BusinessMagazin

Tag: comert

  • Strategia Staer pentru un an groaznic

    Din mica sala de sedinta unde a avut loc intalnirea BUSINESS Magazin cu fondatorul producatorului de mobila Staer, puteam auzi forfota muncitorilor care tocmai plecau din tura de dimineata. Anul acesta nu a inceput prea bine pentru unii dintre ei, mai exact pentru circa 100 de angajati care au fost trimisi in somaj tehnic. Volumul mai scazut al livrarii de noi locuinte si limitarea creditelor de consum au fost principalii vinovati de scaderea afacerilor cu mobila, iar Staer nu a facut exceptie.

    Nicolae Stefan, actionarul principal si directorul general al afacerii Staer, spera insa ca ii va putea aduce inapoi in companie pe cei 100, odata cu deschiderea a cinci noi magazine – care vor avea nevoie de 150 de oameni si care ar putea duce inapoi numarul angajatilor Staer la peste 900 de persoane. Nicolae Stefan spera insa mai multe lucruri pentru 2009, nu numai reangajarea celor la care a trebuit sa renunte; spera ca dezvoltatorii imobiliari cu care a incheiat contracte pentru noile magazine sa ii predea in sfarsit spatiile, spera ca blocajul de pe piata sa se rezolve cat mai repede, dar si ca piata de mobila nu va scadea foarte mult in aceasta perioada despre care toata lumea vorbeste atat de pesimist.

    De fapt, si el este pesimist si spune despre 2009 ca “va fi un an groaznic”. Nu atat scaderea pietei il sperie, cat mai ales faptul ca este primul an cand nu poate anticipa nimic despre evolutia vanzarilor de mobila. Caderea pietei imobiliare, puternica depreciere a monedei nationale in raport cu euro si presiunile asupra preturilor vor face viata mai grea in acest an producatorilor de mobila, obisnuiti pana acum cu cresteri de doua cifre. Primind semnale negative inca de la sfarsitul anului trecut, producatorii si retailerii de mobila s-au resemnat deja cu gandul la un volum de comenzi si vanzari mai mic.

    “Inceputul de an este oricum greu pentru piata mobilei; apreciem ca primul trimestru va fi cel in care se va simti criza economica”, este de parere Mihaela Mihai, directorul de marketing al producatorului si retailerului de mobila Elvila. Mihaela Mihai considera ca, daca pana acum multi producatori au avut volum de desfacere pe baza stocurilortampon, mai mult ca sigur acestia si-au rationalizat restul de stocuri pentru primele trei luni ale lui 2009.

    Dar, in ciuda unei perioade dificile din primul semestru, majoritatea producatorilor si retailerilor estimeaza ca pe termen scurt si mediu piata interna va avea o evolutie ascendenta, pe fondul unui consum subdimensionat in comparatie cu media europeana. De aceea, cei mai expusi riscului in perioada urmatoare par producatorii axati pe export, ale caror vanzari au fost afectate inca din 2008 de recesiunea de pe pietele vestice.

    “Nu consider in acest moment ca exportul este o activitate profitabila, intrucat si in afara granitelor este o comprimare a activitatii in productia si comercializarea de mobilier”, crede si Nicolae Stefan. Directorul Staer este si unul dintre primii producatori de mobila romani care au renuntat la export. A fost unul dintre cei mai importanti pasi din istoria companiei galatene, insa nu a fost singura data cand Stefan a schimbat din mers strategia, pentru a se conforma pietei sau propriului instinct.

    In 2007, omul de afaceri afirma ca nu este interesat sa deschida magazine de mobila de mare suprafata, insa un an mai tarziu Staer a inaugurat o prima unitate de acest gen la Arad. Seful Staer s-a razgandit atunci deoarece aparitia centrelor comerciale si a parcurilor de retail au deschis alte oportunitati si l-au determinat sa nu mearga “impotriva cursului istoriei”. In acel moment, “istoria” retailului local tocmai consemnase, in martie 2007, intrarea pe piata locala a IKEA, cel mai mare retailer de mobila la nivel mondial, printr-un magazin de 26.000 de metri patrati situat in zona Baneasa a Capitalei.

    Numai in primul an fiscal de functionare (septembrie 2007- august 2008), magazinul IKEA a generat vanzari de aproape 100 de milioane de euro. Spre comparatie, Mobexpert, cel mai puternic grup din industria de profil, a realizat in 2007 (cu cele 35 de magazine si hipermagazine detinute atunci, fara a lua in calcul unitatile mici, operate in sistem de franciza) afaceri cumulate de 168 de milioane de euro.

    Trendurile de dezvoltare a pietei l-au facut si pe Nicolae Stefan sa treaca la nivelul urmator: magazinul de la Arad, investitie cifrata la un milion de euro, a reprezentat si concretizarea unui concept nou in cadrul retelei, fiind de tip “one stop shop” – un magazin de unde se pot achizitiona toate cele necesare pentru casa (accesorii si mobilier, dar si produse complementare ca aparate electrocasnice, corpuri de iluminat, solutii de finisare a peretilor si a pardoselilor, dar si obiecte sanitare).

    Alte cinci astfel de magazine (in orasele Brasov, Bacau, Braila, Focsani si Targu- Mures) erau programate sa fie deschise anul trecut, dar inaugurarile au fost amanate pentru anul acesta din cauza intarzierilor cauzate de dezvoltatorii imobiliari. Cu vanzarile pe care cele cinci noi magazine le-ar fi generat, seful Staer miza pe o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro in 2008, dar pana la urma aceasta a fost de doar 27 de milioane de euro, in scadere cu 12% fata de 2007 (in lei, scaderea a fost de 3%).

    Intre timp, seful producatorului a relocat si a inchis cateva magazine, ajungand in prezent la un numar de 26 de unitati. “Am decis sa le inchidem deoarece costurile exagerate ale chiriilor le faceau nerentabile”, explica Stefan. Nicolae Stefan s-a orientat tarziu catre retail si asta pentru ca, in 1993, cand a inceput sa fabrice mobila, il considera un tip de afacere facila.

    La acea vreme, tocmai era in cautarea unei noi idei de afaceri. Avea deja un atelier de confectii, de care insa nu era prea multumit, iar acest motiv a fost suficient pentru a se reorienta si a incepe productia de tapiterii intr-un atelier inchiriat de 100 de metri patrati din Galati, cu un capital de 100.000 de lei (mai putin de 350 de dolari) si 20 de angajati.

    Aflati in continuare cum a pus Nicolae Stefan pe picioare afacerea Staer cu toate ca nu se pricepea deloc la mobilier

  • Trident investeste 15 mil. euro intr-un centru comercial in Sibiu

    Pe o suprafata de 21.000 de metri patrati vor fi dezvoltate un hipermarket (8.500 mp), o galerie comerciala (5.500 mp), un spatiu pentru birouri pe doua etaje (2.000 mp), plus o parcare subterana (5.000 mp) la care se adauga inca 450 de locuri de parcare la suprafata. Totodata, de la 650 de angajati, cati avea la sfarsitul lui 2008, compania isi va completa schema de personal pana la 1.200 de salariati.

     

    Dupa ianugurarea programata in luna martie, reteaua Trident va ajunge sa opereze pe o suprafata totala de 28.000 de metri patrati, dintre care 19.500 de metri patrati reprezinta suprafata cumulata a hipermarketurilor din Medias, Sfantu Gheorghe si Deva si a supermarketurilor din Sibiu si Alba Iulia.

     

    Planul de investitii al retailerului pentru 2009 mai cuprinde deschiderea a trei supermarketuri, toate in spatii de vanzare de tip mall. Trident si-a programat anul acesta si intrarea in Capitala cu magazine de proximitate Trident Expres, in spatii stradale intre 800 si 1.000 mp.

     

    Cifra de afaceri estimata de companie pentru 2008 a fost de 60 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de 2007.

     

    In afara de lantul de magazine Trident, din Grupul Trident Trans Tex, detinut de Constantin si Alina Mateescu, mai face parte o divizie de transport intern si international de marfa, plus depozitul de legume si fructe, deschis anul trecut la Sibiu, in urma unei investitii de patru milione de euro, din care 1,7 milioane de euro au provenit din fonduri Sapard. Familia Mateescu controleaza si o firma de constructii imobiliare.

     

    In afara de Trident, pe o piata de retail care depaseste sapte miliarde de euro si-au facut loc si alte retele romanesti, precum Grupul Ptc, detinut de fratii Ilie si Cornel Penescu, Ethos, controlata de omul de afaceri Ion Soloman, sau Primavara, reteaua dezvoltata de Ion Avram.
     

  • Bere Azuga face spuma Ursus

    Valerii Moraru s-a asezat prima oara la masa cu noii proprietari ai companiei sale la o zi dupa vanzare, joia trecuta. Au discutat doar detalii: despre preluarea efectiva a activelor, despre faptul ca familia Moraru nu va ramane in managementul Ursus pentru a coordona in continuare brandul Azuga, dar si despre faptul ca este posibil ca in viitorul apropiat omul de afaceri de origine basarabeana sa vanda si restul de actiuni pe care le mai detine in compania prahoveana.

    Partea importanta se intamplase deja de miercuri, cand Ursus Breweries, filiala locala a companiei sud-africane SABMiller, a cumparat prin intermediul pietei RASDAQ 71% din actiunile companiei prahovene, cu 7,1 milioane de euro. Din acest procent, pachetul de actiuni al lui Valerii Moraru era de 39,25%, restul fiind vandut de catre alti actionari (dintre care este vorba de 15 fonduri de investitii si persoane fizice cu pachete importante, dar si de 5.000 de mici actionari).

    Povestea vanzarii Bere Azuga nu s-a terminat insa saptamana trecuta pentru Valerii Moraru, care a inceput sa cumpere actiuni ale acestei companii din anul 2000, dar abia in 2006 a devenit actionarul principal, iar in 2007 a devenit director general. Omul de afaceri basarabean mai detine inca 21% din Bere Azuga prin compania sa Rombat Trans International, care are ca domeniu de activitate transporturile. “Dupa ce voi avea acordul Consiliului Concurentei, voi expune si acest pachet de actiuni pe bursa”, mai spune Moraru, precizand ca ar prefera ca Ursus sa il preia si pe acesta, deoarece sud-africanii pun mare pret pe dezvoltarea brandurilor locale, cum sunt Timisoreana sau Ciucas.

    Tranzactia era asteptata inca de anul trecut, mai ales ca Moraru nu si-a ascuns niciodata intentiile de a renunta la fabrica de bere, declarandu-si disponibilitatea de a o vinde in repetate randuri. Pe de alta parte, vanzarea ultimului mare producator local anul trecut (Bere Mures, preluat de Heineken) a dat semnalul ca multinationalele au de gand sa achizitioneze chiar toate brandurile valoroase din piata. Omul de afaceri nu spune deocamdata cat se asteapta sa incaseze si pe celalalt pachet de actiuni, deocamdata fiind multumit de faptul ca a vandut pachetul majoritar in acest moment dificil.

    “Cu suma primita acum, cumpar de doua ori mai mult decat as fi cumparat daca as fi vandut anul trecut”, spune Moraru, care a incasat aproximativ patru milioane de euro din vanzarea companiei si intentioneaza sa foloseasca acesti bani pentru a cumpara active carora le-a scazut valoarea, mai ales pe bursa, si mizeaza pe o revenire a valorii actiunilor in trei-sase luni. De fapt, Moraru admite ca, de-a lungul experientei sale ca om de afaceri, a avut de mai multe ori ocazia de a profita de diverse momente de criza.

    “Am mai preluat afaceri falimentare, le-am dezvoltat si apoi le-am vandut”, spune omul de afaceri basarabean, care a construit in rastimpul celor 20 de ani de antreprenoriat afaceri atat in Romania, cat si in Republica Moldova (in domeniul sticlariei, vinificatiei si producerii de nutreturi) si Rusia (in domeniul bauturilor alcoolice, al hartiei si comertului). Valerii Moraru marturiseste ca, daca nu ar fi venit criza, nu ar fi vandut: planurile sale initiale vizau investitii pe cinci- sapte ani, dupa care poate s-ar fi gandit sa vanda afacerea pe care o considera a fi de “familie”.

    Asta desi Bere Azuga a stat in sanul familiei Moraru (Violeta Moraru, directorul general al companiei si totodata sotia lui Valerii Moraru, detinea si ea actiuni in cadrul companiei) mai putin de trei ani, pana cand Ursus a oferit un “pret corect”. Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), spune ca Ursus a preluat fabrica Bere Azuga cu aproximativ 45 euro/hectolitru, ceea ce reprezinta un pret avantajos, dar si corect in acest moment: “I-a costat mai putin sa cumpere decat sa construiasca o noua fabrica, ce ar fi presupus o cheltuiala aproape tripla – 130 euro/hectolitru”.

    Cu alti parametri de calcul, valabili in actualul context economic, analizeaza tranzactia Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta AT Kearney Romania: “Desi crescusera destul de mult fata de cursul de la sfarsitul anului trecut, actiunile Bere Azuga sunt la jumatate fata de nivelul maxim atins in 2008, iar multiplii la care s-a efectuat tranzactia sunt sensibil sub nivelul tranzactiilor similare de anii trecuti”.

    In ansamblul pietei, tranzactia nu schimba clasamentul berarilor. Bere Azuga are o cota de piata de 0,6% si o capacitate de productie de 200.000 de hectolitri, ceea ce o incadreaza in categoria producatorilor medii. Valoarea adevarata a companiei si principalul motiv pentru care a fost “vanata” este brandul sau, ultimul valoros din piata care nu intrase inca in portofoliul multinationalelor. “Am achizitionat Bere Azuga pentru ca Azuga este una dintre cele mai cunoscute marci locale de bere”, motiveaza Stephan Maria Weber, presedintele Ursus Breweries.

    Versescu sustine ca si capacitatea de productie a fost un factor de atractivitate, fabrica detinand un teren pe care se afl a, initial, unitatea de productie si care acum ar putea fi folosit in scopul extinderii capacitatii actuale (capacitatea poate fi majorata pana la 800.000 – 1 milion de hectolitri, conform estimarilor PSIPBR). Weber nu a raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin privind cresterea productiei, dar a admis ca evalueaza toate oportunitatile noii achizitii. Presedintele Ursus spune insa ca unul dintre principalele planuri este de a face berea Azuga disponibila consumatorilor si din alte parti ale tarii, nu numai celor din zona prahoveana.

    Valerii Moraru admite ca extinderea si promovarea marcii la nivel national nu ar fi putut fi facuta in aceasta perioada decat cu resursele financiare ale unei multinationale: “Azuga are nevoie de puterea si experienta detinute de Ursus, mai ales acum, in vreme de criza, dat fiind ca sansele noastre de dezvoltare si de crestere ar fi fost destul de limitate, cu atat mai mult cu cat accesul la creditare este din ce in ce mai greu si mai scump, iar dezvoltarea companiei de pana acum s-a bazat pe creditele contractate”.

    In noile conditii, Moraru crede ca 2009 va fi un an foarte bun pentru Bere Azuga care, chiar si in conditiile crizei, ar putea avea cresteri ale vanzarilor “de doua ori si jumatate” si datorita scaderii preturilor la materiile prime. De majorari vorbeste si seful Ursus. El crede ca, in ciuda contextului economic actual, piata berii, evaluata anul trecut la peste 1,2 miliarde de euro, va continua sa creasca si in 2009, dar intr-un ritm mai redus. Cresterea pietei de bere il va mai interesa insa putin timp pe Valerii Moraru, pana va vinde si ultimul pachet de actiuni.

  • Tranzactia care a spart gheata

    Anul 2009 va fi unul cu multe tranzactii pe piata romaneasca de retail, spunea la sfarsitul anului trecut analistul Milos Ryba de la compania de cercetare de piata Planet Retail: “Avand de-a face cu rate mici de crestere in vestul Europei, comerciantii internationali se vor concentra pe dezvoltarea retelelor din Europa Centrala si de Est, incluzand Romania. Unii ar putea cumpara retele locale pentru a-si consolida pozitia pe piata”.

    Ratele mici de crestere din vestul Europei nu ar mai fi insa singurul motiv pentru care marile lanturi de retail ar merge la cumparaturi de magazine, daca au lichiditati. Situatia economica in sine, dar si presiunea cu care se confrunta antreprenorii pe o piata dominata de giganti ii pot face pe primii sa nu mai ceara preturile de anul trecut atunci cand vine vorba de a-si vinde afacerea. “Nu cred ca 2009 este un an bun pentru tranzactii, deoarece piata este speriata si foarte emotionala. Parerea mea sincera este ca niciun moment nu e bun pentru a vinde o retea pe care poti sa o dezvolti”, e de parere Ion Soloman, proprietarul unuia dintre cele mai mari lanturi romanesti de supermarketuri, Ethos.

    Soloman a primit la randul sau mai multe oferte de preluare, insa acum crede ca a facut bine ca nu a vandut. “Poate ca anul trecut as fi vandut daca as fi primit vreo oferta din partea unei mari companii interesate sa imi dezvolte reteaua, de aceea nu am vrut sa vand unui fond de investitii, iar in acest moment sunt absolut sigur ca nu vreau sa vand”, explica Soloman, care investeste in continuare in reteaua pe care a adus-o la 26 de supermarketuri si vorbeste de “investitii formidabile” in rebranding, modernizare tehnologica si pregatire pentru angajati.

    Desi primele lanturi de retail au inceput sa-si faca simtita prezenta pe piata in urma cu aproximativ un deceniu, marile tranzactii au avut loc abia in ultimii doi ani. Startul a fost dat de operatorul de magazine de tip discount Profi (parte a companiei belgiene Louis Delhaize), care in 2007 a platit aproape opt milioane de euro pentru cele noua magazine ale retelei bucurestene Albinuta, detinuta de un grup de investitori lituanieni. Exemplul Profi a fost repede urmat de Carrefour, care a cumparat in 2008 cele 21 de magazine Artima de la un fond de investitii polonez, care la randul sau cumparase lantul de la antreprenorul Florentin Banu.

    Aceasta a fost cea mai mare tranzactie a anului trecut atat datorita notorietatii cumparatorului, cat si prin prisma pretului – 55 de milioane de euro, cea mai mare suma oferita pana acum pentru o retea comerciala. Ultimele luni ale lui 2008 au adus vanzarea celor 14 magazine din cea mai veche retea a Bucurestiului, La Fourmi, catre Mega Image, pentru 18,6 milioane de euro, suma care i-a asigurat pozitia de lider pe segmentul supermarketuri in capitala. In cazul Auchan insa, lucrurile stau diferit, desi din reteta fac parte cele doua componente esentiale ale povestilor de mai sus – antreprenorii locali si marea companie internationala de retail.

    Numele Auchan a fost adus in Romania de Regis Mougel, primul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania. In 2004, la trei ani de la venirea lui Mougel in Romania, toata echipa manageriala de la Cora, in frunte cu Mougel, a fost demisa, ceea ce l-a determinat pe francez ca, impreuna cu fostii sai colegi si cu alti investitori, sa demareze o noua afacere in domeniul pe care il stiau cel mai bine. Astfel, investitorii au incheiat un parteneriat cu grupul francez Auchan, urmand ca MGV Distri-Hiper, compania infiintata de ei, sa opereze in Romania hipermarketuri sub numele Auchan.

    Inca de la semnarea parteneriatului, Auchan detinea 29% din compania MGV Distri-Hiper. Potri vit comunicatului remis presei de catre companie saptamana trecuta, retailerul francez si-a marit participatia in noiembrie anul trecut prin achizitionarea a 20% de la un grup de investitori privati romani. La inceputul saptamanii trecute, compania a anuntat oficial ca Auchan a cumparat si restul de 51% din MGV Distri-Hiper, preluand astfel intregul pachet de actiuni al companiei.

    Potrivit estimarilor facute de Ziarul Financiar saptamana trecuta, valoarea tranzactiei Auchan- MGV Distri-Hiper s-ar ridica la aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Regis Mougel, care ramane in continuare directorul general al retelei, a primit in jur de 15 milioane de euro pentru 19% din pachetul majoritar. “Eu cred ca pentru acest moment suma este una corecta”, comenteaza Ion Soloman. In ceea ce priveste pretul cu care se vinde, de obicei, o astfel de afacere, Soloman explica faptul ca negocierea se face pornind de la cifra de afaceri, limitele fiind 20% si 40% din aceasta. “Cazul Artima a fost o exceptie”, spune Soloman, facand referire la faptul ca retailerul Carrefour a oferit pentru cele 21 de magazine 55 de milioane de euro, adica aproape jumatate din cifra de afaceri a lantului de supermarketuri.

    Magazinele Artima, actualmente Carrefour Express, au fost insa o tinta mult dorita de toti operatorii din retail, fiind primite oferte din partea mai multor comercianti, printre care si Interex. “E adevarat ca ne-am dorit sa preluam noi reteaua Artima, dar suma pe care a oferit-o Carrefour a fost mult prea mare”, declara vara trecuta Philippe Lavalard, presedintele CDE Franta, proprietarul Interex. Este posibil ca preluarea de catre compania mama sa accelereze ritmul de expansiune a retelei Auchan, destul de lent daca ne raportam la evolutia altor retaileri de pe acelasi segment.

    Spre exemplu, operatorul de hipermarketuri real, – (care a deschis, ca si Auchan, primul magazin in Romania in 2006) a ajuns la sfarsitul lui 2008 la 20 de magazine, apropiindu-se de Carrefour, care a incheiat anul cu 21 de magazine. Pentru 2009, oficialii Auchan au anuntat doar doua noi deschideri de hipermarketuri, la Timisoara (unde opereaza deja singurul supermarket al retelei) si la Constanta. Dupa anuntarea tranzactiei, reprezentantii retelei nu au dorit sa comenteze in legatura cu eventualele schimbari de strategie in ceea ce priveste expansiunea retelei, odata aprobat si definitivat procesul de preluare.

    “Daca as fi in locul lui Mougel, cu siguranta ca as continua sa investesc in Romania”, spune Ion Soloman, adaugand ca piata e la un nivel de subdezvoltare si exista inca multe oportunitati de afaceri in ciuda situatiei economice. Proprietarul Ethos spune ca in multe domenii, inclusiv in zona comertului, micii antreprenori sunt supusi unor mari presiuni si sunt decisi sa vanda cat mai repede, convinsi ca nu vor mai rezista mult timp.

    Mai mult, intrarea comerciantului german Lidl pe piata, cu intentia declarata de a deschide primele magazine in 2010, ii sperie pe multi, este de parere Soloman, care crede ca prezenta lantului Lidl va determina o reasezare printre retelele comerciale. “Noi avem multe propuneri de la mici operatori care vor sa fie cumparati, de noi sau de altcineva. Stresul este mare, presiunea la fel, ratele de profit cu siguranta nu mai sunt ce au fost in trecut”, explica Soloman, convins ca lanturile autohtone de retail vor rezista cu greu pe piata si ca multe dintre ele vor fi cumparate in 2009.
    “Nu cred ca peste cinci ani vom mai vedea comercianti autohtoni pe piata”, incheie Soloman. Iar daca “o achizitie intre comercianti internationali deja prezenti in Romania este putin probabila”, potrivit lui Milos Ryba, reteta de achizitie ar putea fi exact cea folosita pana acum in aproape toate tranzactiile de pe piata locala.

  • Pariu pe o lada de whisky

    “De anul acesta nu mai distribuim Heinz, pentru ca planurile noastre si ale lor de crestere nu s-au potrivit. Modelul de distributie asigurat de noi a fost bun pana acum, dar nu si de acum incolo, asa ca Heinz va merge la un distribuitor de produse alimentare”, spune Petru Berciu, cel care detine impreuna cu partenerul sau Ion Biris, compania de import si distributie BDG, ce are in portofoliu marcile Jack Daniel’s, Finlandia, Jägermeister, Cutty Sark, Metaxa sau Evian.

    Distributia brandului de ketchup i-a adus anul trecut lui Berciu incasari de circa 1,5 milioane de euro, iar diferenta pana la cele peste 26 de milioane de euro incasate in total in 2008 a venit in special de pe urma distributiei de bauturi alcoolice. Un factor care a contribuit masiv anul trecut la cresterea BDG a fost preluarea, la sfarsitul lui 2007, a gamei Remy Cointreau si Metaxa, distribuite anterior de firma Sollers PPD.

    Cu incasari de 2,5 milioane de euro, marca Metaxa a recuperat din distanta fata de principalul competitor, marca locala Alexandrion, chiar daca volumele vandute s-au situat sub estimarile initiale (30.000 de baxuri de 9 litri, in loc de 40.000). “Metaxa nu performa dupa asteptari din cauza strategiei de marketing a principalului competitor, care se pozitionase foarte bine pe tot ce inseamna valorile Metaxa”, explica Berciu.

    Pentru 2009, compania are in vedere investitii de circa 800.000 de euro in marketing pentru marca Metaxa. In ceea ce priveste whiskyul Cutty Sark, preluat tot in 2007, Berciu nu se declara multumit: “Piata este foarte aglomerata, iar pretul este usor mai mare fata de restul marcilor din aceasta categorie. Nu e un produs aflat pe val, iar cresterea a fost mai mica decat cresterea pietei”.

    Surpriza anului 2008 a fost insa Jägermeister – “un exemplu de ce poti face cu o strategie bine pusa la punct”. In 2008, BDG a investit 100.000 de euro in promovarea produsului, iar principalul obiectiv a fost popularizarea acestuia in randul consumatorilor, prin organizarea de samplinguri in tara. Jägermeister a inregistrat in 2008 o crestere a volumelor vandute de 250% fata de 2007. Evolutia a fost mai buna decat cea a principalului produs distribuit de BDG, whiskyul Jack Daniel’s, care a avut vanzari totale de 16 milioane de euro in 2008, reprezentand o crestere de peste 60%.

    Una peste alta, cresterea de 37% a companiei in 2008 n-a mai fost la fel de mare ca in anul precedent (in 2007, vanzarile au urcat cu circa 60%, la 19 milioane de euro), dar BDG si-a consolidat pozitia alaturi de principalii distribuitori de bauturi de import, respectiv Cristalex (care estima vanzari de 26 mil. euro pentru 2008), Pernod Ricard si Sollers PPD (care estima pentru 2008 afaceri de 30 de milioane de euro).

    Anul 2009 va fi dificil insa pentru importatorul Finlandia, care trebuie sa isi mentina cota de piata, in contextul in care principalul sau competitor, Pernod Ricard, cu afaceri de circa 30 de milioane de euro in 2008, a preluat recent distributia pentru vodca concurenta Absolut, un brand cu vanzari semnificative pe piata romaneasca. “Mergem in continuare cu businessul de fiecare zi, iar daca vom avea o crestere de 20-30%, voi fi foarte fericit”, afirma Berciu.

    Piata de bauturi din import, estimata la circa 100 de milioane de euro in 2008, a fost caracterizata in ultimii ani de schimbari majore in portofoliile principalilor companii. Dupa mutarile din martie 2006 atrase de tranzactia la nivel mondial intre Pernod Ricard si Allied Domecq, Cristalex, importatorul Teacher’s, si-a adaugat pe lista coniacul Courvoisier in martie 2007, renuntand in schimb la distributia Cointreau, care a fost preluat de catre Sollers PPD.

    In noiembrie insa, la jumatate de an dupa preluarea whiskyului Cutty Sark (distribuit anterior de Heinrig), BDG a castigat distributia Metaxa si a gamei Remy Cointreau (ambele din portofoliul Sollers), in urma unui parteneriat cu producatorul francez Remy Cointreau prin intermediul caruia a devenit unicul distribuitor al acestuia pe plan local. Nici Pernod Ricard nu s-a lasat mai prejos si a venit cu sampaniile Mumm si Perrier Jouet, iar la sfarsitul lui 2008 a preluat si distributia Absolut de la Cristalex.

    Cum va arata piata bauturilor alcoolice de import in 2009, un an care va sta sub semnul crizei? “Chiar daca e criza, lumea va continua sa bea”, spune franc actionarul BDG Import. “Noi trebuie sa determinam consumatorul sa cumpere de la noi.” Si pentru ca lupta pe cotele de piata se da la distribuitor, in teren, cum spune Berciu, atentia se va concentra anul acesta pe o noua strategie de key accounts, segmentul care reprezinta peste 30% din cifra de afaceri a companiei, ca si pe un control riguros al distributiei.

    Pana acum, BDG a cumparat trei companii de distributie in Bucuresti, Timisoara si Cluj, iar in urmatorii doi ani mai vrea sa angajeze oameni pentru merchandising si sa cumpere inca doi distribuitori. “Din cauza crizei, aceste companii se confrunta cu probleme de capital de lucru, de brand, de portofoliu; de aceea noi nu le dam bani, ci venim cu produse si termene de plata avantajoase – practic o investitie de circa 500.000 de euro-marfa”, explica el.

    Berciu spune ca nu resimte o tentativa de incetinire a cresterii ca urmare a crizei, dar atentia acordata incasarilor de la distribuitori a sporit: “N-am simtit diferente la vanzari, dar suntem mult mai atenti la distributia din tara, la incasari. Controlul distribuitorilor, cash-flow-ul este cel mai important, nu marja de profit. De aceea nu renegociem termenele de plata”.

    Cat despre scenariul pentru 2009, actionarul BDG crede ca efectele crizei se vor resimti cu adevarat abia din martie. “Fluctuatiile de curs sunt comparabile acum cu cele din 1999. Dar sa nu uitam ca in ultimii ani au fost castiguri suplimentare, provenite din diferentele de curs de la inceputul, respectiv sfarsitul anului”, comenteaza Berciu. Nu preconizeaza o anumita valoare pentru cursul euro in 2009, dar nu crede ca “guvernul va fi linistit”, iar aceasta va afecta cursul: “Daca nu exista suficienta incredere, cursul creste. Nici nu cred ca vom avea un guvern care sa inceapa treaba, dar sper sa ma insel. Cert este ca n-o sa ne plictisim”.

  • Burger King: Pentru inceput e bine

    Intalnirea reporterului BUSINESS Magazin cu directorul general al lantului de restaurante Burger King, Remus Tiuca, a avut loc in restaurantul din Cora Lujerului inaintea unei intrevederi pe care Tiuca urma sa o aiba cu unul din reprezentantii companiei la nivel international.

    “Burger King Romania este foarte bine vazut de catre compania-mama”, spune Tiuca, multumit ca a reusit, in mai putin de un an de la intrarea pe piata, sa creasca reteaua de restaurante la sase, al saptelea fiind deja in pregatire. “Sunt alte tari care in acelasi interval au reusit sa deschida doar doua restaurante”, completeaza el. In estul Europei, Burger King a facut primul pas cu aproape doua decenii in urma, cand a deschis un restaurant in Ungaria. In 2008, primele restaurante au fost deschise in paralel in Romania si Bulgaria.

    “Planurile initiale au fost sa deschidem cinci restaurante intr-un an calendaristic, adica din aprilie 2008 pana in aprilie 2009”, spune Remus Tiuca. Pana in prezent, toate cele sase restaurante se afla in Bucuresti, urmand a fi deschis al saptelea in Constanta. Potrivit lui Tiuca, numarul mai mare de restaurante se datoreaza oportunitatilor aparute in piata si vanzarilor inregistrate pana acum. “Am grabit ritmul pentru ca ne-am dat seama ca putem sa crestem mai repede”, afirma directorul general al lantului de restaurante, marturisind ca a avut prea putine emotii privind rezultatele brandului in Romania.

    “Veneam dupa 14 ani in industria de quick service, cunosteam foarte bine industria si renumele international al Burger King”, spune el. Tiuca apreciaza ca posibil ca in cinci ani sa ajunga la un numar de 50 de restaurante deschise de companie in Romania – o aproximatie facuta in contextul actual, care ar putea fi modificata in functie de evolutia pietei.

    “Eu unul sper sa fie nu 50, ci 150 de restaurante”, adauga el, subliniind ca anul acesta cu siguranta vor mai fi inaugurate alte 10 restaurante, pentru fiecare fiind necesara o investitie de minim 500.000 de euro. In continuare, compania se va axa pe o cat mai buna acoperire a Bucurestiului, care ar trebui sa aiba in jur de 25 de restaurante pe termen lung, in opinia lui Tiuca. In restul tarii, reprezentantul Burger King tinteste toate orasele cu peste 100.000 de locuitori, fara a se limita insa la ele.

    Grupul Burger King, al doilea lant de fast-food de pe piata americana dupa McDonald’s, a avut in ultimul anul fiscal (incheiat la 30 iunie 2008) venituri totale de 2,45 miliarde de dolari, in crestere cu 10% fata de anul anterior, si un profit net de 190 de milioane de dolari, in crestere cu 28%. Spre deosebire de McDonald’s, care a intrat pe piata romaneasca in 1995 printr-o investitie directa, Burger King a venit in Romania in sistem de franciza. Aceasta este operata de compania Atlantic Restaurant System, controlata de oamenii de afaceri Marius Nasta si Eli Davidai.

    Francizarea poate permite lantului o dezvoltare mult mai rapida, toate restaurantele urmand a se afla pe suprafete inchiriate. Mai mult, daca pana nu de mult majoritatea companiilor declarau ca ritmul de expansiune e incetinit de pretul mare al chiriilor, scaderea preconizata a acestui cost ar putea fi una din putinele consecinte pozitive ale crizei. Pentru Burger King, pretul ridicat al chiriilor a insemnat imposibilitatea de a deschide pana acum restaurante la strada (toate cele sase restaurante deschise pana acum se afla in centre comerciale).

    “Evident ca daca vor scadea chiriile, vom deschide mai multe restaurante, inclusiv la strada si in sistem drive through”, explica Remus Tiuca. In lume, mai mult de 90% dintre restaurantele Burger King (peste 11.000) sunt in regim de franciza.

    De altfel, in Romania, cu exceptia McDonald’s, unde doar trei din cele 56 de restaurante au fost deschise in regim de franciza, majoritatea lanturilor internationale de restaurante sunt prezente in aceasta forma, inclusiv KFC sau Pizza Hut. Desi afirma ca rezultatele financiare realizate pana acum de cele sase restaurante Burger King din Romania sunt “foarte bune, asa cum ne asteptam”, Remus Tiuca se fereste sa dea cifre exacte sau estimari.

    “A fost un an in care am investit foarte mult, de la anul vom incepe sa ne gandim si la profit”, spune el, adaugand ca pentru Burger King nu a trecut nici macar un an de la intrarea in Romania, ceea ce inseamna ca mai asteapta pana sa traga linie: “Este primul nostru an, nu ne putem compara cu niciun rezultat anterior, abia de la anul vom putea sa avem anumite asteptari din acest punct de vedere”. In orice caz, Tiuca se declara increzator in evolutia pietei de profil, estimata la doua miliarde de euro anul trecut si care, sustine el, va continua sa creasca si anul acesta in ciuda crizei.

  • Auchan preia operatorul hipermarketurilor sale din Romania

    MGV Distri-Hiper a fost infiintata in 2005 de catre fostul director general al retelei Cora, Regis Mougel, impreuna cu alti manageri din cadrul retelei, investitori straini si romani, cu scopul de a infiinta si opera magazine Auchan in Romania.

     

    Potrivit reprezentantilor companiei, majorarea participatiei Auchan la capitalul societatii a fost prevazuta inca de la stabilirea parteneriatului intre actionari. In momentul infiintarii MGV Distri-Hiper, grupul Auchan detinea 29% din companie, alte 20 de procente, detinute de un grup de investitori privati romani, fiind cumparate in noiembrie anul trecut.

     

    Auchan a semnat un acord de cumparare a celor 51 de procente detinute de fondatorii societatii, potrivit unui anunt de ieri al companiei. Transferul titlurilor se va efectua in cursul anului acesta, dupa aprobarea tranzactiei de catre Consiliul Concurentei.

     

    "Aceasta operatiune este o dovada a ambitiei Auchan in Romania. Dorim sa ne continuam dezvoltarea pe termen lung in aceasta tara (…), care are un puternic potential de crestere", a declarat Christophe Dubrulle, presedintele consiliului de administratie al grupului Auchan.

     

    Auchan este o companie franceza infiintata in urma cu 40 de ani. In prezent, aceasta opereaza hipermarketuri, supermarketuri, centre comerciale si o banca in 12 tari din Europa si Asia, avand o cifra de afaceri de 36,7 miliarde de euro in 2007. In Romania, primul hipermarket Auchan a fost deschis in 2006. In prezent, lantul cuprinde sase hipermarketuri si un supermarket, alte doua hipermarketuri urmand a fi deschise anul acesta.

     

    Philippe le Grignou a fost numit presedinte al MGV Distri-Hiper, compania care numara 3500 de angajati la sfarsitul lui 2008. Regis Mougel ramane in continuare director general al retelei Auchan in Romania.

     

    Principalii competitori ai lantului Auchan pe segmentul de hipermarketuri sunt Carrefour si Real.
     

  • DTZ Echinox: Chirii in scadere pentru spatiile comerciale semicentrale

    Potrivit acestora, comertul stradal se afla in prezent intr-o perioada de stagnare, dupa ce in prima jumatate a anului 2008, chiriile au inregistrat o crestere medie de 15% comparativ cu aceeasi perioada a lui 2007. Stablilizarea s-a produs in a doua jumatate a anului trecut, pe masura ce criza economica internationala s-a facut resimtita si pe plan local

     

    In topul celor mai scumpe zone din Bucuresti se situeaza centrul Capitalei (Bulevardul. Magheru, urmat de Calea Victoriei), zone in care s-au inregistrat chirii de 120-150 euro pe metru patrat. "Ne asteptam ca cererea pentru astfel de spatii sa stagneze si chiar sa scada pentru spatiile situate in locatii fara trafic pietonal consistent. Pentru spatiile stradale cu un vad comercial deosebit ne asteptam ca cererea sa se mentina constanta", a declarat Estera Enache, senior consultant in cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox.

     

    In ceea ce priveste nivelul chiriilor, prima jumatate a anului 2009 ar urma sa aduca pentru zonele semicentrale, cu trafic pietonal redus, o crestere a gradului de disponibilitate si implicit la o scadere a chiriilor. "Exista in continuare cerere pentru spatiile comerciale semicentrale situate in zone cu trafic pietonal intens, dar ocuparea actstor spatii depinde si de flexibiltatea proprietarilor in negocierea preturilor", spune Oana Iliescu, sefa departamentului de retail.. Chiriile pentru spatiile comerciale stradale din zonele semicentrale din Bucuresti variaza intre 25 de euro pe metru patrat si 45 de euro pe metru patrat.

     

  • Metro a investit 4,7 mil. euro in remodelarea magazinului din Voluntari

    Potrivit reprezentantilor companiei, noua formula a magazinului din Voluntari, pentru care au fost investite 4,7 milioane de euro, transforma magazinul intr-unul din cele mai moderne spatii comerciale ale retelei din Romania.

     

    Remodelarea a durat aproximativ o jumatate de an, noul concept punand accent in special pe serviciile de birotica. Astfel, spatiul raionului dedicat produselor pentru birouri a fost dublat, de la 300 la 680 de metri patrati, in timp ce sortimentatia de produse a crescut cu 30%. In plus, magazinul ofera clientilor si solutii de birotica (laminare, personalizare de stampile etc), servicii telecom pentru business, precum si consultanta pentru alegerea mobilierului de birou. De asemenea, in urma remodelarii au fost imbunatatite din punct de vedere tehnologic, al spatiului si al sortimentatiei raioanele de produse proaspete, cel de vinuri si cel pentru gradinarit.

     

    "Compania noastra a inceput sa-si schimbe strategia, orientandu-se in special catre clientii profesionisti", a declarat Francois Oliver, directorul general al Metro Cash&Carry, adaugand ca este increzator in dezvoltarea magazinelor de proximitate din Romania, principalii clienti ai magazinelor Metro. Desi contextul actual nu este deloc favorabil cresterii micilor comercianti, Oliver a tinut sa precizeze ca acestia vor fi in continuare ajutati de compania Metro, care anul trecut a deschis si un centru de pregatire pentru acestia, in cadrul magazinului din Militari.

     

    Metro Cash&Carry este primul jucator internationat intrat pe piata din Romania, in 1996, in prezent avand 24 de magazine in toata tara, dintre care 4 in Bucuresti. In 2007, lantul de retail a avut vanzari de 1,6 miliarde de euro, pentru 2008 fiind preconizata o crestere la aproximativ 2 miliarde de euro. Grupul Metro opereaza in Romania si lantul de hipermarketuri real,-.

     

    Pe segmentul cash&carry, in Romania mai activeaza compania Selgros, parte a grupului Rewe, prezent in tara noastra si prin lanturile Billa, Penny Market si Penny Market XXL. In 2007, Selgros a avut vanzari de 821 de milioane de euro.

     

    La sfarsitul anului trecut, Metro Cash&Carry a deschis un nou magazin la Deva, reluand astfel procesul de expansiune incheiat in 2005. Cititi mai multe aici.
     

  • Mobila se intoarce spre cei saraci

    Decizia de deschidere a unui prim outlet, in centrul comercial de profil Fashion House de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, poate parea neobisnuita pentru Mobexpert, cel mai puternic grup din industria autohtona a mobilei. Intr-un magazin de tip outlet se vand produse din colectiile anterioare la pret redus – or, Mobexpert se adreseaza prin excelenta segmentului mediu si mediu-inalt al veniturilor. Se incearca deci prin acest nou magazin abordarea categoriilor de potentiali clienti cu venituri mai modeste?

    Bogdan Staicu, directorul de retail al companiei, raspunde ca nu este vorba despre vreo noua pozitionare pe piata, ci doar de un format introdus pentru a prelungi accesul clientilor la produse din colectiile mai vechi, deja inlocuite in magazinele din retea. Produsele din outlet au preturi cu 30% pana la 70% mai mici fata de cele initiale. De fapt, prin noul magazin, un format cunoscut mai ales in comertul de imbracaminte si incaltaminte, Mobexpert se apropie de industria de fashion – si aici se vorbeste despre colectii de sezon, despre tendinte si despre o perimare rapida a modelelor de mobilier si de decoratiuni.

    O astfel de evolutie coincide cu intensificarea concurentei din piata de retail, mai ales dupa intrarea de noi mari grupuri internationale care, in contextul cresterii puterii de cumparare in Romania, au stimulat sofisticarea gusturilor clientilor si o conectare la tendintele occidentale din domeniu. “Ca proces, putem vorbi de o similaritate cu industria modei; aici, schimbarea colectiilor de primavara-vara cu cele de toamna-iarna e intotdeauna urmata de un destocaj masiv, prin care colectiile vechi sunt propuse la vanzare la preturi mult mai mici”, explica Bogdan Staicu. Faptul ca in primavara s-a decis deschiderea outletului a urmarit deci, spun oficialii grupului, ca odata cu lansarea noii colectii din toamna, sa accelereze ritmul de innoire a produselor din retea.

    “Vom da astfel posibilitatea celor care nu urmaresc neaparat noutatea sa aiba acces la aceste produse la preturi reduse”, adauga directorul de retail al Mobexpert. Totusi, ideea in sine a outletului nu este complet noua, pentru ca exista deja inca din 2001, de cand s-a deschis hipermagazinul din Pipera, o zona de discount in fiecare din cele opt hipermagazine din reteaua Mobexpert. Fiecare din aceste zone are o suprafata de aproximativ 200 de metri patrati (outletul cel nou are 275 de metri patrati), unde clientii pot cumpara produse mai ieftine din colectii mai vechi. Despre ce fel de produse este vorba? Intrucat colectiile se schimba la fiecare sase luni, prototipurile, capetele de serie, cele care si-au epuizat valoarea de noutate sau cele care nu au inregistrat vanzari conform asteptarilor (indiferent ca este vorba despre articole din import sau provenind din productia proprie) vor fi gasite in oferta outletului.

    Pentru inceput insa, data fiind suprafata destul de limitata a magazinului, retailerul se axeaza pe o oferta dedicata decoratiunilor interioare (covoare, tesaturi, lampi, tacamuri, lenjerie, sticlarie, ceramica, tablouri), iar acestea vor ramane preponderente in portofoliu chiar daca pe viitor se urmareste si introducerea la vanzare a mobilierului de casa si birou. “Consider ca decoratiunile reprezinta un segment cu mare potential de dezvoltare si pot deveni un motor de crestere a vanzarilor”, apreciaza Staicu, adaugand ca, in prezent, decoratiunile reprezinta in jur de 20% din vanzarile unui hipermagazin din retea (20% dintr-o valoare care poate atinge aproape 35 de milioane de euro – cifra de afaceri a magazinului din zona Pipera, care are cele mai mari vanzari din grup, asa cum apare pe site-ul Ministerului de Finante).

    Iar tendinta arata o crestere a ponderii decoratiunilor, odata cu orientarea ofertei Mobexpert catre zona produselor de lifestyle. Cresteri ale incasarilor din decoratiuni au inregistrat si alti actori importanti din piata mobilei.

    Din incasarile de aproape 100 de milioane de euro realizate de magazinul IKEA din zona Baneasa in perioada septembrie 2007-august 2008, vanzarile de decoratiuni si accesorii au insemnat circa 40 de milioane de euro. In contextul in care in perioada de toamna si iarna incasarile comerciantilor de mobila intra pe o panta descendenta, pentru a urca din nou in primavara, in functie de suisurile si coborasurile pietei imobiliare, decoratiunile constituie acum cel mai bun palier de competitie. Iar lupta pentru buzunarul cumparatorului devine cu atat mai acerba in preajma sarbatorilor de iarna – ne putem face o idee numai navigand pe site-urile marilor comercianti sau rasfoindu-le brosurile.

    Modelul outletului din Romania ar putea fi exportat si in celelalte piete unde Mobexpert este prezent – in Bulgaria si in Serbia, dar oficialii grupului declara ca nu iau in calcul deschiderea de noi astfel de unitati, “cel putin atat timp cat nu exista inca structura capabila sa le integreze, asa cum a fost cazul in Bucuresti, cu Fashion House” (este vorba de niste centre comerciale care sa poata integra magazine de tip outlet). Intr-o discutie anterioara cu BUSINESS Magazin, Dan Sucu, proprietarul grupului, preciza oricum ca extinderea retelei in regiune depinde de dezvoltarea imobiliara din aceste tari, nu de dorintele Mobexpert.

    De altfel, nici pentru Romania nu sunt bugetate investitii in noi outleturi in urmatorii doi ani, sustin reprezentantii companiei, motivand ca zonele de discount deja existente in magazinele Mobexpert, care functioneaza intr-un mod asemanator cu outletul, pot acoperi de fapt cererea pentru produsele de marca la preturi reduse.