BusinessMagazin

Blog

  • Pentru coşul zilnic de cumpărături plătim mai mult cu 15%. Uleiul s-a scumpit cel mai tare: cu 40%

    Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creşterea preţurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creşteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită – considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial – nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.

    Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit uşor mai puţin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.

    După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puţin o dată aceste produse a crescut uşor.

    Comerţul modern câştigă în continuare teren în detrimentul celui tradiţional atrăgând în primele şase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.

    La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile şi supermarketurile au înregistrat rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

  • Zumzi vinde cupoane de reduceri de 2 mil. euro anul acesta

    Lansat în urmă cu doi ani, când piaţa cupoanelor de reduceri încă nu era formată în România, Zumzi estimează afaceri de două milioane de euro în România. Site-ul deţinut de Călin Fusu, directorul executiv al Neogen, este printre primele de acest gen lansate pe piaţa locală, antreprenorul extinzând ulterior modelul şi în Serbia, Bulgaria şi Moldova.

    “Piaţa reducerilor de grup a avut o explozie extraordinară. Puţine startup-uri reuşesc să aibă o asemenea cifră de afaceri după numai doi ani de activitate. Zumzi a reuşit să fie un jucator principal pe toate pieţele pe care operează, în ciuda unei concurenţe foarte puternice”, a declarat Fusu.

    Zumzi deţine o cotă de piaţă de 60% în Serbia şi de 90% în Moldova. Cifrele pentru România şi Bulgaria, pieţe mult mai aglomerate, mai ales odată cu intrarea în competiţie a Groupon, cel mai mare jucător mondial din domeniu, nu au fost însă făcute publice.

  • Premierul Greciei ar urma să îşi prezinte demisia în scurt timp

    Papandreou se va întâlni cu preşedintele Karolos Papoulias imediat după încheierea şedinţei de urgenţă a Guvernului.

    Potrivit surselor citate, Papandreou va propune formarea unui guvern de coaliţie condus de fostul guvernator al Băncii Centrale Lucas Papademos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al nouălea H&M, în Sun Plaza, Bucureşti. Altele două urmează să fie inaugurate tot în noiembrie

    Preţurile produselor variază între 39,9 lei pentru puloverele de damă, 89,9 lei pentru rochiile tricotate, 99 lei pentru puloverele bărbăteşti, 129,00 lei pentru jachete şi 39,9 lei pentru vestele pentru copii.

    H&M va deschide luna aceasta alte două unităţi: în Lotus Center din Oradea, pe 24 noiembrie şi în Maritimo Shopping Center din Constanţa, pe 25 noiembrie. Până în prezent, retailerul internaţional a deschis în România 8 magazine, dintre care 5 în Bucureşti (în AFI Palace Cotroceni, Unirea Shopping Center, Băneasa Shopping City, Plaza Romania şi Bucureşti Mall) şi 3 în ţară, în Braşov, Cluj şi Timişoara.

  • “Nu am crezut că poate fi atât de simplu să faci livrări într-un hipermarket”, spune un producător român de mere

    Acţiunea se înscrie în iniţiativele companiei de a propune consumatorilor produse româneşti, merele din magazine fiind exclusiv din Romania, de la cinci producători din judeţele Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Mureş. În total, 200 de tone de mere au ajuns în magazinele real,- special pentru această acţiune.

    “Nu am crezut că poate fi atât de simplu să ajungi să faci livrări directe într-un hipermarket. În toamnă am început colaborarea cu Real şi pot să spun că este primul client căruia nu i-am putut face faţă, volumul comenzilor fiind foarte mare. Am învăţat că în activitatea de pomicultor nu există să nu ai succes, dacă ai fructe bune şi pot spune că deşi activeăm pe o piaţă unde avem concurenţi internaţionali puternici, noi, producătorii români, am început să câştigăm din ce în ce mai multă notorietate şi cotă de piaţă. Oamenii caută mere româneşti. Am livrat pentru acest weekend 60 de tone de mere”, declara Aurel Onigas, director general SC Pombis, unul dintre producătorii români participantţi la acest târg.

  • Cartofii româneşti produşi de Agrico-m ar putea reprezenta 20% din vânzările de tuberculi ai reţelei Carrefour

    Pentru acest nou proiect, furnizorul este Agrico-m, organizat ca o fermă de familie de producţie vegetală, cu suprafaţa de teren de peste 300 hectare de teren arabil, în depresiunea Tg. Secuiesc.

    Agrico-m cultivă anual 100 ha cu cartofi, alături de culturile de rotaţie – grâu , răpită şi muştar pentru sămânţă. Fermă funcţionează conform standardelor de mediu, sanitare şi sanitar-veterinare impuse de legislaţia naţională şi internaţională. Retailerul a încheiat anterior alte trei parteneriate pentru carne de porc (cu Marex), păstrăv (cu Romanet) şi pentru morcovi (cu Big Land, care are marca Ferma Stoian, produse româneşti).

  • Lidl ajunge la 122 de spaţii

    Lidl deschide pe 7 noiembrie două noi magazine, reţeaua sa din România ajungând astfel la 122 de spaţii. Cele două magazine sunt plasate în Slatina, judeţul Olt şi Ploieşti, judeţul Prahova. oficialii companiei spun totuşi că pe lângă deschiderea cele 11 magazine, mai lucrează la construcţia a încă 17 şi au în plan achiziţia altor terenuri. Reţeaua are 2.000 de angajaţi şi circa 80% din produsele aşezate pe rafturi sunt mărci proprii.

    Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
    Lidl a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei.

  • ING administrează active de un miliard de euro pe asigurări de viaţă şi pensii

    Volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2011 se ridică la 407,5 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de cel înregistrat în septembrie 2010 (de 404,4 milioane de lei), pe fondul diminuării numărului de contracte cu primă unică. În privinţa categoriilor de produse aflate în topul preferinţelor clienţilor, se remarcă menţinerea interesului pentru produsele care oferă protecţie şi economisire pe termen lung. Astfel, în totalul poliţelor subscrise de ING în primele nouă luni din 2011, asigurările de tip tradiţional deţin o pondere de 65%, în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2010.

    De asemenea, ponderea celor care au redevenit clienţi, încheind un contract nou, dupa ce în trecut au fost nevoiţi să renunţe la asigurare, a crescut în ianuarie-septembrie 2011 cu aproape 40% faţă de intervalul similar din 2010. În plus, numărul total de contracte reziliate şi răscumpărate a scăzut cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În acelaşi timp, valoarea beneficiilor plătite de ING în ianuarie-septembrie 2011 pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate a fost de 47 de milioane de lei, cu peste 21% mai mare faţă de intervalul similar din anul precedent.

    ING înregistrat creştere şi pe segmentul de pensii, la finalul lunii septembrie 2011, cele două fonduri facultative din administrarea ING însumând 98.945 de participanti, în creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Aproape 44% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în primele nouă luni ale anului au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    “În primele nouă luni, 60% din contractele de pensii facultative încheiate la ING sunt reprezentate de contractele individuale, în condiţiile în care realităţile economice din ultimii ani au pus presiuni importante asupra companiilor. Totuşi, pe măsură ce economia îşi va relua trendul de crşstere, ma aştept la creşteri mai accelerate şi în zona corporate”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING Asigurări de Viaţă.

  • Vezi aici cum arata paradisul european al bogatilor – GALERIE FOTO

    Nu foarte departe de aglomeratia din “cizma”, insulita de doar 10 kilometri patrati este o oaza de liniste pentru magnatii care vin cateva zile sa se odihneasca sau o destinatie de o zi pentru curiosii care vor sa vada cum arata luxul.

  • Care este cel mai bun loc de muncă din lume

    Spre exemplu, angajaţii Microsoft Canada pot folosi 40 de ore în fiecare an pentru muncă în folosul comunităţii, din totalul orelor lucrate.

    În acelaşi timp, vicepreşedintele NetApp,Tom Mendoza, sună, săptămânal, 30 de salariaţi pentru a-i felicita pentru munca depusă.

    Chiar dacă aceste măsuri le ridică moralul angajaţilor există şi alte caracteristici în funcţie de care un loc de muncă este considerat cel mai bun din lume, spune José Tolovi, CEO-ul companiei Great Place to Work Global, care a realizat studiul. Printre acestea se numără şi încrederea în management, mândria de a lucra în companie şi buna înţelegere cu colegii. “În cadrul celor mai bune companii, chiar angajaţii începători ştiu că fac parte din echipă şi au un ţel comun”, spune Tolovi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro