BusinessMagazin

Tag: ue

  • Financial Times: România şi Bulgaria riscă să piardă subvenţii UE în valoare de miliarde de euro

    România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), după Bulgaria, a absorbit până în prezent doar 3,7 la sută din cele 19 miliarde de euro care i-au fost alocate în exerciţiul bugetar aferent perioadei 2007-2013. În schimb, Bulgaria, cel mai sărac membru al blocului european, a cheltuit 9,1 la sută din bugetul alocat de 6,7 miliarde de euro, potrivit datelor citate.

    Fondurile structurale pentru această perioadă de şapte ani, în valoare de 347 de miliarde de euro, se află în centrul strategiei UE pentru impulsionarea creşterii economiei sale prin investiţii în proiecte de infrastructură şi creare de noi locuri de muncă. Ele sunt direcţionate în special spre ţările cele mai sărace. Însă, potrivit regulilor Uniunii, banii care nu sunt cheltuiţi până în 2015 se întorc la bugetul UE, situaţie în care România şi Bulgaria riscă să piardă partea “lor” de subvenţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni

    În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.

    De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.

    Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.

  • Gheţea: Trebuie verificate preţurile proiectelor similare din fonduri UE. Diferenţele sunt foarte mari

    “Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 milioane de lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi”, a spus Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks about European Funds. Gheţea a adăugat că în aceste condiţii la nivelul noului minister al Afacerilor Europene sau al autorităţilor de managament trebuie să existe posibilitatea să fie făcute verificări ale preţurilor. “Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor, dacă creditul este calibrat corect”, a arătat Gheţea. La rândul său, Cătălina Meliţă, directorul general POS CEE-Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, a spus că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat, deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia va primi opt miliarde de euro în luna noiembrie de la FMI şi UE

    “Odată ce Eurogroup şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de 8 miliarde euro (5,8 miliarde euro din partea statelor membre şi 2,2 miliarde euro de la FMI) va deveni disponibilă, cel mai prbabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE. Tranşa de 8 miliarde euro face parte din programul de finanţare de 110 miliarde euro convenit în mai 2010. Inspectorii CE, FMI şi BCE au arătat că Grecia va rata ţinta de deficit din acest an, iar pentru a o respecta pe cea de anul viitor va fi necesară “implementarea decisivă” a măsurilor de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene se aşteaptă ca liderii UE să le determine să-şi majoreze capitalul

    Dexia a acceptat luni naţionalizarea diviziei bancare din Belgia pentru a primi 4 miliarde euro de la guvernul belgian şi pentru a avea acces la garanţii de stat de 90 miliarde euro pentru finanţarea atrasă în următorii zece ani. Salvarea Dexia creşte presiunile din sistemul bancar, guvernele din zona euro fiind îndemnate să consolideze băncile în contextul posibilelor şocuri care ar putea fi generate de accentuarea crizei datoriilor de stat din zona euro şi de frânarea creşterii economice globale. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că vor pregăti, până la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de rezolvare a crizei şi de recapitalizare a băncilor, fără a oferi alte detalii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare ghilotină care stă deasupra României: de la 31 decembrie 2012 pierde tot ce atrage mai puţin de 6 miliarde de euro de la UE

    “Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate”, a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money – engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 milioane de euro. Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie. Un document al Agenţiei Regionale ADR Centru detaliază regula.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Buni de plată în criza datoriilor: contribuabilii europeni

    Declaraţia în acest sens a şefului CE, Jose Manuel Barroso, este cea mai explicită de până acum în sensul restabilirii încrederii în sistemul bancar al zonei euro, iar ea e urmată de întâlnirea de duminică între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, de la care se aşteaptă nu doar o decizie privind asistenţa financiară pentru Grecia, ci şi una referitoare la folosirea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară (EFSF).

    Sarkozy ar dori ca fondul, în valoare de 440 de miliarde de euro, să fie folosit pentru recapitalizarea băncilor (în primul rând a celor franceze, cu mare expunere la datoria Greciei), în timp ce Merkel consideră că fondul n-ar trebui folosit într-un astfel de scop decât ca o resursă de ultimă instanţă, dacă toate celelalte moduri de a consolida capitalul băncilor ar fi epuizate.

    Problema cea mai mare ţine însă de suma estimată (cca 200 mld. euro, după estimările FMI – incomparabil cu cele 2,5 mld. estimate de CE după testul de soliditate financiară din vară) şi de dificultatea de a face opinia publică europeană să suporte din nou costurile salvării unor bănci. Conform Reuters, ministrul irlandez de finanţe a estimat că necesităţile de capital ale băncilor europene nu ajung chiar la suma apreciată de FMI, dar că ar putea fi depăşit plafonul de 100 de miliarde de euro.

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.

  • Cea de-a şasea tranşă de împrumut pentru Grecia, amânată până în noiembrie

    Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit, într-o reuniune la Luxembourg, că Grecia poate aştepta până la mijlocul lunii noiembrie cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din împrumutul extern convenit în luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Preşedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat că miniştrii reevaluează mărimea contribuţiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit în iulie 2011.

    Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat atunci să înregistreze o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti care au maturitatea până în 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar plăti 9 miliarde de dolari pentru a scăpa de “ultimul dictator al Europei”

    Primul-ministru polonez Donald Tusk şi-a dezvăluit oferta la un summit UE cu fostele ţări sovietice. Banii vor ajunge în Belarus prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a Fondului Monetar Internaţional. Lukaşenko nu va fi forţat să renunţe la putere, dar va trebui să elibereze prizonierii politici şi ulterior să organizeze alegeri recunoscute de UE şi Statele Unite, care mai mult ca sigur îl vor îndepărta de la putere. “Pentru prima dată suntem puţi în situaţia în care UE, într-un mod decisiv şi din spirit de solidaritate, ajută Belarusul să se schimbe. Acestea nu sunt schimbări radicale, ci minimul pe care orice european îl aşteaptă”, a spus Tusk.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro