BusinessMagazin

Tag: criza

  • Conturile de Facebook ale lui Francois Hollande şi Angela Merkel, luate cu asalt de ucraineni

     Ucrainenii l-au evocat în mesajele postate pe pagina de Facebook a cancelarului Angela Merkel pe ministrul de Externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, care a semnat cu Viaceslav Molotov, la Moscova, acordul secret ce prevedea împărţirea Poloniei şi a statelor baltice între Germania şi URSS, relatează AFP.

    Reacţiile au intervenit după ce au fost postate fotografii în care Angela Merkel apare surâzătoare alături de preşedintele rus Vladimir Putin, la finala Cupei Mondiale de fotbal din Brazilia.

    Cel mai folosit mesaj – “Danke Frau Ribbentrop” (“Mulţumim, doamna Ribbentrop”) – a provocat un răspuns scurt din partea biroului de presă al cancelarului german.

    “Dragi fani ai site-ului cancelarului Angela Merkel, un atac cu mesaje spam este în curs împotriva acestei pagini şi invadează toate rubricile cu anumite comentarii”, a anunţat administratorul paginii de Facebook a şefului Guvernului de la Berlin. El a precizat că mesajele care conţin “insulte, calomnii şi comentarii rasiste sau poziţii extremiste” vor fi şterse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cocteil exploziv: băncile se refac cu întârziere după criză, riscul ca necazurile lor să lovească din nou în economia creşte

    ANUNŢUL ŞEFULUI ERSTE, ANDREAS TREICHL, CĂ GRUPUL SE AŞTEAPTĂ ÎN ACEST AN LA O PIERDERE DE 1,4-1,6 MLD. EURO DIN CAUZA CREŞTERII PROVIZIOANELOR DIN UNGARIA ŞI ROMÂNIA DE LA 1,7 LA LA 2,4 MLD. EURO, A DECLANŞAT INSTANTANEU UN MIC LANŢ DE CULPABILIZĂRI. În cazul României, Treichl a acuzat BNR, care relativ recent a recomandat băncilor un plan de măsuri pentru grăbirea reducerii până în toamnă a creditelor neperformante de la peste 22% până la 16%, ceea ce în cazul BCR ar însemna curăţarea bilanţului de credite moarte de până la 800 mil. euro, un sfert din nivelul de la finele lui 2013.

    În replică, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR, a amintit că numai băncile care nu şi-au făcut la timp provizioane conform IFRS trebuie să facă abia acum provizioane suplimentare. În cazul Ungariei, unde parlamentul tocmai a obligat băncile să restituie clienţilor comisioane şi dobânzi rezultate din modificarea în ultimii ani a unor contracte de credit, operaţiune care va costa băncile cca 2-3 mld. euro, Treichl a acuzat Budapesta că practică o politică de tip „mulgem vaca atâta cât putem, doar că nu o tăiem“. Agenţia Fitch a prevestit pierderi pentru băncile din ţară şi a anunţat că le va revizui ratingurile în funcţie de capacitatea grupurilor-mamă din Vest de a le susţine cu capital suplimentar.

    Faptul că atât acţiunile Erste Group, cât şi cele ale Raiffeisen Bank International, apoi şi ale altor bănci europene au scăzut la burse zile în şir după anunţul lui Treichl se explică însă printr-o conjunctură mai largă. De altfel, Raiffeisen a anunţat că se aşteaptă în continuare la profit în România, la fel ca şi anul trecut, iar pe marginea noii legi ungureşti n-a comentat decât că se aşteaptă la costuri de 120-160 mil. euro, mai mici decât ale OTP (aproape 400 mil. euro) sau Erste (300 mil. euro).

    Pieţele financiare ştiu însă că pentru băncile din zona euro e un moment cum nu se poate mai prost, din cel puţin patru motive. În această perioadă are loc testul de soliditate financiară organizat de Autoritatea Bancară Europeană şi pentru care băncile s-au pregătit din greu în ultimul an cu majorări de capital (Raiffeisen, de pildă, a atras 2,8 mld. euro, Erste 660 mil. euro), SUA derulează ancheta asupra încălcărilor legislaţiei contra spălării de bani (după ce BNP Paribas a acceptat să plătească daune de aproape 9 mld. dolari, ancheta s-a extins şi la Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit, SocGen şi Credit Agricole), iar conflictul din Ucraina afectează afacerile băncilor (Raiffeisen şi-a majorat provizioanele la peste 280 mil. euro în Ucraina, ţară unde în T1 a avut o pierdere de 24 mil. euro).

    În fine, dar deloc în cele din urmă, în ultimele zile a avut loc tranşarea crizei de la Hypo Alpe Adria, o veche gaură neagră a sistemului bancar austriac, preluată în 2009 de stat şi în care statul nu mai e dispus să mai injecteze bani. În loc să-i rezolve situaţia lăsând-o să intre în insolvenţă, guvernul de la Viena a decis acum să impună pierderi de 890 mil. euro deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar garantate de stat. Soluţia aplicată, în premieră europeană, la Hypo Alpe Adria a determinat atât Moody’s, cât şi Standard & Poor’s să coboare, respectiv să pună sub observaţie ratingurile mai multor bănci austriece, între care şi Erste şi Raiffeisen, în esenţă cu argumentul că statul austriac sfidează drepturile creditorilor băncilor, din moment ce nu-şi mai onorează propriile garanţii, astfel încât dacă o altă bancă din Austria ar avea nevoie de ajutor în ţară sau în străinătate, statul ar putea reacţiona la fel. Şi ne amintim că în 2009, statul a ajutat cu bani toate marile bănci austriece. Aşa se explică tensiunea de la burse concentrată pe acţiunile băncilor europene şi austriece în particular.

    Dincolo de acest cocteil exploziv la scară europeană rămân problemele reclamate de bănci în fiecare ţară. Andreas Treichl, şeful Erste, a fost întrebat de ziarul austriac Kurier cum se face că dacă România a ajuns să aştepte o creştere economică de peste 3%, mai mare decât în Vest, grupul încă mai are probleme cu neperformantele. Treichl a răspuns: „Am cumpărat BCR de la stat, deci o mare parte din debitori sunt autorităţi şi companii cu activitate locală, care nu au profitat din export.

    Suntem şi o bancă de retail, iar în acest segment creşterea creditelor e destul de mică“. Trecând graniţa, avem de-a face cu cazul unic în zonă al Ungariei: guvernul lui Viktor Orban a impus începând din 2010 o taxă suplimentară pe profiturile băncilor, apoi în 2011 le-a permis ungurilor să-şi achite anticipat creditele sub preţul pieţei, contribuind astfel la pierderile sectorului bancar, din 2013 a introdus taxa pe tranzacţii financiare, iar acum va introduce şi conversia în forinţi a creditelor în valută. Unii s-au întrebat de ce guvernele din România n-au avut şi ele curaj să facă la fel sau de ce nu li s-a permis de către creditorii externi. O explicaţie a oferit-o în 2011 Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, când spunea că România atrăsese până atunci un total al investiţiilor străine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce Ungaria a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor „în toţi anii aceia când noi ne întrebam dacă e bine sau nu să tăiem coada câinelui“, subliniind că atitudinea investitorilor străini faţă de o ţară depinde de implicarea în economie pe care o au de protejat la momentul respectiv.

    Într-o analiză despre Europa Centrală şi de Est, Deutsche Bank constata că dezintermedierea bancară a lovit cel mai mult din 2008 până în iunie 2013 statele baltice şi Ungaria; dacă în cazul Ungariei aceasta se explică prin măsurile luate de guvern contra băncilor, în cazul balticilor se explică prin dominaţia băncilor nordice, neincluse în acordul de la Viena de menţinere a expunerii în ECE, încheiat sub auspiciile UE-FMI de către băncile din Austria, Grecia şi Italia cu cea mai mare pondere în sistemele bancare din Est. În România, creditorii austrieci şi-au redus expunerea numai cu 2 mld. euro anual începând din 2010, până la aproape 26 mld. euro în dec. 2013. Iar de aici încolo, drumul Vestului se desparte de cel al Estului: ceea ce pentru băncile occidentale e o reuşită, faptul că au reuşit să se descotorosească de nişte active fragile pe care nu mai au bani să le susţină, pentru ţările estice e un coşmar.

    „Dezintermedierea din ECE continuă, dar ritmul ei s-a redus considerabil“, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, notând însă că „ponderea creditelor neperformante rămâne ridicată în majoritatea ţărilor şi chiar continuă să crească în Ungaria, Croaţia şi România, iar cum legislaţia bancară se ameliorează lent, e de aşteptat ca neperformantele să rămână o frână a creditării în 2014“. Dar asta nu e totul: „Dacă acum băncile din ECE se bazează mai mult pe finanţări atrase local şi nu de la grupurile-mamă, rămâne de văzut dacă aceste finanţări vor fi de ajuns atunci când cererea de credit o să-şi revină“.

  • MAE activează Celula de criză pentru a acorda asistenţă consulară românilor din Gaza

     Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în contextul recentelor evoluţii de securitate din zonă.

    Acordarea de asistenţă consulară implică inclusiv eventuale plecări ale cetăţenilor români din Fâşia Gaza, care este, de câteva zile, ţinta unor raiduri aeriene israeliene în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 64 de palestinieni, inclusiv civili.

    Membrii Celulei de criză, reprezentanţi MAE şi ai instituţiilor competente în domeniu monitorizează situaţia din zonă, sunt în contact permanent cu autorităţile locale şi efectuează toate demersurile pentru coordonarea activităţilor la faţa locului, precizează ministerul, adăugând că în această acţiune sunt implicate toate misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Blindatele armatei ucrainene se află la circa 20 de kilometri de Doneţk

     O coloană de tancuri, blindate şi camioane, lungă de un kilometru şi jumătate, a ajuns cu o zi înainte de la Mariupol, fără luptă, înainte de a se dispersa către mai multe locuri, au declarat pentru AFP militari ucraineni, în timp ce excavatoarele săpau tranşee în apropiere de satul Olenivka.

    Forţele loiale regimului încearcă în prezent să încercuiască cele două fiefuri ale insurgenţilor, Doneţk şi Lugansk.

    Jurnaliştii AFP au relatat, de asemenea, despre prezenţa unui tanc şi a două blindate de infanterie de tip BMP de fabricaţie rusă aflate pe un drum, în spatele tranşeelor. Un tanc antiaerian şi un grup mai important de blindate şi camioane se aflau în aceeaşi zonă, potrivit jurnaliştilor AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vila cu piscină a ajuns la preţul de dinainte de criză al apartamentelor de două camere

    |n zona Capitalei, dar şi în apropiere de celelalte centre regionale ale ţării, achiziţia unei case cu piscină proprie necesită, de regulă, un buget ce porneşte de la 100.000 de euro, conform datelor Imobiliare.ro. Deşi astfel de oferte există şi în interiorul marilor oraşe, cele mai accesibile şi mai atractive oportunităţi pot fi găsite, de regulă, în localităţile limitrofe acestora. Imobiliare.ro prezintă, pe baza anunţurilor de pe portal, o listă cu câteva dintre cele mai interesante oferte pe acest segment:

    Bucureşti / Ilfov:

    |n Dragomireşti Deal, o vilă cu piscină, finalizată în anul 2012, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro la un preţ de 129.000 de euro. Casa este amplasată pe un teren de 400 de metri pătraţi, are o suprafaţă utilă de 250 de metri pătraţi şi este structurată pe parter, etaj şi mansardă.

    în Măgurele, o vilă cu piscină proprie, construită anul trecut – pe un teren de 650 de metri pătraţi – este disponibilă spre vânzare la un preţ de 135.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 160 de metri pătraţi şi este compusă din cinci camere.

    în interiorul Capitalei, zona Colentina, o casă de 140 de metri pătraţi utili, cu o mică piscină amenajată în curte, are un preţ cerut de 140.000 de euro. Terenul aferent construcţiei are o suprafaţă de circa 250 de metri pătraţi.

    Cu 5.000 de euro mai mult – respectiv cu un total de 145.000 de euro –, poate fi achiziţionată, în Brăneşti, o vilă cu 10 camere, dotată cu piscină proprie. Locuinţa a fost construită în anul 2009, are o suprafaţă utilă de circa 300 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 860 de metri pătraţi, cu grădină amenajată.

    154.000 de euro este preţul cerut pentru o vilă cu o piscină de 40 de metri pătraţi, construită în anul 2005, în Chitila. Casa are o suprafaţă utilă de circa 240 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de aproape 1.000 de metri pătraţi, cu grădină şi curte amenajate.

    Timişoara:

    In apropiere de Timişoara, zona Exterior Vest, o vilă cu piscină, finalizată în anul 2009, este disponibilă spre vânzare la un preţ de 98.000 de euro. Casa are cinci camere, o suprafaţă utilă de 165 de metri pătraţi şi teren de 650 de metri pătraţi. Proprietatea este dotată cu panouri solare şi sistem de încălzire prin pardoseală.

    In zona şagului, o vilă construită în anul 2008 are un preţ cerut de 145.000 de euro. Construcţia are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, structurată pe parter, două etaje şi mansardă, şi este amplasată pe un teren de 900 de metri pătraţi, unde este amenajată şi o piscină.

    Braşov:

    In localitatea Hărman, o vilă cu cinci camere şi piscină exterioară poate fi achiziţionată la un preţ de 125.000 de euro. Locuinţa a fost finalizată în anul 2002, are o suprafaţă utilă de 200 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 800 de metri pătraţi.

    In zona Dârste, o vilă cu opt camere, finalizată în anul 2008, are un preţ cerut de 149.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 300 de metri pătraţi, în vreme ce terenul aferent ocupă 500 de metri pătraţi.

    Cluj-Napoca:

    în localitatea Gilău, o vilă cu piscină, construită în anul 2008, este scoasă la vânzare pentru 139.000 de euro. Casa este compusă din opt camere, are o suprafaţă utilă de 300 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de aproape 1.400 de metri pătraţi.

    în Floreşti, o vilă cu piscină interioară are un preţ cerut de 295.000 de euro. Locuinţa a fost finalizată în anul 2007, dispune de o suprafaţă utilă de 260 de metri pătraţi, în vreme ce terenul aferent este de 450 de metri pătraţi.

    Constanţa:

    în Eforie-Nord, două vile amplasate pe un teren de 750 de metri pătraţi sunt scoase la vânzare la un preţ de 240.000 de euro. Locuinţele au nouă camere, o suprafaţă cumulată de 380 de metri pătraţi şi sunt deservite de o piscină comună de aproape 36 de metri pătraţi.

    Chiar în Constanţa, zona Primo, o vilă cu cinci camere şi piscină exterioară poate fi achiziţionată cu 290.000 de euro, cu mobilier şi toate dotările incluse. Casa a fost construită în anul 2010, pe un teren de 500 de metri pătraţi, şi dispune de o suprafaţă utilă de 150 de metri pătraţi.

    Iaşi:

    în zona Popas Păcurari, o vilă de 280 de metri pătraţi utili, compusă din şapte camere, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro la un preţ de 160.000 de euro. Construcţia a fost finalizată în anul 2009, iar suprafaţa terenului aferent este de 700 de metri pătraţi.

    în zona Bucium, o vilă de 480 de metri pătraţi utili, cu piscină şi ieşire la lac, are un preţ cerut de 375.000 de euro. Locuinţa a fost construită în anul 2009, pe un teren de 1.580 de metri pătraţi, se vinde parţial mobilată şi utilată şi dispune de curte complet amenajată.

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Opt scenarii pentru criza globală din 2015

    Bris crede că noua criză poate fi declanşată de opt posibile scenarii:

    1. O bulă speculativă pe piaţa de capital: În ultima perioadă pieţele de apital au avut o evoluţie nerealistă şi în unele cazuri situaţia va degenera. În 2014 analiştii s-au arătat dezamăgiţi, în primul trimestru al anului, aşteptările depăşind câştigurile reale. Pentru a aduce pieţele la un nivel al câştigurilor corelat cu aşteptările investitorilor, acţiunile ar trebui să cadă cu 30 – 35%.

    2. Sistemul bancar din China: o criză severă ar putea apărea din cauza numărului mare de împrumuturi acordate instituţiilor guvernamentale, slab monitorizate şi imune la competiţie. Dacă acest sistem se va prăbuşi, va afecta negativ economia globală.

    3. O criză energetică: în cazul în care SUA, devenită cel mai mare producător mondial de gaze, va începe să exporte, Rusia s-ar putea simţi ameninţată şi ar cauza o dispută geopolitică majoră. Statele Unite vor acţiona pentru a deţine controlul preţurilor energiei şi şi-ar putea extinde influenţa asupra Marii Britanii, Indiei sau Japoniei.
    4. O bulă imobiliară: Brazilia, China, Canada sau Germania ar putea fi afectate de o criză imobiliară, generată de uşurinţa cu care se obţin finanţările şi de modul nesăbuit în care cumpărătorii urcă preţurile, fără a ţine cont de realităţile pieţelor.

    5. Un val de falimente corporatiste: BBB este noul AA. Companiile au devenit din ce în ce mai îndatorate, iar ultima regulă este un rating BBB; în SUA doar trei companii mai au un rating AAA, este vorba de ExxonMobil, Microsoft and Johnson & Johnson. Dacă dobânzile vor creşte cu doar 2%, jumătate din corporaţii vor dispărea.
    6. Războiul şi conflictele internaţionale: Mai peste tot în lume, cu excepţia unor zone din Europa şi a Statelor Unite, tensiunile geopolitice cresc. Evenimente cum a fost criza din Crimeea pot duce la o prăbuşire a pieţelor, chiar fără un conflict armat.

    7. Sărăcia în creştere: sărăcia a crescut în înteaga lume, şi, pe măsură ce săracii vor deveni mai săraci, sunt de aşteptat conflicte sociale. Cruciadele împotriva inegalităţii ar putea avea efecte nebănuite în zone precum inovaţia, ameninţând economia.

    8. Lichidităţile şi hiperinflaţia: cantităţile suplimentare de cash pe care băncile centrale şi corporaţiile le păstrează ar putea vătăma economia. Banca Centrală Europeană se află într-un crec vicios al creditării instituţiilor financiare, iar companii precum Google ar putea “cumpăra” pachetul majoritar de acţiuni al Irlandei, iar Microsoft mai mult de 50% din Singapore, ceea ce este cel puţin imoral, conchide Bris.

  • Escaladarea crizei din Ucraina ar avea un impact limitat asupra sistemului financiar din Rusia

     “Posibilele consecinţe directe pentru sistemul financiar al Rusiei, dacă criza din Ucraina ar escalada, ar fi limitate. Investiţiile băncilor ruseşti în băncile afiliate din Ucraina şi împrumuturile acordate populaţiei din Ucraina nu depăşesc 1% din active”, se arată în raportul băncii centrale.

    Instituţia apreciază că situaţia economică din Ucraina este gravă, declinul producţiei şi creşterea datoriilor statului fiind însoţite de povara datoriilor organizaţiilor non-financiare, înrăutăţirea calităţii activelor şi reducerea lichidităţilor băncilor.

    “Există posibilitatea ca problemele economice din Ucraina să provoace un nou val de tensiuni geopolitice”, a notat banca centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un politician din Japonia ar putea să dea lecţii de actorie celor de la noi. A plâns în cadrul unei emisiuni televizate


    Ryutaro Nonomura, în vârstă de 47 de ani, trebuit să dea explicaţii pentru folosirea în scop personal a 30.000 de dolari. Invitat în cadrul unei emisiuni, acesta a avut o criză de isterie şi a început să plângă şi să ţipe, fără a rosti însă ceva cu sens. Ryutaro Nonomura a recunoscut că a făcut 195 de excursii în interes personal.

    Cei de la Hollywood Reporter au încercat să traducă vorbele politicianului: “Indiferent pe cine votezi, e acelaşi lucru…Am vrut să devin candidat politic…Japonia…Japonia…Am vrut doar să schimb lumea…Îmbătrânirea societăţii…nu e doar problema prefecturii noastre, e a poporului japonez….Am pus pariu pe viaţa mea…Nu înţelegeţi…”, a încercat să spună Nonomura.

    Ryutaro Nonomura a fost ales în post în anul 2011. Videoclipul de mai jos a înregistrat peste 2 milioane de vizualizări până în prezent.

     

  • Mai bine de 15% dintre distribuitorii de produse IT s-au închis

    “Contracţia veniturilor şi concurenţa peste medie înregistrată în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013. Mai exact, 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milioane de lei (70,8 milioane de euro – n.r.), în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei (76 milioane de euro – n.r.). Ponderea valorică a companiilor care şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013 este de aproximativ 6% din cifra de afaceri înregistrată la nivel sectorial”, se arată într-o analiză realizată de Coface.

    Compania a analizat 1.266 de companii care activează în sector distribuţiei de produse IT şi software. Numărul şi calibrul companiilor care şi-au încetat activitatea în 2013 este aproape similar cu cel al companiilor nou-înfiinţate în sector pe întreaga perioadă 2009-2012.