BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Două antreprenoare fac 500.000 de euro din pardoseli: „Am pus parchet şi mochetă cât 16 terenuri de fotbal”

     „Am vrut să ne folosim ideile noastre despre design interior într-un business care să devină relevant în această branşă relativ îngustă” declară Daniela Mariş, partener al companiei axată pe vânzarea de pardoseli flotante Up-To-Date. Compania Up-To-Date a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2004 de către Daniela Mariş şi Angelica Manolache, după ce antreprenoarele au ales să reprezinte în România grupul italienesc din industria pardoselilor flotante Uniflair Spa.

    Compania Up-To-Date s-a extins treptat către tot ce înseamnă finisarea pardoselilor: mochetă, linoleum, parchet sau ceramică lucrând în calitate de distribuitori ai mărcilor Tarkett, Cormar Carpets sau Atlas Concorde. Angelica Manolache şi Daniela Mariş au continuat planul dezvoltării companiei şi din 2007 s-au orientat spre a oferi clienţilor o serie de servicii ‚la cheie’ cu ajutorul propriei echipe de montaj. „Este clar că odată cu criza am fost nevoite să controlăm procesul de business aproape integral. Acum livrăm noi marfa, oferim servicii de instalare şi intreţinere a pardoselii flotante, a parchetului, a mochetei sau a covorului PVC” declară antreprenoara.

    Compania Up-To-Date a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 210 mii euro. La 9 luni din 2014 compania a reuşit o cifră de afaceri de 263 mii euro, cu 25 de procente mai mare decât tot ce a realizat anul trecut. „Pentru anul viitor am putea miza de o dublare a cifrei de afaceri, asta dacă piaţa se dezmorţeşte, şi pare că aşa se va întâmpla” declară Daniela Mariş, care crede că anul viitor vor înregistra venituri de 500.000 de euro. 

    Printre proiectele în care a fost implicată compania Up-To-Date se numără nume precum săli de fitness „World Class”, clădiri de birouri precum „UTI-Vasile Lascăr”, „Sun Plaza”, cazinouri sau hiar institute de cercetări cu cerinţe speciale privind proprietăţile pardoselilor. „De la lansare şi până în prezent am derulat lucrări cu o suprafaţă totală de peste 80.000 mp, cam cât suprafaţa însumată a 16 terenuri de fotbal” declară Daniela Mariş.

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri şi antreprenori din România în cadrul galei CEO Awards

    Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Răzvan Mureşan, redactori Business Magazin, şi Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Aflat la cea de-a cincea ediţie, catalogul a adunat, încă din momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    GALERIE FOTO de la eveniment

    Premiile Business Magazin – Evoluţie şi Revoluţie – pentru cei care au confirmat:

    Liviu Dan Drăgan – TotalSoft

    Sergiu Biriş – LiveRail

    Călin Drăgan – Coca-Cola Japonia

    Dragoş Dinu – Ţiriac Holding

    Dragoş Pavăl – cofondator Dedeman

    Premiile Pariul Business Magazin pentru viitor:

    Tatian Diaconu – Immochan România

    Andrei Botescu – Atelierele Pegas

    Marius Dosinescu – Flori de lux

    Lucian Peticilă – Allview

    Ana Maria Coman – Etic Lady’s Fashion

    Premiile speciale Business Magazin pentru admiraţie:

    Mihai Marcu – MedLife

    Sergiu Oprescu – Alpha Bank

    Marius Meleşteu – Strauss România

    Alexandru Vlad – Selgros

    Iulian Stanciu – eMAG

    Cei cinci premianţi fac parte din catalogul din 2014 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO se distribuie gratuit abonaţilor Business Magazin.

    Sponsorii evenimentului CEO Awards au fost CITR Group, Vodafone, Telekom, Class Living, Volksbank, Enel, Siveco, Opel, Schoenherr şi Asociaţii, City College şi Complexul Rezindenţial Stejarii. Vestimentaţia prezentatorilor a fost asigurată de Molecule-F şi Trends by Adina Buzatu.

  • Hostelul, un business care aduce o marjă de profit impresionantă

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina.

    Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel. Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

  • Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând turişti în cinci hosteluri

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina. Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel.

  • Spadasina antreprenoare. Loredana e campioană mondială la scrimă şi a inventat o aplicaţie pentru telefoanele mobile

     Un alt subiect captivant are în vedere destinul studenţilor care termină ANEFSUL. Statul român este principalul angajator pentru absolvenii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2014-2015, cele 20 de facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport de stat din România şcolarizează circa 8000 de studenţi. Numărul absolvenţilor inundă capacitatea de absorbţie a pieţei muncii, o piaţă asigurată în general de către stat prin posturile de profesor de sport.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Magiunăria cu o istorie de 100 de ani. A fost dezafectată şi folosită ca fier vechi şi apoi repusă pe picioare

    vezi aici ilustratia la dimensiune mare.

    Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.

  • PwC: Trei sferturi dintre afacerile de familie din România au înregistrat creşteri în ultimul an

    „Afacerile antreprenoriale dau dovadă de rezistenţă şi de capacitate de adaptare, ele fiind fundamentul unei creşteri economice sănătoase. Totuşi, există o dinamică a familiei (family factor) care poate avea un impact major asupra companiei, impact care pare să fie ignorat de către cei mai mulţi respondenţi” a declarat Alexandru Medelean, şeful echipei de servicii integrate pentru antreprenori şi afaceri de familie din cadrul PwC România. 

    62% dintre respondenţii români se aşteaptă la o creştere constantă a afacerii lor în următorii cinci ani, iar alţi 13% mizează pe o creştere rapidă şi agresivă. Nevoia de continuă inovare, instabilitatea pieţei, atragerea personalului cu abilităţi cheie, competiţia acerbă şi globalizarea accentuată sunt menţionate ca fiind cele mai importante provocări pentru afacerile de familie din România.

    Pentru a continua să crească, afacerile de familie trebuie să se adapteze mai repede, să inoveze mai devreme şi să-şi profesionalizeze felul în care îşi desfăşoară operaţiunile. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile celui de-al şaptelea sondaj bienal PwC pe un eşantion global de 2.378 proprietari şi directori de afaceri de familie din peste 40 de ţări, inclusiv România.

    Raportul, intitulat Up close and professional: the family factor, arată că, în ciuda mediului economic dificil, îngreunat de lipsa de forţă de muncă talentată, de dificultăţile legate de inovaţie şi guvernanţa corporativă, afacerile de familie rămân dinamice şi adaptabile. Astfel, afacerile de familie reprezintă 70-90% din PIB-ul global şi sunt un barometru al sănătăţii economiei.

  • Povestea antreprenorului care a schimbat transportul în comun

    Născut în octombrie 1978, Camp a urmat cursurile Universităţii din Calgary, obţinând o diplomă în inginerie electrică. În 2007, el a fost inclus pe lista TR35 a Masachussetts Institute of Technology, care îi include pe cei mai inovatori tineri de sub 35 de ani.

    Un an mai târziu a fost numit unul dintre cei mai buni tineri antreprenori din domeniul IT de către revista Bloomberg BusinessWeek.

    În 2009, Garrett Camp şi Travis Kalanick au pus bazele Uber, o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. În mai puţin de un an de la lansare, succesul său a început să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care operează Uber. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare, la începutul anului 2014, a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber. Evaluată la 17 miliarde de dolari, compania este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Anul trecut, Camp a fondat Expa, un accelerator de start-up-uri menit să descopereze noi businessuri cu potenţial. El a promovat proiectul folosindu-se de experienţa sa de peste zece ani în antreprenoriat, dezvoltând o platformă care oferă sfaturi şi direcţii pentru tinerii care vor să pornească o afacere.

    Garrett Camp a investit în mai multe companii, printre care Prism Skylabs, o platformă de analiză video, WillCall, o aplicaţie ce permite achiziţionarea de bilete pentru concerte, şi Behance, o reţea socială pentru experţii din diferite domenii. Camp are o avere estimată la 300 de milioane de dolari.

  • Patru tineri au investit 100.000 de euro în primul bar de eSports din România

    Cătălin Butnariu lucrează în industria gaming-ului, la Gameloft, unde ocupă poziţia de head of deployment. A început lucrul la Ubisoft încă din timpul Politehnicii, unde urma cursurile Facultăţii de Automatică. Primul job a fost unul de vară, ca tester de jocuri pentru mobile. „Întotdeauna mi-au plăcut jocurile şi am vrut să fac ceva în direcţia asta. După vreo doi ani am ajuns la Gameloft, care se ocupă mai mult de jocuri mobile. Acolo am luat-o de jos, şi după câteva proiecte de succes am început să conduc echipe şi prin alte ţări. Acum doi ani am fost numit pe postul de head of deployment.“

    Soţia sa este „managerul de zi cu zi“ al afacerii. „Am început să lucrez de mică, dacă pot spune aşa, am avut diverse joburi de vară. Ulterior am ajuns la Orange, unde am lucrat câţiva ani, după care am trecut la o firmă de advertising. Apoi am avut copilul şi am luat o pauză“, povesteşte tânăra antreprenoare. „Acum mă ocup doar de businessul nostru.“ Mihaela este studenta la Politehnica, iar Vadim a terminat facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, si are experienta ca DJ.

    Soţii Butnariu au preluat, anul acesta, firma care deţinea barul Nexus. Ideea le venise cu ceva timp în urmă, dar la acel moment nu au avut posibilitatea de a începe o afacere. „Ideea ne-a venit în urmă cu doi ani, în primăvara anului 2012“, începe povestirea Cătălin Butnariu.

    „La acea vreme era foarte la modă Starcraft 2 şi ne întâlneam cu prietenii să ne uităm la meciuri. Atunci am auzit de «barcraft», era un concept dezvoltat de cei de la Blizzard (firma care a dezvoltat Starcraft – n.red.), care organizau vizionări ale campionatelor. Noi ne-am gândit să facem din asta ceva permanent, dar la acel moment nu am găsit parteneri, pur şi simplu nu s-a putut.“

    „Întâmplarea a făcut ca în acel an să plec cu munca timp de câteva luni la Paris, unde tocmai se deschisese un local de acest gen, numit Meltdown. Locul a crescut foarte mult în ultimii doi ani, astăzi este cel mai cunoscut local de profil din lume“, spune tânărul antreprenor.  Acela a fost momentul în care au înţeles că ideea lor era una cu potenţial. „La începutul lui 2014 am reuşit să strângem suficienţi bani şi ne-am decis să dăm drumul la treabă. Am aflat de Nexus, care se deschisese la finele anului trecut şi era tot un loc pentru gameri, însă era mai mult o cafenea. Am preluat majoritatea acţiunilor de la unul din proprietari şi am renovat totul. Alaturi de noi mai sunt doi investitori, Mihaela David şi Vadim Nicolescu, ei sunt cei care au avut ideea iniţială de a deschide acest loc în urmă cu un an. Ei au lansat Nexus atunci impreuna cu un alt asociat; noi am preluat acţiunile lui, iar Mihaela şi Vadim au rămas în firmă.“

    Pentru a amenaja spaţiul, cei doi nu au apelat la împrumuturi, preferând să folosească banii lor. „Investiţia de până acum se ridică la 100.000 de euro. Nexus există de ceva timp, de aproape un an, dar în formatul actual, renovat şi cu acest design, Nexus Gamer’s Pub există din mai, atunci a avut loc evenimentul de lansare“, spune Mădălina Butnariu. „Ne aşteptăm ca în această lună să ieşim pe plus, dar la noi veniturile depind foarte mult de evenimentele organizate. Trebuie încă să lucrăm la brand awareness şi înţelegem că profitul nu vine instant. Atunci când faci un business plan, gândeşti pe câţiva ani în faţă.“

    Noutatea afacerii pe care soţii Butnariu au dezvoltat-o le-a adus şi numeroase beneficii, unul dintre acestea fiind interesul firmelor specializate în echipamente de gaming. „A fost extrem de important pentru noi să fim prezenţi în toate publicaţiile şi pe toate forumurile de profil, este cea mai bună reclamă“, continuă managerul de la Nexus. „Toate evenimentele pe care le avem sunt organizate alături de sponsori, sunt multe companii care vor să se asocieze cu cei pasionaţi de jocuri. Avem sponsori precum Logitech, ASUS, PC Garage şi alţii. Au venit la noi şi ne-au oferit suport pentru premii, pentru aparatură, pentru orice aveam nevoie.“

    Soţul ei ia în considerare o marjă de profit de 10-20%, dar insistă asupra faptului că veniturile vor fi direct legate de evenimentele pe care Nexus le va găzdui.

  • Povestea lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit de la zero imperiul Dedeman

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua de bricolaj Dedeman, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de de 2,67 miliarde de lei (606 milioane euro) şi un profit net de peste 288 de milioane lei (65,2 milioane euro).

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, Dedeman a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina. Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice.

    An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008. „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere şi a durat mai bine de zece ani până a ajuns la formatul actual de magazin.