca ceea ce îi place.

    2. Un tânăr om de afaceri trebuie să poată utiliza inteligent toate resursele pe care le are la dispoziţie.

    3. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie ceea ce face, şi să facă ceea ce ştie.

    4. La început, o afacere trebuie să arate ca un start-up. Trebuie să uitaţi de maşini scumpe, aparatură de ultima generaţie şi alte cheltuieli inutile.

    5. Puţine persoane vor finanţa o afacere nouă. În loc să cautaţi finanţări, încercaţi să gasiţi ideea de afacere care să producă bani.

    6. Un antreprenor trebuie să ştie ceea ce vrea. Trebuie să fiţi gata să faceţi anumite sacrificii pentru afacerea începută.

    7. Un antreprenor trebuie să ştie să îşi organizeze timpul.

    8. Un tânăr antreprenor trebuie să îşi găsească un mentor.

    9. Un antreprenor trebuie să poată explica şi altora detaliile afacerii pe care o porneşte.

    10. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie când să renunţe. Uneori, afacerile nu merg bine chiar dacă v-aţi gândit la toate detaliile. Să ştii când să renunţi e un lucru esenţial.
     

  • Peste 1400 de proiecte înscrise în cursa pentru ajutoare de minimis

    Ajutorul de minimis, acordat din bugetul Ministerului Economiei, poate reprezenta un maxim de 90% din valoarea totală a costurilor eligibile ce au fost aprobate, fără a depăşi însă 100.000 euro. Sumele acordate sunt nerambursabile.
    Fondurile vor fi alocate de la bugetul Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.


    Astfel, IMM-urile trebuie să menţină locurile de muncă existente la data înregistrării cererii de finanţare şi să creeze până la finalizarea investiţiei, dar şi să menţină ulterior pentru o perioadă de trei ani locurile de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste ajutoare 1.111 de IMM-uri, potrivit Mediafax.

     

  • Va fi 2014 anul în care vom depăşi criza economică?

    CEL MAI OPTIMIST VORBITOR A FOST ION STURZA, PREŞEDINTELE FONDULUI DE INVESTIŢII FREIBURG INVESTMENTS, CARE SUSŢINE CĂ 2014 VA FI ANUL ÎN CARE VOM DEPĂŞI CRIZA ECONOMICĂ. Argumentul a fost că nicio criză economică nu poate ţine mai mult de cinci ani; după, se transformă într-o criză a elitelor. Argument discutabil, dar, pe de altă parte, cum rezultatul este extrem de dezirabil, îi putem admite justeţea. Destul de ermetic, Ion Sturza a adăugat câteva acţiuni ale guvernului, este vorba de două privatizări şi două proiecte investiţionale majore, prognoze destul de „safe”; ideal ar fi ca guvernul să finalizeze cât mai multe proiecte investiţionale sau privatizări, fără eşecuri. Trebuie să conştientizăm, spune Ion Sturza, că fără poveşti de succes vom rămâne la mila ploilor şi a agriculturii pentru a marca o creştere economică. „Poporul„, a adăugat Sturza, „va câştiga alegerile”, din cauza măsurilor populiste care vor fi luate de politicieni, iar bonusul vine din partea oamenilor de afaceri, care vor renunţa la insolvenţă ca strategie de business.

    GUVERNUL NU MIZEAZĂ, SPUNE DRAGOŞ PÎSLARU DE LA GEA, PENTRU AVANSUL DE 2,2% AL PIB DIN 2014, pe agricultură, ci, cumva neaşteptat, pe o creştere a construcţiilor de peste şase procente, împreună cu creşteri mai modeste în industrie şi în zona serviciilor. Cifrele oficiale mai arată şi o creştere destul de importantă a consumului, de la 0,3% la 1,7%. Dincolo de cifrele oficiale şi de prognozele guvernamentale – printre altele, creşteri importante ale fondurilor europene atrase, 60.000 de noi locuri de muncă, creşterea salariului mediu net de la 1.594 la 1.676 lei sau cursul de schimb mediu de 4,45 lei/euro – Dragoş Pîslaru crede că 2014 ar putea fi anul în care vor începe să se coaguleze, la nivel de oraş, clustere economice, comunităţi de afaceri locale. Descentralizarea ar putea aduce primele falimente ale autorităţilor locale, în condiţiile în care 60% dintre acestea nu-şi pot acoperi în prezent cheltuielile, iar din cele 60% circa 20% sunt „faliment curat„. Ştirea anului viitor, în opinia lui Pîslaru, este faptul că România ar putea obţine „autosuficienţa energetică„ din zăcămintele de gaze din Marea Neagră şi din exploatarea gazelor de şist.

    Magda Săndulescu, customer  value proposition director la Raiffeisen Bank, crede că 2014 va aduce o creştere a internetului mobil şi a accesărilor, iar în zona bancară se va constata o creştere a numărului de tranzacţii.

    ELENA BADEA, HEAD OF MARKET ENABLEMENT LA COMPANIA DE CONSULTANŢĂ EY, CREDE CĂ LINKEDIN VA DEVENI PRINCIPALUL CANAL DE COMUNICARE ŞI DE CREŞTERE ÎN ZONA B2B. Un recent studiu al companiei la care au răspuns peste 170 de şefi de companii arată că 41% folosesc LinkedIn în prezent în acest fel, iar anul viitor ponderea lor va urca la 55%. 78% dintre companii spun că a comunica prin social media este o acţiune importantă (97% comunică la nivel global); Elena Badea crede că anul viitor vom depăşi pragul de 85%. Companiile vor descoperi comunicarea vizuală, prin intermediul Vine, Pinterest, Tumblr sau Slideshare. „Conţinutul video va ajunge, alături de social media, pe agenda de comunicare a companiilor, începând de anul viitor. La fel şi «augmented reality»”, spune Elena Badea.
    Ivan Patzaichin, antreprenor social, are o viziune uşor pesimistă asupra evoluţiei rezultatelor sportive şi crede că pe termen scurt rezultatele excepţionale vor fi finanţate de sportivi şi se vor baza doar pe ambiţia acestora, nu şi pe sprijinul statului. Fostul sportiv crede, în schimb, că ecoturismul românesc poate progresa, „se simte o pornire interesantă pe partea acesta”.

    “SUNT CONVINS CĂ BUGETUL PE 2014 VA AJUNGE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI VOM AVEA PRIMUL CAZ ÎN CARE INSTANŢA CONSTITUŢIONALĂ SE VA UITA PE FONDUL BUGETULUI ŞI VA SANCŢIONA AŞA-NUMITA SINCERITATE BUGETARĂ; vedem ce cifre sunt puse în buget şi cât de uşor sunt puse cifrele în buget”, spune avocatul Mădălin Niculeasa, de la Niculeasa Litigators, Tax, Regulatory. Avocatul crede că breasla sa va avea un an bun, în sensul că în 2014 vom asista la o scădere a calităţii legii; nu judecătorii sau avocaţii sunt proşti, ci legile sunt proaste, spune Niculeasa, pentru că nu avem specialişti care să facă legi. Iar legi proaste înseamnă vremuri faste pentru avocaţi. În egală măsură va fi şi anul clienţilor: criza a învăţat clienţii să ceară de la avocaţi valoare adăugată, iar avocatul a devenit un instrument de business. 

    Constantin Măgdălina, Knowledge Management, Market Enablement la EY, crede că anul viitor vom urca cinci locuri, de pe locul 48 pe 43, în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ridicat coeficient al inovaţiei, bazându-se pe suplimentările de fonduri pentru domeniu, pe realizarea de clustere şi comunităţi de afaceri locale sau pe rezultatele bune ale inventatorilor români la concursuri. Aplicaţia anului 2014 va fi Vine, serviciul de video-sharing al Twitter, crede Măgdălina, bazându-se pe creşterea acesteia din 2013, de 403%.

    Trecând de limitele lui 2014, Mihai Pop de la EY România susţine că România nu va finaliza reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în următorul deceniu, în baza consumului de energie electrică în scădere, iar investiţiile vor merge în alte zone. O prognoză mai optimistă a lui Mihai Pop este că România va deveni un pol logistic pentru zonă, iar portul Constanţa va fi poarta de trafic a bunurilor în estul Europei. Vor apărea mai multe centre logistice şi am putea asista la o serie de tranzacţii în domeniu.

    Antropologul Vintilă Mihăilescu mizează pe cultură, care „va deveni o resursă alternativă şi regenerabilă”, iar cunoaşterea culturii locale va deveni un atu competitiv pentru corporaţii.

  • Vodafone îşi transformă angajaţii în antreprenori. Magazinele operatorului vor putea fi deschise şi în sistem de franciză

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte 6 vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, a declarat marţi, într-o conferinţă, directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei.

    “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, a spus Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a spus că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză.

    “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

    Vodafone România, condusă de Inaki Berroeta, este parte a grupului britanic Vodafone şi al doilea operator local de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi.

  • Compania care a născut 200 de antreprenori în România: Căutăm buni gospodari cu potenţial minim de risc

    “UN BUN GOSPODAR CU UN MINIM POTENŢIAL DE RISC”, descrie succint Ioan Mezei, directorul general al Stihl România, profilul antreprenorilor care formează acum reţeaua de francizaţi ai companiei. Mai pe larg, distribuitorii Stihl au vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, iar activitatea lor este specializată, ca în cazul showroom-urilor auto. Investiţia de plecare este de circa 10.000 de euro, bani care reprezintă capitalul circulant, iar „cea mai dificilă perioadă a unui distribuitor este, de regulă, în primii ani„, spune Mezei. El completează că în acest interval Stihl susţine colaboratorii prin sisteme de prezentare, dotarea magazinului, semne pentru identificarea distribuitorului. Spaţiile comerciale au suprafeţe medii de 40-50 mp, dar sunt şi cazuri în care magazinele au doar 20 mp sau, dimpotrivă, spre 70 mp.

    STIHL ARE ÎN ROMÂNIA 220 DE DISTRIBUITORI, care operează în total în jur de 300 de magazine, iar în fiecare din ultimii ani au intrat în reţea 15-20 de noi parteneri. „O parte se pierd pe parcurs. 2-5% dintre ei ies din sistem în fiecare an„, povesteşte Mezei. Rezultatele unei afaceri de acest tip se obţin pe termen mediu şi lung, iar directorul Stihl enumeră în rândul cauzelor potenţiale care duc la eşecul unei astfel de afaceri insuficienţa capitalului propriu, diferenţa dintre aşteptări şi realitate, competiţia şi evoluţia pieţei.
    Distribuitorii care au deja o vechime de 10-15 ani în reţea au ajuns să administreze mai multe astfel de spaţii, chiar şi şapte.

    Despre încasările partenerilor, Ioan Mezei spune doar că există diferenţe între spaţiile mai noi şi cele care şi-au format deja o clientelă, dar că sunt parteneri care pot ajunge la vânzări de câteva milioane de lei pe an. „Un începător e un mic antreprenor care fie are abilităţi şi cunoştinţe de natură tehnică, fie are experienţă comercială cu produse similare, respectiv cu specific tehnic.”
    Un astfel de antreprenor trebuie să fie foarte atent, la debutul afacerii, să menţină o structură de costuri mici. „Antreprenorul va fi şi angajat; astfel poate economisi costurile cu un salariat şi poate intra în zona de profitabilitate într-o perioadă rezonabilă de timp.„ Perioadă care se poate plasa între unu şi doi ani, explică Mezei pe baza experienţei partenerilor Stihl.

    Cei 10.000 de euro care reprezintă capitalul de pornire pentru un francizat Stihl constituie un prag minim, precizează Ioan Mezei. „Un distribuitor care îşi asumă costuri prea mari nu le poate susţine fără volume semnificative.„ Un distribuitor începător poate vinde în primul an în jur de 100 de produse, „dar nu trebuie neglijat nici faptul că o parte din încasări vin din service-ul de garanţie şi postgaranţie„. Compania este singurul producător de motoferăstraie care produce şi lanţuri compatibile cu alte mărci, iar în oferta magazinelor din reţea se află şi consumabile pentru motounelte, ca lubrifianţi sau fire. Astfel încât în cazul unor parteneri service-ul poate reprezenta 25% din activitate.

    Profitabilitatea unui francizat Stihl se plasează în jurul a 10-12%, dar variază de la situaţie la situaţie, punctează Mezei, care se află la conducerea companiei din 1999. „În marile oraşe profitabilitatea poate fi mai mică, pentru că sunt mai mari costurile cu chiriile şi salariile.„ Pe de altă parte, la fel de bine există şi parteneri care sunt proprietarii spaţiilor şi nu mai au deloc grija chiriei.
    Cele 300 de puncte de vânzare a produselor Stihl, care, spre deosebire de competitori, nu se regăsesc în reţele de bricolaj ca Dedeman, Bricostore, Baumax, Hornbach sau Praktiker, nu reprezintă, conform lui Ioan Mezei, punctul de saturaţie al pieţei. „Pe termen mediu şi lung mai e loc de creştere. Principala limitare nu e nivelul de consum, ci veniturile populaţiei, şi în cazul produselor noastre, la fel ca şi în alte segmente de piaţă.„ Piaţa motouneltelor poate creşte într-un singur an şi cu 20%, pe baza creditelor de consum.