Blog

  • Comenteaza cu Anca si Ana: Reducerea indemnizatiei de crestere a copilului

    Ana crede ca statul roman este totusi generos

    Romania are spor natural negativ. Pe scurt, avem nevoie de cat
    mai multi nou-nascuti. Mai clar de atat, pentru ca Romania sa
    revina la spor natural pozitiv, fiecare familie ar trebui sa faca
    macar trei copii. Asta nu se intampla, in mod evident, este greu de
    crezut ca se va intampla in curand, asa ca dincolo de ratiuni care
    tin de implinirea personala, cresterea numarului de nasteri ar
    trebui sa fie incurajata si de un sistem mai confortabil pentru cei
    care sa pregatesc sa-si mareasca familia.

    Asta a fost probabil intentia Ministerului Muncii, atunci cand a
    extins perioada in care mamele puteau sta acasa pentru a-si ingriji
    copiii, de la un an la doi ani, si a majorat valoarea
    indemnizatiei, de la 600 de lei, la 85% din media veniturilor
    salariale nete, din care se plateau contributii sociale, realizate
    in ultimul an. Acum, ambele au scazut, iar mamele vor sta acasa
    doar un an, in care vor primi tot 85% din venituri, din al doilea
    an urmand sa primeasca doar 500 de lei pe luna. Asta daca aleg sa
    nu se intoarca la serviciu. Fata de cum arata legislatia in Romania
    anul trecut, situatia este nemultumitoare.

    Fata de cum stau lucrurile in alte tari, ne aflam inca in
    parametri mult mai generosi. Iata cateva exemple: in Austria,
    femeile nu primesc indemnizatie pentru concediul de maternitate mai
    mult de 16 saptamani, in Grecia perioada legala este de 17
    saptamani, iar in Ungaria se primeste indemnizatie de maternitate
    timp de 24 de saptamani. Sa vedem cum stau lucrurile si pe alte
    continente – Statele Unite ale Americii nu sunt deloc generoase in
    aceasta privinta. Nu platesc nici macar o zi de concediu maternal,
    insa mamele pot sta acasa trei saptamani, fara sa fie platite de
    stat sau de compania angajatoare. Pentru Asia si Africa, media este
    de trei luni.

    Sigur, multe dintre aceste tari nu se confrunta cu problemele
    noastre demografice, insa este foarte probabil ca autoritatile sa
    fi inteles ca natalitatea poate fi stimulata si prin alte metode,
    mult mai constructive decat concediile de maternitate indelungate
    si bine platite. Un exemplu ar fi crearea unui sistem bine pus la
    punct de educatie si ingrijire prescolara, cu crese care primesc
    copii chiar si de cateva luni, cu multinationale care au in sediu
    si centre de ingrijire, astfel incat mamele sa poata fi aproape de
    copii chiar si atunci cand lucreaza. La fel de mult conteaza si
    diferentele dintre calitatea vietii si venituri. Este mult mai
    simplu sa te intorci la serviciu la la scurt timp dupa nastere
    intr-o tara in care angajarea unei bone nu reprezinta un capriciu,
    ci un fenomen uzual.


    Anca este de parere ca statul roman nu are o strategie
    coerenta

    Intentia statului de a diminua perioada platita in care mamele
    au putut sta acasa pentru a-si creste copiii nu este prea bine
    primita, mai ales in randul viitorilor parinti. Este drept,
    perioada mai ridicata a concediului pentru cresterea copilului,
    precum si indemnizatia mai consistenta a favorizat cresterea
    natalitatii, inclusiv in mediul corporatist – in multe companii s-a
    simtit puternic impactul deciziei guvernantilor, iar destule
    birouri au ramas in aceasta perioada neocupate. Nu numai atat, dar
    multe mame au fost indemnate de noul sistem sa stea acasa intreaga
    perioada si sa ia chiar in calcul posibilitatea de a face un al
    doilea copil inainte ca primul sa implineasca doi ani.

    Intre timp, campul muncii a avut destul de mult de suferit din
    acest punct de vedere, iar companiile s-au vazut nevoite fie sa
    puna presiune mai mare pe angajatii ramasi in companie, fie sa-si
    creasca forta de munca si sa faca fata cheltuielilor mai mari la
    intoarcerea mamelor la lucru, dat fiind ca exista obligativitatea
    de a le pastra postul sau de a le oferi o pozitie echivalenta timp
    de sase luni.

    Diminuarea perioadei de la doi la un an si implicit reducerea in
    ansamblu a indemnizatiei pe care trebuie sa o plateasca statul in
    decursul concediului pentru cresterea copilului are in sine o
    singura justificare, chiar daca nu tocmai pe placul populatiei si
    probabil riscanta in raport cu sporul natural din Romania. Bugetul
    de stat este sugrumat. In aceste vremuri de criza, contributiile
    prin taxe si impozite la buget s-au diminuat, chiar daca procentual
    cotele de contributie au crescut pe alocuri (o baza mai mica de
    contribuabili, fie ca vorbim de angajati sau de angajatori,
    inseamna in final o contributie totala mai redusa). Iar statul pare
    sa fi ajuns sa nu-si mai poata permite sa sustina deopotriva
    somerii, pensionarii, parintii si copii, alaturi de alte categorii
    defavorizate, asa ca incepe sa refaca toate calculele.

    Problema ar fi faptul ca in Romania nu pare sa existe un set de
    prioritati bine definit, iar autoritatile prefera sa investeasca in
    lucruri poate frumoase, dar care nu inlesnesc prea mult viata
    romanilor si asa saraci prin comparatie cu vecinii din Vest. Cu o
    indemnizatie pentru cresterea copilului mai mica, un ajutor de
    somaj si el mai redus si alte masuri asemenea, s-ar putea sa nu ne
    ramana altceva de facut decat sa revenim poate la o serie de
    practici mai putin corecte din care pana la urma tot statul va avea
    de pierdut.

    Pe de alta parte, nu ma intelegeti gresit, nu sunt deloc de
    acord cu situatia, insa nu pot sa nu ma intreb cum de s-au
    descurcat atatea familii inainte de noua legislatie, cand perioada
    era oricum mai redusa, iar indemnizatia era aceeasi pentru toata
    lumea – 600 de lei, plus alocatia copilului? Se nasteau copii si
    atunci, iar mamele nu se plangeau prea mult si nu protestau in
    strada ca un an nu le ajunge pentru a-si creste copilul sau ca
    indemnizatia nu le ajunge pentru lapte praf si Pampers. Nimic de
    zis, suntem mai saraci in criza decat acum cativa ani raportat la
    puterea de cumparare, dar un parinte care asteapta sa creasca un
    copil doar din indemnizatie nu face decat sa se amageasca. Si nu
    vorbim aici despre perioada ulterioara primilor doi ani, cand si
    cheltuielile incep sa creasca.

    In fond, un copil n-ar trebui sa se nasca doar din motive
    banesti, iar cresterea natalitatii n-ar trebui sa fie doar o
    problema de natura financiara pentru stat. Daca vor sa se alinieze
    practicilor mondiale, guvernantii ar trebui sa se alinieze pana la
    capat si sa ofere totdata si un sistem intreg prin care parintii sa
    stea acasa cu nou-nascutii doar pana la varsta de un an, mai exact
    crese, gradinite sau bone care sa nu ceara intr-o luna mai mult
    decat castigurile unuia dintre parinti. Iar 500 de lei pe luna in
    plus fata de salariu in al doilea an, daca intentiile statului se
    vor materializa, sunt doar frectie la picior de lemn.

    Si atunci, care mai e toata strategia? Sa reduci acum din
    cheltuieli ca sa ajungi peste niste ani sa nu mai ai de unde sa
    incasezi venituri?

  • Preturile la locuinte sunt considerate inca prea mari

    Ceilalti reprezinta o “cerere latenta”, care cerceteaza piata;
    ei se pot transforma in cumparatori dupa o perioada de timp de
    cateva luni. “Multi potentiali cumparatori gasesc o proprietate
    interesanta pe care ar cumpara-o dar decid sa amane achizitia,
    cautand in continuare o oferta mai buna”, declara Alexandru Pricop,
    managing partner al sucursalei Coldwell Banker Banu Manta, una
    dintre cele noua sucursale imobiliare din Bucuresti ale
    companiei.

    “Scaderea preturilor fata de varful din 2008 a dus, in ultimele
    trei luni, la o majorare de 30% a cererii. Cresterea s-a manifestat
    in special in ceea ce priveste cererea latenta care, in timp, se
    transforma in cerere imediata. Pentru acestia din urma, procesul de
    achizitie dureaza in medie intre sase saptamani si doua luni”,
    estimeaza Pricop.

    In ceea ce priveste piata rezidentiala in luna noiembrie,
    consultantii Coldwell Banker afirma ca preturile au ramas la un
    nivel similar cu cel din luna octombrie, oferta pastrandu-se de
    asemenea in aceiasi parametri comparativ cu luna precedenta.

  • Perioada de proba la angajare va fi extinsa. Pe acelasi post pot fi verificate mai multe persoane

    Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de
    modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

    Conform documentului, contractul individual de munca se incheie
    in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba
    romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca
    in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia
    de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca
    anterior inceperii raporturilor de munca.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Concediul maternal, redus la jumatate. Indemnizatia va fi 85% din salariu

    “Ministrul Muncii are sprijinul nostru pentru varianta propusa
    de dansul, aceasta varianta prevede pastrarea sumelor pentru care
    se da ajutorul pentru mame, timp de 12 luni, adica minim 600 de
    lei, nu mai mult de 3.400 de lei, in cuantum de 85% din salariul pe
    ultimele 12 luni “, a declarat vicepresedintele PDL Cristian
    Boureanu, dupa sedinta Biroului Permanent National al PDL.

    El a aratat ca dezbaterile din BPN au fost in legatura cu
    pastrarea acestui cuantum, dar si cu perioada in care se va acorda
    aceasta suma. Boureanu sustine ca femeile care au curajul sa-si
    asume raspunderea unei decizii de a naste un copil si au servicii
    bune trebuie sa fie incurajate sa se intoarca la serviciu, primind
    o suma de 500 de lei lunar, pentru cele care se intorc in campul
    muncii dupa primele 12 luni.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Barca – Real, derbiul de un miliard de euro

    Cel mai scump jucator de pe teren va fi argentinianul Lionel
    Messi, evaluat la 100 de milioane de euro, in timp ce starul
    Realului, Cristiano Ronaldo, este cu 10 milioane de euro mai
    “ieftin”.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Dacia Duster, pe ultimul loc in competitia Car of The Year 2011

    “Ma surprinde rezultatul obtinut de Duster. Ma asteptam sa se
    claseze intre primele trei locuri. Punctajul slab cu care a cotata
    masina romaneasca il pun pe seama accentelor patriotice ale
    juriului. De exemplu, italienii sau germanii nu ar vota in favoarea
    unei marci alta decat cea sau cele din tara lor. In ceea ce
    priveste ocupantul locui intai, era de asteptat ca Nissan Leaf sa
    castige. Este un model complet electric, primul de acest fel
    prezent in competitia Car of The Year, iar juriul este foarte
    sensibil la premierele mondiale absolute”, a declarat pentru
    MEDIAFAX Dan Vardie, singurul roman din juriul Car of The Year
    2011, format din 58 de membri din 23 de tari europene.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Visele devin realitate: Doi clienti BCR obtin dobanzi egale cu marja initiala din contract plus Euribor!

    Aproape 800 de clienti BCR au facut sesizari similare. Oficialii
    bancii s-au supus deciziilor oficiilor judetene ale Autoritatii
    Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si au redus
    dobanzile, dar isi rezerva dreptul de a ataca in instanta
    hotararile respective.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Orange deschide 171 de magazine in franciza

    Operatorul a finalizat acum programul de franciza, Orange Store,
    cum se numeste reteaua, numarand deocamdata 171 de magazine in 82
    de localitati din tara, printre care Baia Mare, Bistrita, Botosani,
    Brasov, Constanta, Ploiesi sau Resita, care completeaza astfel
    lantul de distributie al Orange Romania.

    In total, Orange numara 99 de magazine proprii, 171 in sistem de
    franciza, 117 puncte de vanzare prin parteneriatul cu Euro GSM si
    77 de magazine Say.

    Noul concept de franciza, care a inghitit investitii totale de
    peste patru milioane de euro, include o zona interactiva, unde
    clientii pot testa telefoanele mobile precum si serviciile de date
    prin intermediul laptopurilor conectate la internet. Reteaua numara
    in prezent peste 500 de angajati.

    “Una dintre directiile strategice este sa facilitam accesul la
    serviciile de comunicati si sa contribuim astfel la dezvoltarea
    economica a societatii”, spune Florin Popa, directorul de vanzari
    si distributie al Orange Romania, cu mentiunea ca operatorul va
    continua sa investeasca in acest program.

  • Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului

    Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
    bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
    de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
    203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.

    Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
    le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
    Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
    deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
    minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
    si Portugalia.

    Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
    deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
    3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
    plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
    a importurilor.

    Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
    comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
    2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
    aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
    crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
    si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
    miliarde.

    Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
    miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
    Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
    (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
    catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
    Algeria.

    UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
    de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
    primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
    diamante.