BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Miliardarul care ştie ce va face compania sa peste 50 de ani. Warren Buffett 
şi-a găsit înlocuitorul

    Berkshire Hathaway este o companie multinaţională americană care coordonează, administrează sau deţine peste 80 de companii, precum asigurătorul Geico şi producătorul de îngheţată Dairy Queen, dar şi investiţii în acţiuni ale unor companii ca Wells Fargo, Coca-Cola, American Express şi IBM Corp.

    Warren Buffett, care pe parcursul a 50 de ani a transformat Berkshire Hathaway dintr-o companie de textile nerentabilă într-un conglomerat cu performanţe superioare majorităţii corporaţiilor americane, se pregăteşte să predea conducerea grupului. Buffett, în vârstă de 84 de ani, este preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway din 1970, iar anunţul său că intenţionează să se retragă a declanşat un val de speculaţii privind persoana care îl va înlocui pe cel al cărui nume a devenit sinonim cu compania pe care a construit-o.

    Buffett crede că, împreună cu boardul directorilor, a găsit persoana potrivită pentru a-i succeda în poziţia de CEO al grupului, posibil pentru un deceniu.

    ”Considerăm că avem acum persoana potrivită pentru a-mi succeda ca CEO, probabil pentru un deceniu sau mai mult, şi care, în unele privinţe, să facă o treabă mai bună decât mine„, a scris miliardarul în vârstă de 84 de ani în scrisoarea adresată acţionarilor.

    Buffett nu a menţionat numele persoanei, dar vicepreşedintele Berkshire, Charlie Munger, în vârstă de 91 de ani, a spus că principalii candidaţi ar fi 
Greg Abel şi Ajit Jain, cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Buffett.

    Abel, de 51 de ani, conduce Berkshire Hathaway Energy, în timp ce Jain, de 63 de ani, a condus în ultimele trei decenii operaţiunile din domeniul asigurărilor.

    Buffett se pregăteşte să sărbătorească în luna mai 50 de ani la conducerea Berkshire, a cărei capitalizare de piaţă este în prezent de 363 de miliarde de dolari.

    În topul celor mai bogaţi oameni ai lumii publicat în acest an de revista Forbes, Warren Buffett a urcat pe poziţia a treia, cu o avere netă de 72,7 miliarde de dolari, devansându-l pe Armancio Ortega, fondatorul lanţului Zara. Primele două locuri sunt ocupate de Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu 79,2 miliarde de dolari, urmat de mexicanul Carlos Slim Helu, cu 77,1 miliarde de dolari.

    Buffett a depăşit creşterea pieţei de capital într-o asemenea măsură încât la analiza evoluţiei acţiunilor Berkshire Hathaway nu poate fi utilizat un grafic normal, notează Business Insider.

    În scrisoarea adresată acţionarilor, Buffett a inclus un tabel care prezintă evoluţia preţului acţiunilor Berkshire de la venirea la conducere a miliardarului, în 1964. Business Insider a comparat datele respective cu performanţele indicelui S&P 500 în ultima jumătate de secol.

    Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 1.800.000% în perioada 1964-2014, în timp ce S&P 500 cu ”numai„ 2.300%. Performanţele acţiunilor Berkshire le-au depăşit atât de mult pe cele ale S&P 500 încât pentru a realiza o reprezentare grafică a fost nevoie de utilizarea unei scale logaritmice!

    O altă modalitate de a ilustra superputerile investiţionale ale lui Buffett este de a compara creşterile anuale ale acţiunilor Berkshire Hathaway cu creşterile pieţei de capital.

    Până la sfârşitul secolului XX, creşterile înregistrate de titlurile Berkshire au fost peste cele ale pieţei în ansamblul ei. După 1990, acţiunile Berkshire încă tind să aibă performanţe superioare pieţei, dar diferenţa este mai modestă.

    Miliardarul a avertizat de altfel, în scrisoarea din acest an, că Berkshire nu va obţine în următoarele decenii performanţe similare cu cele din trecut. ”Nu vă aşteptaţi la o repetare a acestor performanţe în următorii 50 de ani. Berkshire a devenit atât de mare, cu un profit net pe acţiune de 751.000 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial, încât ritmul viitor de dezvoltare nici măcar nu se va apropia de cel din trecut„, a scris miliardarul.

    În următorii 10-20 de ani, cel care va conduce compania cu sediul în Omaha, Nebraska, va trebui să ia măsuri la care Buffett s-a opus până acum, precum plata de dividende sau programe masive de răscumpărări de acţiuni, consideră acesta.

    ”Cifrele au devenit prea mari. Cred că Berkshire va avea performanţe peste medie, comparativ cu cele ale companiilor americane, dar media noastră nu va fi grozavă„, consideră Buffett.

    Berkshire a raportat în această lună o scădere de 17% a profitului în trimestrul IV, la 4,16 miliarde de dolari, din cauza declinului profitului din investiţii şi a celui din asigurări.

    Pe ansamblul anului 2014, profitul net a urcat cu 2%, la 19,87 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu 7%, la 194,67 miliarde de dolari.

    În spatele succesului lui Warren Buffett stă o combinaţie de trei elemente, şi anume investiţiile în valoare, disciplină şi un orizont de timp extrem de lung, a scris Barry Ritholtz, editorialist la Bloomberg News.

  • Apple a devenit prima companie evaluată la peste 700 de miliarde de dolari

    Acţiunile Apple au crescut cu 1.9% până la 122 de dolari, devenind prima companie care termină o zi de tranzacţionare cu o valoare de peste 700 de miliarde de dolari. Apple era evaluată, la finalul zilei de marţi, la 710 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată de o companie. Luând însă şi inflaţia în calcul, recordul rămâne cel stabilit de Microsoft în 1999, atunci când compania condusă de Bill Gates a fost evaluată, estimând valoarea de astăzi a dolarului, la peste 870 de miliarde de dolari.

    Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.

  • Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    La finalul anilor ’90, McDonald’s avea o relaţie strânsă cu lanţul de restaurante Chipotle, cunoscut în SUA pentru vânzarea de burrito, investind în companie încă din anul 1998, atunci când lanţul Chipotle era format din 14 unităţi. În 2005, compania ajunsese la 460 de locaţii, iar McDonald’s deţinea 90% din acţiuni.

    În acea perioadă, conducerea McDonald’s l-a invitat pe Steve Ells, fondatorul Chipotle, să viziteze una din fermele de pui. “I-au propus lui Steve să facă o vizita la ferma de pui din Arkansas”, povesteşte Bob Ells, tatăl lui Steve Ells. “S-a întors spunând că a fost cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut în viaţa lui”, relatează Business Insider, citând Bloomberg.

    Steve Ells a spus că diferenţele dintre McDonald’s şi Chipotle erau profunde, chiar şi atunci când lanţul de fast-food îl deţinea pe cel din urmă.

    “Ce am realizat la finalul zilei era că din punct de vedere cultural suntem diferiţi”, a declarat Ells pentru Bloomberg. “Sunt două lucruri pe care noi le facem diferit: modul în care privim mâncarea şi modul în care privim cultura oamenilor. “

    Spre exemplu, McDonald’s a vrut ca Chipotle să deschidă locaţii de tip drive-in şi să îşi schimbe numele în Chipotle Fresh Mexican Grill.

    “McDonald’s a avut multe idei bune şi noi am fost întotdeauna deschişi”, a povestit Gretchen Selfridge, COO al Chipotle, celor de la Bloomberg. “Au vrut să facem drive-in, au vrut să facem mic-dejun, dar noi pur şi simplu nu am făcut nimic din toate acestea.”

    McDonald’s a vândut acţiunile Chipotle în 2006.

  • Miliardarul Carlos Slim a devenit principalul acţionar individual al cotidianului The New York Times

    Carlos Slim, care ocupă locul al doilea în topul celor mai bogaţi oameni din lume, un veritabil magnat în industria telecomunicaţiilor, şi-a exercitat opţiunea de cumpărare a 15,9 milioane de acţiuni ordinare ale grupului New York Times, la preţul unitar de 6,3572 de dolari, precizează acelaşi comunicat.

    În urma acestei operaţiuni, holdingul său, Slim Helu, va deţine 27,8 milioane de acţiuni, reprezentând 16,8% din grupul de presă, care reuneşte The New York Times şi International New York Times.

    Carlos Slim va deveni astfel cel mai important investitor individual din acest grup de presă, controlat de familia americană Sulzberger.

    Titlurile achiziţionate de miliardarul mexican nu fac însă parte din acţiunile privilegiate, denumite de “clasă B”, care acordă posesorilor cele mai multe drepturi de vot în consiliul de administraţie.

    Tranzacţia va aduce 101 milioane de dolari grupului New York Times, care va reinvesti integral această sumă în răscumpărarea de acţiuni, pentru a nu dilua participarea celorlalţi acţionari ai săi, a precizat grupul american în acelaşi comunicat de presă.

    Cu active care merg de la telecomunicaţii până la petrol şi trecând prin artă, averea omului de afaceri mexican a fost evaluată în 2014 de revista Forbes la 73,1 miliarde de dolari.

  • Marsh: „Va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză”

    Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa Prim-ministru – Preşedinte are potenţialul de a îngreuna atingerea stabilităţii politice. Astfel, ţinându-se cont de alegeri şi de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obţine 62.7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 şi 59 de puncte. În Europa, singurele ţări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. 

    Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59.2 pentru riscul economic pe termen scurt.

    Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58.8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta “risc logistic” – 52.4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

    O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

    “Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.”, spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI. Astfel, în timp ce China, India şi Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investiţiilor datorită reformelor guvernamentale şi economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancţiuni impuse de SUA şi de alte guverne europene.

    “În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice.”, spune  Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk în cadrul Marsh.

    O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. În timp ce un preţ mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul ţărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de preţuri scăzute ar putea afecta negativ ţările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela şi Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care preţul petrolului continuă să scadă.

    Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud, printre altele.

    Raportul Marsh utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch şi  evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.

     

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Ce oferi în schimbul investiţiei?

    De la acţiuni până la controlul asupra companiei. Aceasta este o zonă în care antreprenorul trebuie să gestioneze parteneriatul, trebuie să îşi dea seama dacă are sau nu o chimie cu investitorul.

    Antreprenorul Dragoş Rouă spune că lucrurile nu prea funcţionează dacă nu există respectiva chimie; într-un fel, e ca la căsătorie. Când încep să aibă loc certuri, trebuie comunicare, apar compromisurile, fie din partea investitorului, die a antreprenorului. “Ca  într-o relaţie, dacă unul încearcă să devină mult prea control-freak sau începe fie pasiv-agresiv sau începe să nu performeze conform aşteptărilor, lucrurile se strică.

    Şi atunci tot parteneriatul dispare”, spune Rouă. Şi trebuie să vă lăsaţi spaţiu de mişcare, pentru că în tehnologie există un număr de paşi, nu este niciodată simplu. Prima etapă se poate face cu resursele personale, cu ajutorul celor apropiaţi sau cu ajutorul unor bunuri personale.

    Următoarele etape, de dezvoltare, presupun, pe rând, sume ce cresc de la mii la yeci de mii, la sute de mii şi la milioane de euro.  Iar dacă afacerea merge foarte bine, poate apărea o rundă de câteva zeci de milioane de euro, care n-ar mai fi posibilă în România, ci în Silicon Valley, la Londra sau într-un alt hub important.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Este folositoare o platformă de crowdfundig?

    Crowdfunding ar putea fi un salt major în paradigma de investiţii globale, pentru că simplifică lucrurile, iar antreprenorii se pot întâlni mai uşor cu investitorii decât în paradigma tradiţională, spune antreprenorul Marius Ghenea. Este echivalentul Bitcoin în domeniul valorilor mobiliare. “Dar în momentul de faţă nu este foarte clar cum sunt motivaţi investitorii, cum îi transformi în parteneri. Sistemul ar putea emula o bursă, o piaţă de capital publică.

    Dar cred că un asemena  tip de activitate va exploda în momentul în care se va putea discuta de acţiuni”. Până atunci, finanţările pe care le obţin unele proiecte ieşite din tipare nu sunt neapărat un lucru bun, pentru că se poate da impresia greşită că un proiect este cu atât mai bun cu cât este mai trăsnite. “Proiectele bune sunt cele bazate pe idei şi pe concepte existente, dar care fac lucrurile un pic mai bine”.

    Pe de altă parte, o platformă crowdfunding este un instrument de testare: oamenii care aleg să investească o sumă, oricât de mică, într-un proiect, îşi manifestă nu atât amuzamentul, cât faptul că li se pare o idee bună. Un vot de încredere de la 100.000 de mici investitori este o confirmare că ideea este bună.

    “Dacă în viitor va fi reglementat şi modul de distribuire a acţiunilor, atunci va fi o explozie”, spune Ghenea. Aceasta şi pentru faptul că în domeniul tehnologie sunt foarte multe eşecuri, dar proiectele care reuşesc, reuşesc la nişte valori impresionate, iar 10 dolari investiţi într-un asemena proiect se pot transforma în sume importante, de câteva mii de dolari, într-o perioadă relativ scurtă.

  • Un licean din New York a făcut milioane de dolari tranzacţionând petrol şi aur

    Mohammed Islam, în vârstă de 17 ani, este elev la liceul Stuyvesant din New York. Printre colegii săi circulă zvonul că tânărul a câştigat 72 de milioane de dolari tranzacţionând acţiuni pe bursă.

    La doar 17 ani, Islam şi-a închiriat un apartament în Manhattan şi a cumpărat un BMW, chiar dacă părinţii nu îi dau încă voie să locuiască singur şi nu poate conduce pentru că nu are permis. Site-ul Business Insider l-a observat în urmă cu un an, atunci când l-a inclus pe lista 20 sub 20, în categoria finanţe.

    “Tranzacţionez, în general, aur şi petrol”, a spus Mohammed Islam. “Mă orientez după volatilitatea şi volumul acţiunilor. Vreau să urmez un colegiu specializat în finanţe şi economie, pentru că planul meu de viitor este să învăţ în continuare, şi mai ales să învăţ de la cei mai buni.”

    Mohammed Islam nu a declarat cât exact a câştigat până acum, dar a spus că averea sa este de câteva zeci de milioane de dolari.