Profilul cumparatorului roman din orasele mari si medii arata ca patru din cinci cumparatori principali sunt femei. Potrivit raportului Shooper Trends 2008 realizat de compania de studii de piata AC Nielsen, cumparaturile din gospodarie sunt din ce in ce mai mult impartite intre responsabili si membrii influentatori ai deciziilor din gospodarie.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
„Efectele regulamentului recent adoptat de catre Banca Centrala pentru reducerea ritmului de expansiune a creditului retail se vor resimti in special din 2009. Efectele pozitive conexe ar putea viza deficitul comercial pe segmentul bunurilor de larg consum destinate populatiei in timp ce riscurile sunt adresate cresterii economice din 2009, indeosebi contributiei constructiilor si serviciilor”, se precizeaza intr-un studiu al BCR, cea mai mare banca din Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Analistii prognozeaza o rata a inflatiei anualizata de 7% in Romania pentru trimestrul al treilea al acestui an, fata de 7,2% in perioada aprilie-iunie. La nivelul Europei de Est, media estimata este de 6,3%, comparativ cu 5,8% in trimestrul precedent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Daca din 2003 si pana in 2006 producatorii de medicamente generice (produse farmaceutice originale ale caror patente au expirat – n. red.) au cunoscut rate medii de crestere a pietei de profil de 19%, acum acestia vor trebui sa se adapteze noilor reglementari legislative care vizeaza reducerea costurilor si transferarea responsabilitati de prescriptie de la medic la farmacist, potrivit cercetarii mentionate.
Miza pusa in joc este exploatarea potentialul pietei de generice din ECE, in conditiile in care cheltuielile pe cap de locuitor din regiune s-au cifrat la 400 de dolari in 2006, ceea ce echivaleaza cu o zecime din nivelul inregistrat in tari ca Germania, Marea Britanie sau Spania. Pe de alta parte, remarca analistii McKinsey, si veniturile in ECE sunt mult mai mici, astfel incat daca un medic din Polonia castiga in jur de 500 de dolari pe luna, omologul sau din Germania este remunerat cu 5.000 de dolari.
In regiune, sectorul medicamentelor generice reprezinta 40% din totalul de 23 de miliarde de dolari si inregistreaza un ritm de majorare de 9%, peste majorarea PIB-ului. In aceste conditii, consultantii McKinsey afirma ca piata din ECE le va depasi pe cele americana si vest europeana in urmatorii cinci ani cel putin, unul dintre cele mai importante motoare de crestere fiind Rusia.
Potentialul de dezvoltare a pietei de generice din ECE a atras atentia investitorilor din afara regiunii, in ciuda dificultatilor generate de mediului legislativ. Un exemplu pentru a ilustra increderea investitorilor in potentialul regiunii il reprezinta investitiile straine de pe piata romaneasca care in 2006, inainte de intrarea in Uniunea Europeana, s-au ridicat la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 10% din PIB, un nivel apreciat ca fiind ridicat pentru Europa.
“Prezenta unor companii ca Sandoz si Teva demonstreaza fezabilitatea stabilirii unei pozitii puternice in pietele din regiune”, se precizeaza in raport, remarcandu-se totodata ca o serie de povesti de succes din domeniu au presupus si achizitii la un moment dat. In acest sens, unele companii precum Zentiva, Krka si Gedeon Richter (prezente si pe piata romaneasca – n. red.) au devenit jucatori regionali de succes, iar altii, ca Polpharma , Lek sau Pliva au facut obiectul unor preluari.
Pe viitor insa, investitorii vor trebui sa-si construiasca cu mare grija strategiile de dezvoltare pe piata genericelor din ECE pentru ca in multe dintre tarile din regiune au loc schimbari care vizeaza atribuirea responsabilitatii prescriptiei, reglementarile protectioniste si sistemul de rambursare. McKinsey sfatuieste companiile din domeniu sa-si construiasca marci de medicamente puternice si sa inoveze operatiunile de marketing si vanzari, aplicand strategii adaptate fiecarei piete in parte.
Cresterea pietei telecomunicatiilor in Romania se va reduce cu peste trei puncte procentuale in acest an, de la 14% in 2007 la 10,6%, cel mai redus nivel din anul 2000, cand s-a consemnat un avans de 101,7%, intr-un sector care avea, la acel moment, afaceri de circa trei miliarde lei, se arata in studiul firmei poloneze de consultanta PMR.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Aproape jumatate din populatia Romaniei are incredere in managementul marilor companii, nivel peste media din Europa de Vest, insa sub cel din statele din centrul si estul continentului, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Gfk. Indicele a fost calculat pe baza unui sondaj realizat in perioada martie – aprilie 2008 si a masurat nivelul de incredere al populatiei fata de 20 de grupuri profesionale si organizatii.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Aproape jumatate dintre romani se afla in imposibilitatea sa puna un ban deoparte. Mai mult decat atat, dorinta lor de a face economii este depasita net de cea de a-si cheltui banii, conform unui studiu al Aviva Asigurari de Viata.
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
Un roman din zece isi doreste sa achizitioneze o locuinta in urmatorii trei ani, mult peste media statelor din Europa Centrala si de Est si cea mai ridicata din regiune, arata un sondaj al grupului financiar UniCredit.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Valoarea pietei totale romanesti, cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala”. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.
Valoarea exacta a pietei serviciilor medicale private din Romania este aproximata, in lipsa unor studii riguroase, la 250-300 de milioane de euro. Principalii furnizori privati estimeaza ca piata are un potential de crestere cu 20-30% in urmatorii 3-5 ani, mai ales datorita investitiilor masive din partea fondurilor de investitii.
Mare parte dintre companiile private sunt detinute, in proportii care variaza de la cateva procente la 100%, de catre fonduri de investitii, clinicile Romar, Centrul Medical Unirea sau Hiperdia fiind doar cateva exemple in acest sens.
Analistii Deloitte apreciaza ca piata privata de servicii medicale este “relativ subdezvoltata, chiar daca Guvernul incurajeaza infiintarea de noi unitati medicale”. In acest context, perspectivele de crestere sunt moderate, piata de profil continuand sa fie una mica in comparatie cu celelalte din regiune.
Piata poloneza privata detine intre 6,8 si 8,8 miliarde de dolari din totalul de 26 de miliarde de dolari, operatorii inregistrand, anual, cresteri de 30% a veniturilor ca urmare a serviciilor publice nesatisfacatoare.
In Ungaria, 7,9% din PIB au fost alocate sistemului de sanatate, a carui valoare totala a fost de 10,3 miliarde de dolari in 2007. Pana in 2010, piata totala a serviciilor medicale se va ridica la 15 miliarde de dolari, pe fondul recentelor reforme din sistemul privat si al investitiilor in noi centre medicale.
Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?
In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.
Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.
La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.
Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.
Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.
Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.