Creşteri importante ale preţurilor în reţelele de magazine au avut loc în 2012 şi la vin (33,61%), pâine (31,45%) şi carne de porc (21,43%). La laptele dulce de consum preţurile au urcat cu aproape 8%, iar la carnea de pasăre cu 5,7%.
Pe categoriile legume/fructe au fost înregistrate creşteri de preţ semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază şi reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 faţă de 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Livrările de maşini către reţeaua de dealeri, atât pentru showroom, drive-test, cât şi pentru vânzări, vor demara la jumătatea lunii noiembrie, conform oficialilor companiei, la o lună de la comunicarea preţurilor oficiale.
În cazul dealerilor Dacia Meridian Sud şi Auto Cobălcescu din Capitală, agenţii de vânzări au preluat deja zeci de comenzi de la clienţi începând cu data de 17 octombrie, la o zi de când au fost comunicate preţurile oficiale.
“În prezent avem 10 comenzi acontate. Maşinile sunt personalizate şi vor fi livrate anul viitor în ianuarie. Cei care au comandat au ales modelul de top, diesel 4×4, sistem de navigaţie, tempomat, senzori de parcare, scaune încălzite. Sunt modele echipate complet”, a spus Dan Grigore, director comercial la Auto Cobălcescu, unul dintre cei mai mari dealeri din Capitală. Astfel, cu toate că Duster are acum un preţ de pornire de 10.900 de euro cu TVA, cei mai mulţi clienţi comandă modelul cu preţ de până la 18.500 de euro.
“Noi ne ducem către 900 de maşini Dacia vândute în 2013. Momentan Duster reprezintă 20% din vânzări, dar în condiţiile în care urmează să livrăm o flotă de 200 de maşini Dokker, procentul SUV-ului va scădea spre 12% din total”, a spus Grigore.
În cazul dealerului Meridian Sud, numărul comenzilor înregistrate urcă la 40, potrivit lui Adrian David, directorul executiv al centrului. În condiţiile în care maşinile comandate în prezent vor fi livrate începând cu luna ianuarie a anului viitor, Duster va susţine vânzările mărcii în special în primele luni ale anului viitor.
“Faptul că îţi creezi de acum un portofoliu de vânzări pentru 2014 îţi dă o linişte şi o încredere în începutul de an. Ajutor ar fi bine venit şi acum, pentru că situaţia nu este roz”, a conchis Dan Grigore de la Auto Cobălcescu
Petrom Moldova, filiala din Republica Moldova a grupului OMV, comercializează benzina şi motorina la preţuri cu 25% mai mici în comparaţie cu cele din România. Astfel, un litru de motorină costă la Chişinău 4,3 lei, iar un litru de benzină 4,4 lei, potrivit Petrom.md. Lukoil practică preţuri similare concurenţei, după cum informează siteul companiei. Pentru sortimentele cu cifră octanică mai mică, tariful se apropie de patru lei.
Preţul în România pentru cele două tipuri de combustibil depăşeşte şase lei.
Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Petrom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions. OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 24,861 miliarde lei (5,618 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,4389 lei/acţiune. Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.
Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi 9 depozite de produse petroliere. Cifra de afaceri netă a companiei Lukoil România în anul 2010 a depăsit valoarea de 4,5 mld. lei, în creştere cu 40% faţă de anul 2009.
Apartamentele din anumite zone din oraşele Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Stuttgart şi Dusseldorf au crescut în medie cu peste 25% începând din anul 2010, potrivit Bundesbank.
La nivel naţional, preţurile caselor şi apartamentelor au urcat în medie cu 8,25%, precizează banca. Ca întreg, piaţa locuinţelor din Germania urcă proporţional cu evoluţia veniturilor, iar proprietăţile nu sunt supraevaluate, consideră instituţia.
“Presiunile de preţ pe piaţa imobiliară rezidenţială nu se vor ameliora în viitorul apropiat. Totuşi, este foarte puţin probabil ca dinamica actuală a preţurilor să conducă la riscuri macroeconomice sau la pericole în ceea ce priveşte stabilitatea financiară”, se arată în raport.
Preţurile sunt în creştere deoarece mulţi investitori caută active sigure, iar dobânzile scăzute înlesnesc achiziţia de locuinţe şi încurajează participanţii la piaţă să caute siguranţă în afara segmentului obligaţiunilor.
Bundesbank notează că în alte oraşe, în afara celor şapte menţionate anterior, preţurile locuinţelor sunt supraevaluate cu 5-10%.
Banca centrală precizează că cele mai accentuate creşteri de preţ sunt înregistrate în cazul apartamentelo rnou construite din centrele marilor oraşe.
Rata la care sunt construite noi locuinţe nu a ţinut pasul cu cererea, astfel că preţurile vor continua să crească, anticipează instituţia. Dezvoltatorii vor accelera livrările de apartamente doar dacă închirierea va deveni o afacere mai profitabilă, consideră Bundesbank.
Ca reacţie la creşterea preţurilor locuinţelor, autorităţile din Germania au adoptat mai multe măsuri de control asupra chiriilor şi au interzis renovările “de lux”. Parlamentul german a adoptat la sfârşitul anului trecut un sistem de plafoane pe chiriile ocupanţilor actuali ai imobilelor.
“În acest context, limigarea chiriilor este contraproductivă. Trebuie să existe stimulente pentru investiţii în piaţă” se spune în raport.
Autorităţile germane au emis în prima jumătate a anului avize pentru construcţia a 124.900 de locuinţe, în urcare cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Google a reuşit să compenseze scăderea preţurilor publicităţii pe gadget-uri mobile prin creşterea volumului de spoturi plătite.
Compania a demonstrat altfel că poate monetiza serviciile de publicitate online în contextul tranziţiei tot mai multor utilizatori către smartphone-uri şi tablete. Spoturile pe dispozitive mobile se vând la preţuri mai mici decât cele desinate PC-ului tradiţional.
Acţiunile au crescut cu 8% în sesiunea de tranzacţii electronice după închiderea şedinţei bursiere de joi, la 959,59 dolari.
Directorii Google cosideră că rezultatele reflectă o campanie lansată în luna iulie, prin care companiile sunt încurajate să plaseze spoturi şi pe smartphone-uri, şi pe PC-uri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Intervalul de preţ pentru vânzarea titlurilor Romgaz a fost decis în şedinţa de vineri a Guvernului.
Oferta este programată să înceapă luni şi să dureze nouă zile lucrătoare, până pe 31 octombrie.
O tranşă de 15% din acţiuni va fi rezervată investitorilor mici, iar diferenţa de 85% va fi alocată investitorilor instituţionali. Pentru investitorii mici, care vor subscrie până la 10.000 acţiuni, vor fi acordate discount-uri de 5% pentru ordine plasate în prima săptămână şi de 3% pentru cele introduse în a doua săptămână.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În trimestrul al doilea, marja de rafinare s-a plasat la 2,48 dolari pe baril, iar în trimestrul al treilea al anului trecut la 5,28 dolari pe baril.
“Marja indicativă de rafinare a OMV a scăzut semnificativ faţă de trimestrul al doilea al anului 2013 şi s-a plasat la cel mai redus nivel din trimestrul al patrulea al lui 2009, din cauza spread-urilor (diferenţe între preţuri – n.r.) mai slabe pe benzină şi preţurilor mai ridicate ale petrolului, sortimentul Urali fiind cotat la un nivel mai ridicat faţă de Brent”, se arată în raportul publicat vineri de OMV.
Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în trimestrul al treilea la 110,29 dolari pe baril, faţă de 102,43 dolari pe baril în perioada aprilie iunie. În trimestrul al treilea al anului trecut, cotaţia medie Brent s-a plasat la 109,5 dolari pe baril.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe şoseaua Ştefan cel Mare, şaormeria Kebab Mania vinde o şaorma mică, de 180 de grame, cu patru lei. “Aşa e preţul!”, spune vânzătoarea din unitatea deschisa de un an şi jumătate. Preţul iniţial era tot de trei lei. Kebab Mania vinde şi la şaormeriile din piaţa Mihail Kogălniceanu şi piaţa Iancului din Bucureşti o şaorma mică cu patru lei.
“E ieftină, bună şi are dozator. Veneam mai des când era deschis şi noapte”, spune Marius P., un student care frecventează locul de mai multe ori pe lună.
Şi şaormeriile din zona pieţei 1 Mai din Bucureşti practicau preţuri de 2-3 lei până de curând, însă după ce şi-au creat o clientelă stabilă au crescut tarifele la nivelul pieţei, în jurul a circa zece lei.
Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin. Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata este controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii cu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici producatori/importatori regionali sau cu painile realizate direct de catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii vandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma (2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce comerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.
Dar afacerea saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea ce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne servite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor chestionati de Business Magazin, intre 10% si 30% din vanzari. Adica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea pietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual.
Motivul pentru care calculul Business Magazin a plecat de la numarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat. “E adevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar exista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se intampla acest lucru”, sustine unul dintre furnizorii saormeriilor, care a dorit insa sa ramana anonim. “Pe de o parte, multi dintre turcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana. Ei prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca asta inseamna in unele cazuri mita.” Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au toate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti sa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de controale mult prea dese, pana la 18 sau 20 pe luna, dupa cum spunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca incearca sa faca “un business curat”. Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizata din “afacerea” saorma, cum am denumit noi aceasta piata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit estimarilor, 70%-75%.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Kebab Mania, firma care vinde probabil cea mai ieftină şaorma din Capitală, nu înregistra profit şi avea datorii de circa 13.000 de euro în 2011, anul în care au fost publicate ultimele date financiare despre firmă. În acelaşi an, şaormeria avea o cifră de afaceri de circa 50.000 de euro şi un număr mediu de patru angajaţi. În prezent, în fiecare dintre cele trei şaormerii descrise la începutul materialului am putut să identificăm câte trei angajaţi.
Dumitru Dulgheru, analist BCR, consideră că fără reducerea TVA la pâine, preţurile alimentelor ar fi crescut cu 0,1% în loc să scadă cu 1,8%. Preţul pâinii, produs cu pondere mare în coşul de consum (aproape 7%), s-a redus cu 11,5% ca efect al reducerii TVA de la 24% la 9%, ceea ce încurajează Guvernul să promită acum şi o tăiere a TVA tot la 9% pentru carne, un alt produs unde evaziunea fiscală este ridicată. Ministerul Agriculturii estimează că în 2011-2012 au dispărut în economia subterană cca 71.000 de tone de carne de porc.
O inflaţie anuală sub 2,5% ar permite BNR să accelereze ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar putea ajunge la 4% încă din noiembrie curent, arată Dulgheru.
La rândul lor, analiştii UniCredit estimează că rata inflaţiei va rămâne redusă până la jumătatea anului viitor, în timp ce creşterea PIB va înregistra, probabil, un uşor recul în 2014, ceea ce oferă BNR marjă de acţune pentru reducerea dobânzii de politică monetară.
În estimarea analiştilor Raiffeisen, inflaţia anuală ar putea ajunge la finele anului în curs sub 2% şi ar putea scădea mai departe în primul trimestru din 2014, undeva între 1% şi 1,5%.
Preţurile alimentelor au scăzut cu 1,8%, cele ale mărfurilor nealimentare au rămas relativ stabile, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,4%.
În cazul pâinii, preţurile au scăzut faţă de august cu 11,5%, iar pentru categoria “produse de morărit şi panificaţie” reducerea a fost de 8,8%. Ouăle s-au scumpit însă cu 3,3%, iar legumele cu 2%, conform unui comunicat al INS.
TVA la pâine a scăzut, la 1 septembrie, de la 24% la 9%. Autorităţile au anunţat că o astfel de decizie s-ar putea aplica, anul viitor, şi la carne şi alte alimente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro