“Pur şi simplu, nu este suficient să existe discuţii la Minsk în timp ce tancurile ruse continuă să traverseze frontiera spre Ucraina. Aceste activităţi trebuie să înceteze imediat”, a declarat Cameron, conform Reuters.
“Îndemnăm Rusia să adopte o altă cale şi să găsească o soluţie politică la criză. În caz contrar, în mod sigur vor exista consecinţe supimentare”, a avertizat Cameron.
“Există militari activi care luptă alături de noi; sunt în concediu dar, în loc să meargă la plajă, au preferat să lupte alături de noi, ca fraţii, pentru libertate”, a declarat Aleksandr Zaharcenko într-un interviu acordat Televiziunii publice ruse, potrivit site-ului ziarului The New York Times.
“Numărul cetăţenilor ruşi care au participat la lupte în Ucraina în ultimele luni este cuprins între 3.000 şi 4.000. Unii au plecat deja acasă, dar cei mai mulţi au rămas aici. Din păcate, unii au fost ucişi”, a precizat liderul separatist prorus.
Administraţia de la Kiev a denunţat, de la început, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean. Rusia a negat permanent informaţiile că ar fi trimis militari să lupte în Ucraina.
Un oficial NATO a declarat joi că aproximativ 1.000 de militari ruşi participă la lupte, în prezent, pe teritoriul ucrainean, în special în zona oraşului Novoazovsk.
Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, peste 2.200 de oameni au murit în confruntările armate produse în ultimele luni în sud-estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi separatişti proruşi. Bilanţul nu include prăbuşirea cursei Malaysia Airlines, în iulie, un incident soldat cu 298 de morţi.
OTP anticipează că situaţia dificilă din Ucraina îi va provoca pierderi de aproximativ 95 de milioane de euro la finalul acestui an. În plus, OTP şi-a închis toate filialele din Peninsula Crimeea, în urma anexării acesteia de către Rusia, relatează portfolio.hu.
Instituţia bancară ungară se confrunta deja cu dificultăţi financiare în Ungaria din cauza unei legi care obligă băncile să returneze clienţilor comisioanele considerate incorecte, aplicate unor împrumuturi în valută.
Parlamentul ungar a aprobat acest act normativ la începutul lunii iulie. OTP a depus o contestaţie în instanţă, respinsă însă de Curtea Municipală din Budapesta.
Şeful OTP a pus respingerea contestaţiei pe seama legislaţiei, care nu creează condiţiile unei examinări serioase a contractelor de împrumut avute în vedere.
Totodată, Csanyi a precizat că OTP va intenta un nou proces împotriva statului, dar că nu este încrezător în şansele de reuşită ale acestui demers.
“Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (…). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.
14:02 – UE este “extrem de preocupată” de informaţiile privind intrarea trupelor ruse în Ucraina
“Suntem extrem de preocupaţi de ultimele evoluţii, în special de informaţiile din teren”, a declarat într-o conferinţă de presă Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a serviciului diplomatic al UE, în condiţiile în care Kievul a afirmat că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk.
“Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”, a precizat ea, dând asigurări că UE urmăreşte “îndeaproape ceea ce se întâmplă pe teren”.
Purtătoarea de cuvânt a amintit că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a avut marţi, la Minsk, o serie de întâlniri, în special cu preşedintele rus, Vladimir Putin.
13:00 – Kievul afirmă că “trupe ruse” au cucerit un oraş strategic de la frontieră
“Ieri, soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk”, situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.
Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.
Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.
O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera “în mod accidental”.
Preşedintele ucrainean îşi anulează vizita în Turcia din cauza “intruziunii trupelor ruse”
“Am luat decizia de a anula vizita de lucru în Turcia în faţa deteriorării rapide a situaţiei în regiunea Doneţk, în special la Amvrosiivka şi Starobeşeve, din cauza intruziunii trupelor ruse”, a anunţat preşedintele.
El a adăugat că a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, pentru a elabora un plan de acţiune.
“Preşedintele trebuie să rămână astăzi în Ucraina”, a subliniat el.
Poroşenko ar fi trebuit să asiste joi, în Turcia, la învestitura preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, ocazie cu care urma să aibă şapte întâlniri bilaterale.
Acest raport, realizat de o misiune subordonată Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, este deja al cincilea cu privire la situaţia din Ucraina de la începutul crizei.
Raportul se referă la perioada 16 iulie-17 august, când au fost înregistraţi, de asemenea, 5.956 de răniţi.
“Bilanţul total s-a dublat comparativ cu raportul precedent, publicat în urmă cu o lună”, a subliniat Înaltul Comisariat.
La 26 iulie, bilanţul estimat de biroul Înaltului Comisar era de 1.129 de morţi.
Bilanţul include victimele înregistrate în rândul forţelor armate, grupărilor armate şi al populaţiei civile.
ONU a denunţat în repetate rânduri utilizarea de armament greu, de către separatiştii proruşi şi armata ucraineană, în zonele locuite, afirmând că informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante.
“Trebuie să se facă lumină în privinţa raporturilor recente care relevă prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean”, a insistat cancelarul german în discuţia cu Putin.
Potrivit unui comunicat al lui Stefan Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Merkel “a subliniat responsabilitatea mare a Rusiei” în obţinerea unei “detensonări” a conflictului din estul Ucrainei.
Cancelarul a apreciat, de asemenea, că Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar trebui să-şi “intensifice eforturile, pentru a ajunge la un armistiţiu şi la o supraveghere eficientă a frontierelor”.
Autorităţile de la Kiev au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul Ucrainei, NATO şi Polonia afirmând că deţin dovezi, însă Moscova a respins aceste acuzaţii.
Potrivit Kievului, trupe ruse care au intrat în Ucraina au instalat un “cartier general” în regiunea separatistă Doneţk.
“Conform informaţiilor din teren, cartierul general al unui batalion tactic al forţelor armate ruse a fost instalat la periferia localităţii Pobeda”, situată la 48 de kilometri sud-est de bastionul rebel Doneţk şi la 60 de kilometri vest de frontiera rusă, a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.
“Avem motive să sperăm că vom găsi soluţii tehnice şi logistice pentru trimiterea unui al doilea convoi umanitar în sud-estul (Ucrainei) în viitorul apropiat şi sunt sigur că nu va fi ultimul”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă.
Ministrul de Externe Serghei Lavrov a anunţat luni trimiterea unui al doilea convoi umanitar rus, precizând că Moscova a transmis Kievului “o notă oficială” pe această temă.
Un prim convoi, care, potrivit Moscovei, transporta 1.800 de tone de ajutor, a traversat vinerea trecută, după mai multe zile de aşteptare, frontiera ruso-ucraineană şi a ajuns la Lugansk, fără aprobarea Kievului şi fără să fie verificat de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR).
Kievul a denunţat atunci o “invazie directă” din partea Rusiei.
“Avem informaţii cu privire la înaintarea unei coloane alcătuite din 100 de vehicule, inclusiv tancuri, blindate, lansatoare multiple de rachete de tip Grad pe drumul către Starobeşeve-Telmanove”, a precizat centrul de presă al Statului Major al operaţiunii ucrainene în estul ţării, într-un comunicat.
Această coloană “marcată cu un triunghi sau un cerc alb” se îndreaptă către localitatea Telmanove, situată al aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusă şi la aproximativ 80 de kilometri sud de Doneţk, un bastion al rebelilor proruşi.
Telmanove se află la aproximativ 40 de kilometri nord de Novoazovsk, unde autorităţile ucrainene au afirmat că au oprit altă coloană de blindate ruseşti. Forţele armate ucrainene şi separatişti proruşi erau implicate marţi în tiruri de artilerie, iar cu o zi înainte în lupte terestre.
Rebelii proruşi au anunţat luni lansarea unei contraofensive la sudul bastionului lor de la Doneţk, aparent într-o tentativă de a prinde armata ucraineană într-un cleşte.
Potrivit armatei ucrainene, altă coloană, alcătuită din şase lansatoare de rachete de tip Grad şi camioane cu combatanţi la bord a efectuat o incursiune de pe teritoriul Rusiei în localitatea Dibrovka, situată la 110 kilometri est de Doneţk.
La Doneţk, trei civili au fost ucişi în ultimele 24 de ore în explozii de obuze, în cartierul Petrovski (vest).
Petro Poroşenko şi Vladimir Putin s-au întâlnit tête-à-tête marţi, timp de peste două ore, în cadrul unui summit regional în capitala Belarusului, unde au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE).
Poroşenko a evocat negocieri “dificile” şi “câteva rezultate”, dar care par insuficiente pentru a pune capăt conflictului sângeros, care durează de peste patru luni, între rebeli proruşi şi forţe guvernamentale în estul Ucrainei.
Preşedintele rus a declarat, la rândul său, că Rusia este pregătită să “facă totul” pentru procesul de pace din Ucraina… atunci când acesta va demara. Putin a minimalizat însă protestele Kievului de după capturarea a zece militari ruşi pe teritoriul ucrainean, o incursiune care a avut loc, potrivit Moscovei, în mod “accidental”.
“Nu am primit informaţii din partea Ministerului (rus) al Apărării. Dar, din câte am înţeles, ei patrulau la frontieră şi au ajuns pe teritoriul ucrainean”, a declarat cel mai puternic om de la Kremlinul, sublinind că şi militari ucraineni au încălcat în trecut frontiera şi au pătruns în Rusia.
“Nu a existat niciodată nicio problemă şi sper că nu va exista nicio problemă cu Ucraina nici de data asta”, a spus el.
Poroşenko a cerut, la rândul său, “acţiuni concrete” şi a evocat o “foaie de parcurs” în vederea unui plan de pace menit să pună capăt confruntărilor armate, care s-au soldat cu peste 2.200 de morţi în decurs de patru luni. El a afirmat că acest plan a fost susţinut de către toate părţile prezente la Minsk, “fără excepţie”.
– Zece militari ruşi capturaţi
Cu câteva ore înaintea întâlnirii, Kievul a difuzat interogatorii filmate cu militari ruşi capturaţi în Ucraina.
Unul dintre militari a spus că a crezut, iniţial, că participă la “manevre” în vederea cărora li s-a cerut să acopere cu vopsea albă numerele de înmatriculare ale vehiculelor. El a declarat că şi-a dat seama că Ucraina şi Rusia sunt în război, atunci când bilndata la bordul căreia se afla a fost bombardată.
Era imposibil să se afle în ce condiţii au fost interogaţi aceşti militari ruşi.
“Au traversat frontiera, probabil accidental, într-o zonă nesemnalizată şi nepăzită”, a declarat pentru agenţii ruseşti de presă o sursă de la Ministerul rus al Apărării.
Armata ucraineană a acuzat în mod regulat Rusia de efectuarea unor incursiuni pe teritoriul ucrainean şi de furnizarea de armament şi combatanţi insurgenţilor proruşi, ceea ce Moscova a dezminţit întotdeauna.
Pe teren, un nou front a fost deschis în apropiere de frontiera rusească, în oraşul de coastă Novoazovsk (sud-est), unde marţi se desfăşurau confruntări armate violente. Cu o zi înainte, armata ucraineană a afirmat că a oprit o coloană de blindate provenind din Rusia în acest sector.
Kievul a afirmat, de asemenea, că elicoptere aparţinând armatei ruseşti au atacat o poziţie a grăncerilor ucraineni mai la nord, omorând patru militari. Armata ucraineană a anunţat 12 morţi în rândul trupelor sale în ultimele 24 de ore.
Rebelii proruşi au anunţat că au lansat o contraofensivă la sud de bastionul lor de la Doneţk, aparent într-o tentativă de a prinde armata ucraineană într-un cleşte.
“Premierul” separatist Aleksandr Zaharcenko a declarat marţi că rbelii nu vor accepta niciun “fals” armistiţiu din partea autorităţilor de la Kiev.
La Doneţk, un bastion al insurgenţilor proruşi încercuit de către armată, trei civili au fost ucişi în bombardamente, potrivit reprezentanţilor locali.
– Către negocieri cu privire la gazele naturale
Şefii de stat rus şi ucrainean au abordat, la Minsk, şi probleme legate de Acordul de Asociere semnat de Kiev şi Bruxelles, document văzut foarte prost de către Moscova.
Decizia precedentului Guvern ucrainean prorus de a suspenda acest Acord a declanşat un val de contestare proeuropeană fără precedent, care s-a soldat cu o baie de sânge la Kiev, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia în martie şi o insurecţie armată prorusă în estul ţării.
Putin a afirmat că Rusia şi Ucraina au acceptat să redemareze negocieri pe tema livrării de gaze naturale. Moscova a închis robinetul gazelor naturale către Ucraina în iunie, din cauza unor neplăţi şi dezacroduri cu privire la preţ.
Preşedintele rus a mai declarat că a obţinut un “acord” de la Poroşenko cu privire la trimiterea unui ajutor umanitar rusesc în estul Ucrainei.
Moscova a pus luni Kievul în faţa perspectivei unei noi demonstraţii de forţă, anunţând trimiterea “încă din această săptămână” a unui nou convoi umanitar, la doar câteva zile de la intrarea pe teritoriul ucrainean a unui prim convoi, fără autorizarea Kievului.
“Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că pe 6 septembrie vor avea loc negocieri asupra problemelor energetice între miniştrii Energiei din Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a confirmat, după o întâlnire bilaterală cu Poroşenko, că Moscova şi Kievul au convenit să relanseze “dialogul privind problemele din sectorul energetic, incusiv discuţiile pe tema gazelor ruseşti”.
Întâlnirea dintre Putin şi Poroşenko, care a durat aproape două ore, s-a desfăşurat cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenţi inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.
La mijlocul lunii iunie, a Moscova a întrerut furnizarea gazelor ruse pentru Ucraina, care refuză creşterea preţului cerută de Rusia după înlăturarea regimului prorus al lui Viktor Ianukovici, la sfârşitul lunii februarie, şi venirea la putere a unui guvern prooccidental la Kiev.