Blog

  • Inflatia anuala scade usor in noiembrie: 7,73%

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna octombrie, s-au
    consemnat la cartofi (10%), oua (8%), fructe proaspete (4,3%),
    legume si conserve de legume (3,6%), si faina (3,5%). S-au ieftinit
    insa citricele si fructele meridionale, cu 4,3%. Fata de luna
    decembrie 2009, cele mai mari cresteri de preturi le-au avut
    cartofii (36%), conservele de legume (19%) si uleiul (19%),
    singurul aliment care s-a ieftinit fiind ouale, cu peste 7%.

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,38%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (6%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu decembrie
    2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate de
    combustibili (12%), carti si presa scrisa (11,2%), respectiv
    energie termica (12%) si electrica (8,6%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,2%,
    cresteri putin semnificative au avut serviciile de apa, canal si
    salubritate (0,4%), cele de telefonie (0,3%) si transportul aerian
    (0,3%). In raport cu sfarsitul anului trecut, cel mai mult s-au
    majorat tarifele la aceleasi doua categorii – apa si canal (15,8%)
    si CFR (14%); in schimb, s-a ieftinit transportul aerian, cu
    3,5%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia la
    sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al BCR.
    “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de politica
    monetara de la sedinta din 2 noiembrie incoace, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentru acest
    scenariu.”

    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a comentat recent
    pe marginea numeroaselor discutii despre o posibila iesire a
    Romaniei din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare,
    discutii sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat
    intretin iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin
    metode artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza
    prin inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana
    la inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu. Romania ocupa
    in octombrie prima pozitie in UE in functie de cresterea preturilor
    de consum, de 3,4 ori mai mare decat avansul mediu din UE.

    BNR estimeaza o inflatie de 8,2% pentru sfarsitul anului 2010,
    respectiv de 3,4% la finele lui 2001. Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 BNR sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • UE se indoieste ca mierea, morcovii si fructele ajuta sanatatea. Motivul: alimentele sunt testate ca si cum ar fi medicamente

    Dupa ce a decis ca mierea si morcovul n-ar fi suficient de bune
    pentru mentinerea sanatatii, Autoritatea Europeana pentru Siguranta
    Alimentelor (EFSA) a respins acum si iaurtul, cum ca nici acesta
    n-ar ajuta prea mult sanatatea. Motivul: EFSA inca nu s-a convins
    ca bacteria probiotica Lactobacillus casei 114001 din iaurtul
    Actimel reduce riscul de diaree la pacientii care au aceasta
    problema din cauza tratamentului cu antibiotice.

    Intamplarea a reaprins scandalul EFSA care, de la infiintare si
    pana acum, a respins pe banda rulanta toate solicitarile primite de
    la producatorii din Europa. Autoritatea a respins 1.833 de
    propuneri evaluate pana acum si, in plus, a dat unda verde numai
    pentru 320 de nonalimente, si anume produse folosite si in
    medicamente: vitamine, minerale si alte ingrediente
    asemanatoare.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • 59% dintre romani plang dupa comunism, in vreme ce 1% recunosc ca au fost securisti

    Romanii au o pozitie ambivalenta fata de comunism si ceea ce a
    insemnat acesta: desi cei mai multi dintre ei cred ca a existat o
    forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de
    privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie
    despagubite (48%), 59% dintre ei sustin ca instaurarea comunismului
    a fost un lucru pozitiv, noua oranduire – o idee buna, iar problema
    accesului la dosarele Securitatii si adoptarea unei legi a
    lustratiei sunt putin sau deloc importante (52%).


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • The Economist: Multi romani vad Banca Nationala drept cea mai solida institutie a tarii

    “Multi romani vad Banca Nationala ca pe cea mai solida
    institutie a tarii”, sustine publicatia
    britanica
    , insa banca centrala nu poate face prea multe ca sa
    relanseze cresterea economica a tarii, estimata sa ajunga la 1,5%
    la anul.

    Un capitol pozitiv sunt exporturile, care au
    crescut cu circa 25% fata de anul trecut, ceea ce este o veste buna
    pentru multi producatori cu actionariat strain, insa exporturile
    sunt doar o parte relativ redusa a economiei, in timp ce
    constructiile, investitiile si consumul sunt inca la pamant. Din
    cele 30 de miliarde de euro alocate ca fonduri europene pentru
    modernizare, Romania n-a cheltuit pana acum decat 1,5 miliarde,
    ceea ce explica, intre altele, de ce nu exista nici macar un drum
    rutier bun intre Bucuresti si Constanta.

    Pe hartie, programul de reforme initiate de
    PDL, partidul presedintelui Traian Basescu – descris de The
    Economist drept “fermecator, dar dificil” – arata impresionant,
    insa intrebarea e daca ele pot eradica bolile cronice ale tarii:
    coruptia, birocratia excesiva si serviciile publice proaste.
    “Romania ar putea deveni un back office al Europei”, declara un
    bancher strain, “incercand sa-si pastreze optimismul”. Sau un
    centru regional pentru companiile care vor sa patrunda in tarile
    vecine. Investitorilor “le plac insa certitudinile, nu labilitatea
    si opacitatea cu care se iau deciziile in politica romaneasca”.

    Revista britanica reia indemnurile
    investitorilor catre lupta cu coruptia, dereglementarea pietelor si
    reforma sistemului judiciar, pentru a se opri in final din nou la
    presedintele Basescu, despre care afirma ca scandalurile, in parte
    politizate, au afectat imaginea lui de fost capitan de nava, “desi
    cand i se incheie mandatul, in 2014, s-ar putea reintoarce, ca
    Putin, in postul de prim-ministru”.

    Cu oarecare ironie, The Economist sustine ca
    majoritatea fanilor lui Basescu la ora actuala s-ar regasi mai
    curand peste hotare, in Republica Moldova, gratie deciziei de a
    emite pasapoarte pentru locuitorii de acolo, si in Georgia, tara pe
    care a sustinut-o la NATO chiar cand cei mai multi dintre aliatii
    ei au renuntat la aceasta.

  • Solutia de criza in industria auto: toate drumurile duc la service

    Cu vanzarile de masini in scadere cu 25% fata de anul trecut,
    atunci cand piata s-a prabusit cu aproape 60%, dealerii de
    automobile premium doresc acum sa atraga clientii deja existenti in
    service-urile oficiale, daca nu mai pot convinge la fel de multi
    clienti sa cumpere masini noi.


    Anul trecut, Philipp Hagenburger, seful diviziei de servicii
    post-vanzare din cadrul Mercedes-Benz Romania, era circumspect in
    ceea ce priveste rezultatele din 2010 si 2011, pentru ca service-ul
    este, prin definitie, cu aproape doi ani in urma vanzarilor, iar
    masinile vandute in perioada de boom din 2006-2008 continua sa vina
    in service.


    “Acum numarul de masini noi vandute este in scadere, iar acest
    lucru are un impact asupra unitatilor de service. Din acest motiv
    ne concentram pe operatiuni de fidelizare a clientilor”, a spus
    Hagenburger.
    Pentru a atrage clientii, Philipp Hagenburger a “inventat” anul
    trecut testul de lumini. Acesta este efectuat gratis, dar
    reparatiile erau contracost, ca oricare operatiune. Din astfel de
    teste toata lumea castiga – clientul conduce o masina mai sigura,
    iar service-ul obtine venituri suplimentare.


    “Anul trecut, peste 2.000 de clienti Mercedes-Benz au venit in
    service pentru a efectua testul de lumini. Anul acesta dorim sa
    atragem peste 4.000 de masini, dublu fata de anul trecut, deoarece
    reactiile primite sunt foarte bune. Ideea cu testul de lumini a
    venit in contextul in care dorim sa ne fidelizam clientii, dar
    reprezinta si o responsabilitate sociala, pe drumurile din
    Romania”, a spus seful diviziei de aftersales.
    Seful serviciilor post-vanzare al Mercedes spune ca are o imagine
    mai aproape de realitate in ceea ce priveste criza. “In 2009
    realizam doar niste estimari. Acum stim exact unde suntem, ne-am
    stabilizat la acest nivel si din acest punct de vedere suntem mai
    increzatori. Anul trecut estimam impactul crizei, dar nu aveam date
    concrete”, a subliniat Philipp Hagenburger.

    O scadere a veniturilor in service-uri a existat, potrivit
    directorului Mercedes-Benz, dar a fost de aproximativ 5%, mult mai
    mica, spre deosebire de inmatricularile de masini, care anul acesta
    s-au redus cu un sfert.
    Alte programe de fidelizare a clientilor lansate de Mercedes sunt
    pachetele economice pentru masinile iesite din garantie, dar si
    extinderea garantiei in cazul masinilor noi vandute.

    In mod obisnuit, service-ul reprezinta aproximativ 20% din cifra
    de afaceri a unui dealer, dar procentul urca la 80% in ceea ce
    priveste profitul sau chiar si peste aceasta valoare, in conditiile
    in care se acorda in continuare discounturi la achizitia de masini
    noi. Optimizarea sistemului de livrare a pieselor de schimb, chiar
    si pe fondul crizei, a sporit profitabilitatea service-urilor atat
    in 2009, cat si in 2010. “Deschiderea centrului de la Oradea este
    numai o parte a lantului logistic care a fost optimizat. Acum 85%
    din piese se regasesc in acest depozit si se pot livra a doua zi.
    In 2010 Mercedes-Benz a inaugurat doua noi service-uri si alte
    doua-trei cereri sunt in curs de derulare pentru vehicule
    comerciale”, a spus Philipp Hagenburger. El crede ca in anii
    urmatori activitatea in service-uri va creste in continuare, chiar
    daca sub ritmul de 30% din anii anteriori.

    Pe langa testele pentru lumini, anvelopele de iarna, controlul
    gratuit al instalatiei de aer conditionat vara, pachete precum BMW
    Service Inclusive sau Ultimate sunt cateva din noile “armele” la
    care apeleaza importatorii si dealerii auto pentru a-si atrage
    clientii in service. “Testul pentru lumini vine in contextul in
    care statisticile indica faptul ca cele mai multe accidente au loc
    iarna din cauza vizibilitatii. In anii viitori vom dori sa invitam
    si alti parteneri din industria auto. Nu este vorba ca o anumita
    marca ar avea probleme cu sistemele de iluminare, ci vorbim aici de
    o responsabilitate sociala”, explica Philipp Hagenburger.

  • Criza a evaporat doua miliarde de euro din incasarile comerciantilor

    “Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
    Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
    de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
    distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
    niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
    motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
    veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
    majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
    cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
    alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
    categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
    studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


    Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
    scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
    categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
    director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
    estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
    euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
    bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
    interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
    ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
    euro.


    Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
    se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
    categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
    directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
    sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
    trecut.


    Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
    celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
    calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
    Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
    pe parcursul anului trecut: 50%.

    Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
    in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
    faleau cu plusuri la fel de mari.

    “Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
    admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
    Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
    afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
    jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
    marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
    fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
    incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
    McKenzie.

    Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
    scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
    smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
    MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
    pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
    5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
    din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
    laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.

    Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
    acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
    producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
    masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
    pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
    mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
    Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
    pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
    (peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
    a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
    milioane de euro pentru anul trecut.

    Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
    punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
    preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
    alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
    ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
    Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
    reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
    comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
    posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
    lactate sa scada in mod vizibil.

    Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
    an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
    a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
    In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
    ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
    procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
    prime.

    Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
    de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
    ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
    recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
    de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
    orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
    calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
    produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
    Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
    milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
    pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
    milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
    care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
    incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
    de euro.

    Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
    viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
    Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
    dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
    cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
    cheltuiasca pe produsele competitiei.

  • Clientii nemultumiti ai bancilor pregatesc noi actiuni de protest

    In aceasta saptamana, Comisia
    a esuat in incercarea de a continua discutiile la OUG 50, care ar
    trebui trimisa la Parlament in urmatoarea perioada. Cvorumul n-a
    fost intrunit, iar parlamentarii au intrat in conflict dupa ce
    reprezentantii PDL au introdus un amendament care sustine ca
    bancile au optiunea, dar nu si obligatia de a aplica prevederile
    OUG 50 la creditele aflate deja in derulare. Amendamentul este in
    linie cu cerinta FMI, a bancilor si a BNR in acest sens.

    Grupurile formate anterior pe internet, majoritatea pe
    Yahoo!Groups, s-au unit intr-unul nou, ce actioneaza in numele
    tuturor clientilor care se considera nemultumiti de aplicarea OUG
    50, indiferent de banca unde au contract. In numele a “peste 15.000
    de clienti nemultumiti inregistrati pe internet”, cu contracte de
    credit incheiate la un numar de 13 banci din Romania,
    grupul
    intitulat “Stopati abuzurile bancilor” cere sprijinul
    ANPC, al BNR si al ONG-urilor din domeniul protectiei
    consumatorilor pentru ca Ordonanta 50 sa se aplice si la creditele
    in derulare, “pentru a nu crea discriminare in cazul celor peste 4
    milioane de clienti bancari care au contractat deja credite”,
    precum si pentru eliminarea de catre banci a comisionului de
    gestiune a creditului si a comisionului de risc.

    Clientii anunta si formele de protest pe care le au in vedere:
    solicitari adresate bancilor de rambursare anticipata a creditelor,
    dar numai in sume infime (1 leu sau 1 euro), depunerea repetata de
    reclamatii la ANPC, astfel incat bancile sa fie sanctionate cu mai
    multe amenzi, precum si redactarea unor scrisori adresate
    consiliilor de administratie ale bancilor si solicitarea de
    intalniri cu conducerea acestora. De asemenea, clientii propun
    inceperea negocierilor de refinantare a creditelor cu alte
    institutii de credit, care le pot oferi conditii mai
    avantajoase.

    Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a declarat la
    inceputul lui noiembrie ca FMI doreste ca “ordonanta sa asigure un
    echilibru intre interesul consumatorilor si stabilitatea sistemului
    financiar”, referindu-se explicit la o prevedere a OUG 50 care
    permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sa
    decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru
    anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale prevederilor
    ordonantei. “Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci
    ar trebui sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC”, a spus reprezentantul
    FMI. El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI
    conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea
    OUG 50, ca si de aprobarea celorlalte masuri de politica economica
    si fiscala convenite cu autoritatile romane.

  • Udrea, dupa Basescu: „PDL nu este un partid de sfinti”

    Reactia Elenei Udrea dupa criticile lui Traian Basescu la adresa
    PDL: “Nu suntem perfecti…”

    Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului si presedintele
    PDL Bucuresti, Elena Udrea, considera ca PDL nu este un partid “de
    sfinti”, fiind de parere si ca ar trebui introduse criterii de
    selectie a membrilor astfel incat sa nu fie promovati oameni asupra
    carora planeaza suspiciuni de coruptie. “Nu PDL este principalul
    subiect atunci cand vine vorba de coruptie. PDL nu este un partid
    de oameni perfecti, de sfinti. Partidul a crescut mult in ultimii
    ani. Sunt si oameni care fac greseli. Ar trebui introduse criterii
    de selectare, promovare a membrilor de partid pentru a nu ajunge pe
    functii oameni asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie. Insa
    o simpla suspiciune nu este suficient ca cineva sa fie acuzat de
    coruptie”, a declarat Elena Udrea pentru gandul, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu privind coruptia din PDL.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Lista celor mai dorite locuri de munca: sute de
    tineri se bat pentru un post de consultant la ambasada, sef de
    parfumerie sau manager de hotel, remarca Gandul, notand ca o
    companie ajunge sa primeasca lunar intre 500 si 1.000 de CV-uri
    pentru posturile de manager disponibile. ANAF discuta cu brokerii
    si CNVM o procedura prin care Fiscul sa acceseze direct
    informatiile privind portofoliile de actiuni tranzactionate pe
    piata de capital de catre debitorii aflati in executare
    silita.

    Un miliard de euro, atat ar vrea statul roman sa obtina pe pachetul de acţiuni care i-a mai ramas din
    Romtelecom
    , potrivit ministrului Comunicatiilor, Valerian
    Vreme, cu precizarea insa ca nu va face aceasta vanzare oricum si
    la orice pret, relateaza Evenimentul Zilei. Presedintele
    Comisiei de buget-finante a Camerei, Viorel Stefan, sustine ca
    exista o singura sansa ca OUG 50 sa se aplice si creditelor in
    derulare, si anume sa se renunte la transa FMI din luna ianuarie,
    de circa 860 milioane de euro.

    Mutarea de pe Aeroportul Baneasa pe Henri
    Coanda
    a companiilor cu bilete ieftine va creste costurile de
    operare, scrie Adevarul: scumpirea biletelor de avion la
    companiile low-cost ar putea fi de cel putin 9 euro (4,5 euro la
    dus si tot atat la intors) si va interveni in urmatorii doi ani.
    Nici dupa ce a scapat de faliment in aceasta vara, rafinaria nu
    poate fi deocamdata repornita, intrucat memorandumul prin care
    Guvernul a aprobat garantii de stat pentru Rafo in 2009 a fost
    modificat si are nevoie de avizul CE.

    Un laser de zece ori mai puternic decat oricare
    alt laser existent in acest moment pe Pamant urmeaza sa fie
    construit in Romania, la Magurele, cu o finantare de 280 milioane
    de euro, iar constructia va dura pana in 2015, informeaza
    Romania Libera. Trei din patru romani frecventeaza mai rar
    restaurantele si barurile din cauza crizei, iar 60% platesc mai
    putin de 50 de lei la o iesire, in timp ce unu din cinci persoane
    declara ca nu au luat masa in oras in ultimele sase luni.

    Aurul a atins saptamana aceasta noi maxime
    istorice
    la cursul BNR, urcand la 147 de lei pentru un gram, cu
    40% mai mult decat la inceputul anului, atrage atentia Ziarul
    Financiar
    . Ministerul Economiei il pregateste pe prefectul de
    Sibiu, Constantin Trihenea (PDL), pentru a-i lua locul lui Mihai
    David la conducerea zilnica a Hidroelectrica, daca in final
    autoritatile vor lua decizia sa-l schimbe, dupa ce David a
    prelungit pana in 2018 aproape jumatate din contractele directe cu
    asa-zisii baieti destepti.