BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Barroso şi Putin au convenit asupra unor consultări tripartite pe tema asocierii Ucrainei cu UE

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, preşedintele José Manuel Barroso a avut discuţii telefonice, miercuri, cu Poroşenko şi, joi, cu Vladimir Putin.

    “Am convenit să organizăm consultări între preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Comisiei Europene cu privire la Acordul de Asociere, livările de gaze şi situaţia politică” în Ucraina, informează comunicatul.

    Potrivit documentului, detaliile vizând aceste consultări “vor fi discutate prin canale diplomatice”.

    Vladimir Putin şi José Manuel Barroso au discutat joi seara despre relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, în contextul semnării de către Kiev a Acordului de Asociere cu UE, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului.

     

  • Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite impunerea de sancţiuni Rusiei

    Administraţia de la Kiev a elaborat o “listă neagră” pe care figurează 65 de companii ruse şi 172 de cetăţeni.

    Noua lege permite Guvernului ucrainean, Parlamentului şi Consiliului pentru Securitatea Naţională, aflat sub controlul preşedintelui Petro Poroşenko, să iniţieze măsuri punitive.

    Adoptarea legii nu înseamnă introducerea automată de sancţiuni, dar este creată baza juridică în acest sens.

    “Legea privind impunerea de sancţiuni a fost adoptată. Ţara noastră se va apăra de agresori, de terorişti şi de susţinătorii acestora”, a transmis premierul Arseni Iaţeniuk.

  • Poroşenko şi Biden au discutat despre convoiul rusesc aflat în drum către Ucraina

    “Preşedintele ucrainean l-a informat pe vicepreşedintele american despre evoluţiile punerii în aplicare a misiunii umanitare internaţionale sub auspiciile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”, se arată în comunicat.

    “Cele două părţi au convenit să continue să-şi coordoneze eforturile în vederea unui răspuns la ameninţările şi provocările actuale şi potenţiale”, adaugă preşedinţia.

    Ucraina şi Rusia se înfruntă dur, de mai multe zile, pe tema modalităţilor de distribuire a unui ajutor umanitar rusesc în bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, asediate de către armata ucraineană şi care se confruntă cu o situaţie umanitară “critică”.

    Ucraina şi numeroase ţări occidentale suspectează faptul că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la o bază militară din regiunea Moscovei, poate servi ca acoperire a unei eventuale intervenţii ruseşti în ţară. Scenariul a fost catalogat “absurd” de către Ministerul rus de Externe.

    Kievul a propus miercuri ca ajutorul să fie distribuit la Lugansk de către Crucea Roşie, după ce va fi inspectat într-un post de frontieră situat în apropierea acestui oraş.

  • Kievul acuză Moscova că ar fi încercat să introducă forţe de menţinere a păcii în Ucraina

    “Astăzi (în noaptea de marţi spre miercuri), a fost dejucată o încercare a «forţelor de menţinere a păcii» de a pătrunde în regiunea Harkov”, în estul Ucrainei, a afirmat el.

    “Preşedintele (ucrainean Petro Poroşenko) a organizat o reuniune pe această temă şi a avut discuţii la nivel internaţional. Datorită acestui fapt, situaţia a putut fi ţinută sub control”, a declarat Cialîi.

    “Suntem pregătiţi să ripostăm unor astfel de provocări”, a adăugat oficialul ucrainean, citat de agenţia UNIAN.

    Acuzaţiile intervin după ce Rusia a trimis un convoi umanitar spre estul Ucrainei.

    Miercuri, ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat că Ucraina nu va permite să pătrundă pe teritoriul său “niciun convoi umanitar al lui (Vladimir) Putin” destinat regiunilor din estul ţării devastate de conflict.

     

  • Convoiul umanitar rusesc va staţiona până joi dimineaţă în oraşul Voronej

    Cel puţin 100 de camioane albe au rămas peste noapte staţionate pe aerodromul militar Baltimor din Voronej, transmite un corespondent al agenţiei.

    Şoferii camioanelor şi însoţitorii convoiului umanitar se află în apropiere de autovehicule, unii dintre ei fac duş.

    Ministerul rus de Externe anunţase anterior că acest convoi va ajunge miercuri seara la frontiera ruso-ucraineană, în postul Şebekino-Pletnevka, situat între regiunile Belgorod, în sudul Rusiei.

    Staţionarea convoiului umanitar în Voronej a stârnit interesul din partea presei ruse şi a celei străine, notează RIA Voronej. Astfel, o corespondentă a publicaţiei americane Financial Times, Courtney Weaver, a sosit în Voronej pentru a afla cauzele acestei staţionări.

    Potrivit lui Weaver, care a discutat cu unul dintre însoţitorii convoiului, staţionarea a avut loc din cauza unor “pregătiri şi din motive tehnice”.

    “Însă nimeni dintre participanţii la acest convoi nu ştie pe unde anume camioanele vor trece frontiera ruso-ucraineană“, scrie Weaver, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    La bordul celor 262 de camioane se află 1.800 de tone de alimente, medicamente şi generatoare.

    Ministerul rus de Externe a afirmat marţi că Rusia livrează acest ajutor conformându-se modalităţilor dorite de Ucraina, acceptând itinerariul propus de către Kiev şi inspectarea încărcăturii.

    Însă Kievul, care acuză Moscova că-i înarmează pe rebelii proruşi, acuzaţii respinse de către Rusia, a avertizat miercuri că Ucraina nu va permite să pătrundă pe teritoriul său “niciun convoi umanitar al lui (Vladimir) Putin” destinat regiunilor din estul ţării devastate de conflict.

     

  • ANALIZĂ: Cazuri în care Rusia a folosit pretextul ajutorului pentru o invazie militară sau livrarea de arme

    Postul de radio RFE/RL prezintă, în ediţia online, cele mai importante cazuri în care ajutorul oferit de Rusia s-a dovedit, în final, doar o strategie pentru o invazie militară.

    – Georgia, 1993

    În perioada războiului care a avut loc în 1992-1993 în Abhazia, Rusia a trimis o coloană de camioane cu ajutoare umanitare în oraşul separatist Tkvarceli, aflat sub asediul armatei georgiene.

    Populaţia civilă din Tkvarceli se afla în pragul disperării, iar oficialii georgieni au acceptat asistenţa umanitară oferită de Rusia, care a adoptat oficial o poziţie neutră în timpul războiului, în pofida susţinerii tacite pentru separatiştii abhazi.

    Moscova, înfuriată de atacul forţelor georgiene asupra unui elicopter rus de transport cu peste 50 de persoane la bord, a adăugat în secret, pe lângă medicamente şi alimente, rachete, mitraliere şi artilerie grea. Aceasta le-a permis separatiştilor abhazi să înfrângă armata georgiană, să preia controlul asupra capitalei Suhumi şi să declare de facto independenţa Abhaziei.

    Misiunea de ajutor umanitar a fost condusă de ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, în prezent ministru al Apărării în Guvernul de la Moscova.

    – Cehoslovacia, 1968

    Asemenea altor incursiuni pe teritoriul statelor din Europa de Est aflate sub influenţa Moscovei, invadarea Cehoslovaciei de trupele URSS, în 1968, a fost o operaţiune militară evidentă. Unii oficiali de la Kremlin au afirmat, însă, cu cinism, că, de fapt, a fost o misiune umanitară pentru a salva Cehoslovacia.

    La 20 august 1968, 200.000 de militari din statele membre ale Pactului de la Varşovia au trecut graniţa şi au aterizat în Praga, preluând controlul asupra oraşului în doar două zile. În urma operaţiunii au fost ucişi peste 100 de cehoslovaci.

    – Ungaria, 1956

    “Dezgheţul” iniţiat de liderul sovietic Nikita Hruşciov a dus la izbucnirea unor revolte faţă de regimurile comuniste din Polonia şi Ungaria.

    În Ungaria, ample proteste anti-sovietice au avut loc în octombrie 1956 sub conducerea premierului reformist Imre Nagy. În câteva zile, trupele sovietice au invadat ţara, iar 1.000 de tancuri au intrat în Budapesta. Aproape 30.000 de persoane au fost ucise în operaţiunile de reprimare a manifestaţiilor.

    – Lituania, Letonia, Estonia, 1940

    În 1939, Moscova a făcut presiuni asupra statelor baltice să semneze acorduri mutuale de asistenţă care acorda Guvernului sovietic dreptul să stabilească baze militare în cele trei ţări.

    Uniunea Sovietică a folosit acordurile pentru a declanşa invazii aproape simultane, iar trupele sovietice au intrat în Lituania la 16 iunie 1940, urmate o zi mai târziu de Letonia şi Estonia.

    În câteva zile, 50.000 de militari din Armata Roşie au ocupat regiunea Mării Baltice, au confiscat nave militare şi comerciale. Au urmat deportări în masă şi reprimări politice ale “elementelor anti-sovietice”.

    Pe de altă parte, numeroşi observatori au remarcat, ironic, că Rusia, care s-a opus categoric deschiderii unor coridoare umanitare în Siria, invocă necesitatea asistenţei umanitare în alte regiuni, în special în estul Ucrainei, în condiţiile în care Occidentul şi Kievul denunţă susţinerea acordată de Moscova separatiştilor proruşi.

     

  • Convoiul rusesc controversat îşi continuă drumul către Ucraina. Ministru ucrainean: Nu vom lăsa pe teritoriul nostru niciun convoi umanitar al lui Putin

    UPDATE 12:40 – Avakov: Ucraina nu va lăsa să intre pe teritoriul său niciun “convoi umanitar al lui Putin”

    Ucraina nu va permite să pătrundă pe teritoriul său “niciun convoi umanitar al lui (Vladimir) Putin” destinat regiunilor din estul ţării devastate de conflict, a declarat miercuri ministrul de Interne Arsen Avakov, relatează AFP.

    “Niciun «convoi umanitar» al lui Putin nu va trece prin regiunea Harkov”, în nord-estul ţării, aflată sub controlul Guvernului de la Kiev şi evocată de către Moscova ca punct de intrare pe teritoriul ucrainean.

    “O asemenea provocare cinică a agresorului teritoriului nostru este inacceptabilă”, a adăugat el, într-un mesaj postat pe Facebook.

    “Convoiul îşi continuă drumul”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a ministerului rus pentru Situaţii de Externe.

    Din coloană, care are o lungime de peste trei kilometri, fac parte aproximativ 280 de camioane, potrivit ministerului. Diplomaţia rusă a anunţat, într-un comunicat publicat marţi seara, că este vorba despre 262 de camioane.

    Convoiul urmează ca miercuri să parcurgă aproximativ 500 de kilometri, potrivit televiziune ruse, şi să ajungă miercuri seara la frontiera ruso-ucraineană, în postul Şebekino-Pletnevka, situat între regiunile Belgorod, în sudul Rusiei, şi Harkov, în nord-estul Ucrainei – regiune aflată sub controlul forţelor guvernamentale ucrainene.

    “Drumul este lung, este un pic dur, dar cum să nu ne ajutăm fraţii slavi?”, a declarat şoferul unui camion alb, citat de postul public de televiziune Rossia.

    Presa rusă şi-a exprimat entuziasmul, miercuri, faţă de misiunea acestui convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la baza militară de la Alabino, la sud-vest de Moscova. La bordul camioanelor se află 1.800 de tone de alimente, medicamente şi generatoare.

    “Trei kilometri de ajutoare”, titra ziarul oficial Rossiiskaia Gazeta, în timp ce cotidianul popular Tvoi Den aducea un elogiu acestui “Drum al Vieţii”.

    Ministerul rus de Externe a afirmat marţi că Rusia livrează acest ajutor conformându-se modalităţilor dorite de Ucraina, acceptând itinerariul propus de către Kiev şi inspectarea încărcăturii.

    Însă Ucraina, care acuză Rusia că-i înarmează pe rebelii proruşi, acuzaţii respinse de către Moscova, a avertizat marţi că un asemenea convoi nu poate să pătrundă ca atare pe teritoriul ucrainean, cerând descărcarea încărcăturii şi încărcarea acesteia în vehicule aparţinând Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), la frontiera dintre cele două ţări.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a justificat luni trimiterea acestui ajutor invocând consecinţe “catastrofice”, în opinia sa, ale ofensivei de anvergură a armatei ucrainene asupra oraşelor Doneţk şi Lugansk, ultimele două bastioane ale insurgenţilor separatişti proruşi în estul Ucrainei.

     

  • Statele Unite şi Italia avertizează Rusia cu noi sancţiuni dacă va interveni în Ucraina

    “Orice acţiuni care nu primesc aprobarea oficială a Administraţiei de la Kiev ar încălca legislaţia internaţională şi vor atrage sancţiuni suplimentare“, avertizează Casa Albă, potrivit Reuters, după ce Barack Obama a discutat marţi cu Matteo Renzi pe această temă.

    Rusia a anunţat marţi că a trimis “un convoi umanitar” format din 280 de camioane, care ar urma să ajungă în estul Ucrainei. Potrivit agenţiei Itar-Tass, convoiul va parcurge în câteva zile distanţa de aproximativ 1.000 de kilometri până în estul Ucrainei. Administraţia de la Kiev a avertizat că nu va permite intrarea convoiului rus pe teritoriul ucrainean.

    Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat că există o “probabilitate foarte ridicată” ca Rusia să intervină militar în estul Ucrainei sub pretextul unei “operaţiuni umanitare”. Întrebat, într-un interviu Reuters, ce şanse sunt ca Rusia să intervină militar în estul Ucrainei, Rasmussen a răspuns: “Probabilitatea este foarte ridicată”. “Observăm că Rusia a început să creeze un discurs şi un pretext pentru o operaţiune militară prezentată drept o misiune umanitară; observăm şi un dispozitiv militar care poate fi utilizat pentru astfel de operaţiuni militare în Ucraina”, a spus Rasmussen. Potrivit lui Rasmussen, orice misiune umanitară a Rusiei ar fi un pretext pentru salvarea insurgenţilor proruşi care luptă împotriva armatei ucrainene.

    Preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a avertizat pe Vladimir Putin să nu ordone o intervenţie în estul Ucrainei nici măcar din raţiuni umanitare.

    Moscova susţine că a ajuns la un acord cu Administraţia de la Kiev pentru ca membri ai Crucii Roşii să efectueze o misiune umanitară în estul Ucrainei. Rusia a cerut sâmbătă aprobarea Statelor Unite pentru lansarea unei misiuni umanitare în estul Ucrainei. Preşedintele american, Barack Obama, a respins propunerea, iar cancelarul german, Angela Merkel, a catalogat – într-o conversaţie cu premierul britanic David Cameron – drept “inacceptabilă”, “nejustificată” şi “ilegală” iniţiativa.

    Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, anunţa săptămâna trecută că Rusia a mobilizat circa 20.000 de militari la frontiera cu Ucraina, faţă de 12.000, la jumătatea lunii iulie.

    Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, a declarat că Rusia a mobilizat aproximativ 45.000 de militari la frontiera de est a Ucrainei, unde au fost aduse numeroase tancuri, sisteme de rachete şi elicoptere de atac. La frontieră sunt 160 de tancuri ale armatei ruse, 1.360 de alte vehicule blindate, 390 de sisteme de artilerie, 150 de lansatoare de rachete Grad, 192 de avioane de vânătoare şi 137 de elicoptere de asalt, a precizat oficialul militar ucrainean.

  • Germania cere Ucrainei să nu blocheze tranzitul de gaz rusesc către UE

    “Guvernul federal speră că Ucraina nu va implementa o măsură pe care premierul (Arsenii) Iaţeniuk a anunţat-o vineri”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert.

    Iaţeniuk a declarat că Ucraina ar putea impune sancţiuni pentru 172 de ruşi şi 65 de firme, în principal din Rusia, şi va interzice, de asemenea, tranzitul produselor ruseşti, inclusiv de gaz, pe teritoriul său. El a declarat, de asemenea, că Ucraina nu are nicio alternativă decât să pună capăt dependenţei de gaz faţă de Rusia.

    Companiile ruseşti care nu vor fi incluse pe o eventuală listă ucraineană vor putea transporta gaz către ţările UE, Turcia şi Republica Moldova, dacă încheie acorduri directe cu firma ucraineană de gaz Naftogaz, potrivit unei declaraţii publicate luni de companie.

    “Naftogaz insistă că este un partener de încredere în transportul de gaz natural către UE. Compania se declară pregătită să transfere ireproşabil gazele naturale către consumatorii europeni”, a precizat directorul executiv Andrii Kobolev.

     

  • Fabius: Convoiul umanitar rusesc nu trebuie să intre în Ucraina fără acordul Kievului şi al CICR

    Dacă aceste condiţii (acordul CICR şi al Kievului) nu sunt întrunite, “nu trebuie autorizaţi să intre”, a declarat Laurent Fabius la postul de radio France Info.

    “Rusia spune că trimite camioane din motive pur umanitare, dar există o regulă în aceste operaţiuni, anume că nu sunt posibile decât cu acordul ţării în care se trimit ajutoare umanitare şi cu ajutorul Crucii Roşii. Ori această chestiune nu a fost rezolvată încă, evident”, a subliniat ministrul francez al Afacerilor Externe.

    Un convoi umanitar rusesc de 280 de camioane se afla în drum, marţi, către frontiera cu Ucraina, scriu agenţiile ruseşti de presă, la o zi după ce Kremlinul a anunţat că acordarea unui asemenea ajutor populaţiei din estul ucrainean este iminentă. CICR nu a fost în măsură să comenteze aceste informaţii.

    “Trebuie să fim foarte prudenţi, deoarece aceasta ar putea fi o acoperire din partea ruşilor pentru a se instala în apropiere de Lugansk şi Doneţk şi a practica politica faptului împlinit”, a declarat Fabius. Întrebat dacă se teme că acesta nu este doar un convoi umanitar, ministrul a răspuns: “Da, tocmai aceasta este problema”.

    Ucraina a avertizat că nu va accepta vreun ajutor umanitar unilateral rusesc destinat populaţiilor din estul ţării, afectate de confruntările armate dintre armata ucraineană şi separatişti proruşi. Kievul suspectează Moscova că vrea, sub acoperirea unui asemenea ajutor, să sară în ajutorul rebelilor, vizaţi de mai multe săptămâni de o ofensivă ucraineană de amploare şi obligaţi să se retragă în ultimele două bastioane pe care le mai controlează, la Doneţk şi Lugansk.

    “Trebuie să facem presiune asupra ruşilor, Crucea Roşie, care este o organizaţie respectată şi respectabilă, să acţioneze cum vrea, cu comunitatea internaţională”, a continuat Laurent Fabius.