Tag: actiuni

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Compania care îţi dă o sută de mii de dolari ca să demisionezi

    Înţelegerea vine la şase ani după ce compania, ce angajează peste 23.000 de însoţitori de bord, a retras mai multe aeronave, rămânând astfel cu un surplus de personal, relatează Business Insider.

    Sindicatul însoţitorilor de bord din Statele Unite a lăudat măsura, numind-o “fără precedent” în istoria recentă a aviaţiei. “Găsirea unei modalităţi care să fie corectă pentru ambele părţi este un pas înainte în relaţia noastră cu uniunea”, a declarat Mike Bonds, directorul de resurse umane al United Airlines.

    Acţiunile United Airlines s-au tranzacţionat, luni, la preţul de 49,56 dolari pe acţiune.

  • Valoarea de piaţă a Facebook depăşeşte 200 de miliarde de dolari

    Facebook este cotată ca a 22-a companie din lume, în spatele Verizon şi peste Toyota.

    Acţiunile reţelei sociale au crescut cu peste 9% de la sfârşitul lunii iulie, atunci când rezultatele financiare pentru al doilea trimestru au depăşit aşteptările analiştilor.

    Vânzările aferente lunilor aprilie-iunie au arătat o creştere de 61% faţă de primele trei luni ale anului. Din totalul vânzărilor, mobile advertising-ul a reprezentat peste 60%.

  • Malaysia Airlines pierde două milioane de dolari pe zi din cauza avioanelor care zboară aproape goale

    Compania Malaysia Airlines se confruntă cu grave probleme financiare, datorită în mare măsură celor două tragedii aviatice în care a fost implicată. În ultimele săptămâni, mai mulţi pasageri au postat fotografii cu aeronavele zburând cu mai puţin de jumătate din locuri ocupate.

    În martie, zborul 370 de la Kuala Lumpur la Beijing a dispărut, iar soarta celor 227 de pasageri rămâne un mister. În iulie, zborul 17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur a fost doborât deasupra Ucrainei, iar cei 283 de pasageri au murit. Aceste două accidente au fost suficiente pentru ca tot mai mulţi călători să aleagă alte companii aeriene, în ciuda campaniilor de marketing desfăşurate de malaezieni.

    Compania a înregistrat pierderi în ultimii cinci ani, însă a continuat să opereze în ciuda acestui fapt. Începând cu luna august, Malaysia Airlines a mărit comisionul oferit agenţiilor de turism de la 6 la 11% şi a redus considerabil preţul biletelor, însă rezultatele nu sunt încurajatoare. Un zbor cu Malaysia Airlines între Kuala Lumpur şi Beijing costă 238 de dolari, faţă de un preţ mediu de 500 de dolari oferit de celelalte linii.

    La începutul lunii august, compania de stat Khazanah Nasional a anunţat că va achiziţiona pachetul de 31% pe care nu îl deţine încă din acţiunile companiei, devenind astfel unic acţionar.  Fondul de investiţii deţinut de statul malaezian va cheltui aproape 450 de milioane de dolari pentru a răscumpăra acţiunile operatorului aerian în vederea delistării de pe bursă. Preţul oferit de fondul Khazanah Nasional este cu 12,5% mai mare decât cea mai recentă cotaţie bursieră a companiei MAS.

    Specialiştii estimează că, până la sfârşitul acestui an, Malaysia Airlines va trece printr-un amplu complex de rebranding.

  • Acţiunile Apple au atins un nivel istoric, susţinute de aşteptările privind noile modele iPhone

    Titlurile Apple au urcat marţi cu 1,4%, la 100,53 dolari pe unitate, peste recordul de 100,3 dolari pe unitate atins pe 19 septembrie 2012, chiar înainte de lansarea la vânzare a iPhone 5. Acţiunile Apple s-au apreciat cu 25% în acest an, iar miercuri au continuat evoluţia pozitivă în timpul tranzacţiilor electronice, urcând până la 100,98 dolari pe unitate, transmite Bloomberg.

    De la debutul iPhone în 2007, acţiunile Apple au crescut de peste şapte ori, dar în anul după lansarea iPhone 5 au pierdut o treime din valoare, din cauza temerilor că în lipsa fondatorului Steve Jobs compania a rămas fără idei de produse vedetă.

    Percepţia s-a schimbat însă, analiştii anticipând vânzări record pentru viitoarele modele de iPhone care vor fi lansate în acest an.

    Investitorul Carl Icahn, care a insistat în acest an ca Apple să extindă un program de răscumpărare de titluri, a declarat că creşterea cotaţiei acţiunilor confirmă opinia sa că producătorul iPhone este subevaluat.

    Icahn deţine 52,8 milioane de acţiuni Apple, în valoare de 5,3 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date publice.

    În luna iunie, persoane apropiate situaţiei au declarat că Apple intenţionează să introducă în producţie două smartphone-uri cu ecrane mari, ca răspuns la produsele Samsung Electronics şi HTC.

    Creşterea cotaţiei acţiunilor Apple arată că investitorii au încredere în strategia directorului general Tim Cook de a introduce iPhone-uri cu ecrane mari, de a returna bani acţionarilor şi de a lansa noi aparate.

    Pe lângă iPhone-urile cu ecrane mari, Cook s-a angajat că Apple va intra în acest an pe o nouă piaţă. Compania a anunţat că dezvoltă un smartwatch, iar Katy Huberty, analist la Morgan Stanley, consideră că Apple ar putea vinde în primul an de la lansare până la 60 de milioane de astfel de aparate purtabile, adăugând până la 9 miliarde de dolari la veniturile anului fiscal 2015.

    Reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze.

    Cook s-a arătat totodată mai deschis decât Steve Jobs în privinţa returnării de bani către acţionari. Astfel, Apple aplică un program de returnare către aceştia a 130 de miliarde de dolari, prin răscumpărări de titluri şi dividende. Compania este mai activă şi în privinţa achiziţiilor, între care preluarea pentru 3 miliarde de dolari a Beats Electronics.

    Apple este cea mai mare companie din lume în privinţa capitalizării de piaţă, de peste 30% mai mare decât cea a Exxon Mobil, aflată pe locul al doilea.

    Profitul Apple a crescut în al treilea trimestru fiscal cu 12%, la 7,75 miliarde de dolari.

    Între timp, acţiunile Samsung Electronics, cel mai mare concurent al Apple, au scăzut cu 8,6% în acest an. Profitul Samsung, cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial, a scăzut timp de trei trimestre consecutive, din cauza concurenţei din partea Apple, pe segmentul smartphone-urilor vârf de gamă, şi a producătorilor chinezi, precum Xiaomi şi Lenovo, pe segmentul telefoanelor ieftine.

    În trimestrul al doilea, profitul Samsung a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 6,1 miliarde dolari.

  • Acţiunile Apple au atins un nivel istoric, susţinute de aşteptările privind noile modele iPhone

    Titlurile Apple au urcat marţi cu 1,4%, la 100,53 dolari pe unitate, peste recordul de 100,3 dolari pe unitate atins pe 19 septembrie 2012, chiar înainte de lansarea la vânzare a iPhone 5. Acţiunile Apple s-au apreciat cu 25% în acest an, iar miercuri au continuat evoluţia pozitivă în timpul tranzacţiilor electronice, urcând până la 100,98 dolari pe unitate, transmite Bloomberg.

    De la debutul iPhone în 2007, acţiunile Apple au crescut de peste şapte ori, dar în anul după lansarea iPhone 5 au pierdut o treime din valoare, din cauza temerilor că în lipsa fondatorului Steve Jobs compania a rămas fără idei de produse vedetă.

    Percepţia s-a schimbat însă, analiştii anticipând vânzări record pentru viitoarele modele de iPhone care vor fi lansate în acest an.

    Investitorul Carl Icahn, care a insistat în acest an ca Apple să extindă un program de răscumpărare de titluri, a declarat că creşterea cotaţiei acţiunilor confirmă opinia sa că producătorul iPhone este subevaluat.

    Icahn deţine 52,8 milioane de acţiuni Apple, în valoare de 5,3 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date publice.

    În luna iunie, persoane apropiate situaţiei au declarat că Apple intenţionează să introducă în producţie două smartphone-uri cu ecrane mari, ca răspuns la produsele Samsung Electronics şi HTC.

    Creşterea cotaţiei acţiunilor Apple arată că investitorii au încredere în strategia directorului general Tim Cook de a introduce iPhone-uri cu ecrane mari, de a returna bani acţionarilor şi de a lansa noi aparate.

    Pe lângă iPhone-urile cu ecrane mari, Cook s-a angajat că Apple va intra în acest an pe o nouă piaţă. Compania a anunţat că dezvoltă un smartwatch, iar Katy Huberty, analist la Morgan Stanley, consideră că Apple ar putea vinde în primul an de la lansare până la 60 de milioane de astfel de aparate purtabile, adăugând până la 9 miliarde de dolari la veniturile anului fiscal 2015.

    Reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze.

    Cook s-a arătat totodată mai deschis decât Steve Jobs în privinţa returnării de bani către acţionari. Astfel, Apple aplică un program de returnare către aceştia a 130 de miliarde de dolari, prin răscumpărări de titluri şi dividende. Compania este mai activă şi în privinţa achiziţiilor, între care preluarea pentru 3 miliarde de dolari a Beats Electronics.

    Apple este cea mai mare companie din lume în privinţa capitalizării de piaţă, de peste 30% mai mare decât cea a Exxon Mobil, aflată pe locul al doilea.

    Profitul Apple a crescut în al treilea trimestru fiscal cu 12%, la 7,75 miliarde de dolari.

    Între timp, acţiunile Samsung Electronics, cel mai mare concurent al Apple, au scăzut cu 8,6% în acest an. Profitul Samsung, cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial, a scăzut timp de trei trimestre consecutive, din cauza concurenţei din partea Apple, pe segmentul smartphone-urilor vârf de gamă, şi a producătorilor chinezi, precum Xiaomi şi Lenovo, pe segmentul telefoanelor ieftine.

    În trimestrul al doilea, profitul Samsung a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 6,1 miliarde dolari.

  • Când era copil nu avea bani nici de pantofi. Ulterior a dezvoltat un imperiu industrial

    Unul dintre industriaşii de seamă ai României din perioada interbelică, Dumitru Mociorniţă s-a născut pe 5 august 1885 într-o familie de ţărani din localitatea Ţintea din judeţul Prahova. Familia sa era atât de săracă, încât se spune că învăţătorul său obişnuia să îl aşeze în spatele clasei, pentru că nu avea încălţări, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul dedicat industriaşului.

    A studiat la liceul Sfinţii Petru şi Pavel din Ploieşti şi la liceul cu profil economic Kretzulescu din Bucureşti. La examenul de bacalaureat a fost remarcat de Ion I. C. Brătianu, care i-a oferit o bursă la Şcoala Superioară de Comerţ din Bucureşti, iar mai târziu, la Şcoala Superioară Practică pentru Comerţ şi Industrie din Paris. În perioada studiilor din Paris, practica din timpul şcolii se făcea în întreprinderile textile din Franţa, în fabricile de construcţii de maşini din Anglia şi în cele destinate industriei chimice din Germania. Era o perioadă în care se experimentau metodele inventatorilor în domeniul managementului modern şi se studiau tehnologiile noi.

    Mociorniţă este atras de Germania şi începe să lucreze acolo ca reprezentant comercial al unei firme de produse chimice din portul Hamburg. După absolvirea studiilor din Paris, se întoarce în ţară şi este angajat ca director la fabricile industriaşului Prodanoff. Activitatea de acolo l-a ajutat să intre în contact cu un alt mare industriaş din domeniul industriei de încălţăminte, Grigore Alexandrescu. Din 1909 a devenit manager în cadrul întreprinderilor lui Alexandrescu, iar ulterior s-a căsătorit cu fiica lui. Datorită noului său statut social şi comportamentului din care reieşea experienţa vieţii petrecute în Franţa şi Germania, atrage şi atenţia politicienilor. Primele sale investiţii au fost într-un teren din Predeal şi în acţiuni în cadrul Societăţii Cooperative din Predeal, unde este ales membru în consiliul de administraţie. Finalizează lucrările pentru sursele de apă potabilă din Predeal şi pentru canalizarea localităţii şi face investiţii şi pe Valea Râşnoavei.

    După începerea Primului Război Mondial, se ocupă de aprovizionarea cu echipament şi materii prime necesare armatei, iar pentru activitatea sa din război primeşte ordine şi medalii din partea Armatei Române, dar atrage şi atenţia sovieticilor.

    După război, încearcă să colaboreze cu fratele său, Gheorghe Mociorniţă, care îşi pusese pe picioare propria afacere în Ploieşti, dar până la urmă, inspirat de nevoile din armată –  bocanci, şei, harnaşamente, haine din piele ş.a. – Dumitru Mociorniţă se hotărăşte să-şi facă propria fabrică şi tăbăcărie, capabilă să reziste concurenţei străine. În 1923, a înfiinţat fabrica de încălţăminte Mociorniţă, pe un teren viran de la marginea Bucureştiului, în urma unui împrumut de 30 milioane lei, cu utilaje aduse în leasing din Germania şi din Marea Britanie. În 1931, după radierea ipotecii, înregistrează la Registrul Comerţului prima Fabrică de Pielărie şi Încălţăminte Dumitru Mociorniţă.

    Fabrica avea depozite de desfacere în Bucureşti şi în Cluj, Braşov, Craiova, Câmpulung, Roman, Tecuci, Târgovişte, Ploieşti, Buzău, Galaţi şi alte oraşe din ţară, marca de fabrică şi de comerţ înregistrată fiind Omega. În 1942, înregistrează societatea pe acţiuni Pielăria şi Confecţiunea Românească D. Mociorniţă, cu acţiuni răspândite mai ales între membrii familiei. În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, odată cu intrarea ruşilor în ţară, lui Mociorniţa i s-au confiscat locuinţele, maşinile şi fabrica. În iunie 1948, mijloacele de producţie au trecut în mâinile poporului, iar membrii familiei sale au fost închişi. Dumitru Mociorniţa a fugit din ţară pentru a scăpa de persecuţii, iar la întoarcere i s-a retras cetăţenia. S-a adăpostit într-o mansardă, iar apoi a fost luat de fiica sa cea mică în locuinţa sa, unde a murit la data de 17 septembrie 1953.

  • Serviciile secrete occidentale: disensiuni la vârful conducerii Rusiei faţă de acţiunile Kremlinului

    “Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general şi în faţa SUA”, a declarat şeful forţelor armate americane la un forum Aspen de securitate, noteaza EUObserver.


    Publicaţia scrie că o parte dintre diplomaţii europeni sperau ca tragedia prăbuşirii avionului MH17 îl va determina pe Putin să încheie aventura în Ucraina, însa alţii se tem că acest conflict va exploda în august, când observatorii internaţionali vor pleca din zonă, iar planurile de expansiune ale Rusiei vor continua.

    Citeşte pe adevarul.ro de ce s-ar putea afla Putin pe drumul spre pierzanie


     

  • Unde merg banii fondurilor de pensii

    În prezent, administratorii fondurilor de pensii pot investi până la 70% din valoarea activelor unui fond în titluri de stat, până la 30% în obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale sau din UE şi până la 50% în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România sau din UE.

    Conform ASF, fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 mld. lei în companii listate la BVB. La sfârşitul lunii iunie, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) aveau în total active nete în administrare în valoare totală de aproape 17,5 mld. lei (4 mld. euro).

    În acelaşi timp, confederaţia sindicală Cartel Alfa a cerut guvernului să legifereze ca participanţii la fondurile private de pensii să aibă garantat un randament care să acopere măcar contribuţiile plătite de salariaţi la pensiile private. Satisfacerea unei astfel de cereri ar însemna evident o limitare a gradului de risc al plasamentelor făcute de fondurile de pensii, în condiţiile în care plasamentele cu cel mai scăzut grad de risc sunt titlurile de stat.

    Guvernul intenţionează să modifice legislaţia, în acord cu Comisia Europeană şi FMI, astfel încât fondurile de pensii private să fie stimulate să-şi diversifice plasamentele de la titluri de stat spre piaţa de capital. Premierul Victor Ponta a anunţat recent că a optat pentru această variantă în locul naţionalizării parţiale sau totale a fondurilor de pensii private, după exemplul Poloniei sau al Ungariei.

    Ultimele două scrisori de intenţie convenite cu FMI şi Comisia Europeană, din noiembrie 2013 şi februarie 2014, menţionează planul unei analize a impactului fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) în “sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţei de capital”, plan ce ar putea cuprinde “opţiuni de reducere într-un mod neutru pentru buget a poverii fiscale” reprezentate de contribuţiile virate la pilonul II.

  • Blaga, despre Boc: La mine în suflet e PDL, eu m-am dus şi am înscris partidul, nu dânsul

     “Evident nu mi-au plăcut acţiunile domnului primar Boc, domnului preşedinte Boc, ca toţi care ne-au fost preşedinţi şi pe care îi respect foarte mult pentru că au făcut cât au putut pentru partid, sunt membri de drept ai BPN al PDL. Deci, orice poziţie ar fi avut şi-o putea manifesta în forul decizional al partidului care se întâlneşte săptămânal, nu a venit la nicio şedinţă. Mai mult, a umilit 20.000 de oameni la Cluj, nu pe mine”, a precizat Blaga, la Adevăzul live, fiind întrebat despre faptul că Emil Boc a anunţat că nu participă la Congresul de fuziune cu PNL.

    Blaga a explicat că PDL a organizat la Cluj cel mai mare miting din campania pentru europarlamentare, la care au participat 20.000 de oameni, iar Emil Boc nu a venit, preferând să meagă la Bucureşti la o reuniune a Fundaţiei Mişcarea Populară, “la analiză”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro