"Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.
"Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.
Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.
Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".
Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.
Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.
Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".
In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.
Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".
In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.
Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.
In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.