“Anulată conform deciziei CNSC 4440/C3/4778-5122/12.10.2011 şi Deciziei Civile 2652/07.11.2011, irevocabilă, emisă de Curtea de Apel Bucureşti”, se arată într-un anunţ publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro.
Licitaţia a fost contestată de CMV Real Invest SRL Bucureşti, o societate specializată în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management şi controlată de două persoane fizice – Marin Valcea şi Vlad Valcea.
Cititi mai multe pe www.mediafx.ro
Cele 200 de contracte de închiriere puse în garanţie de Băneasa Developments pentru creditul rescadenţat cuprind o suprafaţă totală de peste 38.000 de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu o chirie medie lunară în jur de 39 de euro/metru pătrat.
Suprafaţa construită la sol a centrului comercial Băneasa Shopping City este de 32,983 metri pătraţi, iar suprafaţa construită desfăşurată totalizează 99.310 metri pătraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fanii au descărcat în acest interval 47,5 milioane de piese sau albume ale cântăreţei din Barbados, conform celor mai noi date publicate de Nielsen SoundScan şi preluate de Fox News.
Topul celor mai bine vânduţi muzicieni pe internet (GALERIE FOTO)
Pe locul al doilea s-a situat trupa Black Eyed Peas, cu 42,4 milioane de piese sau albume vândute prin internet. Lady Gaga este abia în poziţia a patra, în timp ce Beyonce ocupă poziţia a opta.
Foto galerie: Sodahead.com
“Concluzia este simpla: Romania este astazi mai putin capabila sa se confrunte cu o criza decat avea in 2009, cand avea slava Domnului ceva osanza acumulata”, a declarat Calin Popescu-Tariceanu.
Bugetul pentru 2012 prevede o scadere a deficitului bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,4% din PIB in 2011. Potrivit declaratiilor din aceasta saptamana ale premierului Emil Boc, Guvernul s-a incadrat in acest an in plafonul de deficit de 4,4% din PIB.
Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©
Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.
Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)
Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.
Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.
Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.
Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.
Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.
Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.
Cele mai frecvente infracţiuni descoperite au fost de evaziunea fiscală (17), înşelăciuni în relaţiile comerciale (11), delapidare (9) şi fals în înscrisuri (8). Au mai fost constatate 7 fapte de abuz în serviciu, 6 infracţiuni la Legea 86/2006 privind Codul vamal şi tot atâtea la Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv la Legea 59/1934, a Cecului.
De asemenea, şapte persoane sunt cercetate în cinci dosare complexe, faptele comise având urmări deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului sau al numărului mare de persoane implicate, informează Poliţia Română.
Poliţia a continuat în perioada sărbătorilor controalele la societăţi comerciale, verificările în trafic şi acţiunile specifice pentru protejarea mediului de afaceri şi împotriva actelor ilegale care afectează relaţiile concurenţiale. Aceste acţiuni au fost desfăşurate sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Premierul Emil Boc a cerut, în această săptămână, miniştrilor de finanţe şi de interne să prezinte un set de măsuri şi acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale, cu accent pe marea evaziune. De asemenea, premierul a cerut intensificarea acţiunilor de control realizate cu participarea de echipe mixte, formate din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate.
La şedinţa Comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale au participat miniştrii Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe, şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ai Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Festivalul Internaţional de Sculptură în Gheaţă şi Zăpadă, pe numele său oficial, a fost organizat prima dată în 1963, dar a fost întrerupt în acelaşi deceniu, în timpul revoluţiei culturale, spre a fi reluat apoi în 1985. Festivalul, despre care se estimează că anul acesta va atrage peste un milion de turişti, a început oficial la 5 ianuarie, dar nu are o dată exactă la care se va încheia, aceasta depinzând de starea vremii. În general însă, competiţia durează circa o lună.
Câştigătorul de anul trecut al festivalului a fost Karlis Ile, un artist de 37 de ani din Letonia. Farmecul sculpturilor în gheaţă şi zăpadă constă în capacitatea lor de a reflecta şi descompune lumina”, a declarat Ile pentru BBC. “Încerc să transpun în creaţiile mele o mulţime de idei care nu sunt posibil de realizat în alte materiale.”
Zona Harbin (provincia Heilongjang) se află sub influenţa iernii siberiene, temperaturile ajungând în timpul iernii la -38 de grade. În 2007, la festivalul de la Harbin a fost stabilit un record de Guinness Book – cea mai mare sculptură în zăpadă din lume, măsurând 250 de metri în lungime şi 8,5 m în înălţime, care a folosit peste 13.000 mc de zăpadă.
Sursa foto: Los Angeles Times
Soros consideră că au existat “anumite inadecvări” atunci când UE a fost înfiinţată pornind de la o uniune monetară, dar fără uniune politică. “Există slăbiciuni structurale în sistemul financiar al UE şi dezechilibre în performanţa economică europeană”, a declarat finanţistul, iar situaţia este periculoasă în continuare, pentru că există vulnerabilităţi constitutive ale euro care nu au fost încă recunoscute.
“Cea mai importantă dintre vulnerabilităţi este concepţia falsă asupra felului cum operează pieţele financiare. S-a pornit de la premisa că orice dezechilibre care ar putea apărea nu pot fi generate decât în sectorul public. A lipsit recunoaşterea faptului că pieţele financiare însele pot genera astfel de dezechilibre”, afirmă George Soros. “Aceasta este rădăcina actualei crize financiare care a dus la crahul din 2008, iar într-un fel, situaţia din zona euro este consecinţa directă a ei.”
Când a fost introdusă moneda euro, Banca Centrală Europeană a acceptat obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor membre la valoarea lor pe hârtie, ratele dobânzilor din ţările uniunii monetare s-au armonizat, iar băncile s-au burduşit cu obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor mai slabe. Decalajele în performanţa economică au crescut însă: pe de o parte, Germania, cea mai puternică ţară, a suportat povara reunificării şi a trebuit deci să facă reforme economice serioase pentru a se adapta, în timp ce pe de altă parte, în ţări ca Spania sau Irlanda au apărut bulele imobiliare. “Aşa încât convergenţa ratelor dobânzilor a dus la o divergenţă de competitivitate, care constituie esenţa problemei, rămasă nerezolvată şi azi.”
O prăbuşire a euro ar fi însă “catastrofică” atât pentru UE, cât şi pentru întregul sistem financiar mondial, a apreciat miliardarul de origine ungară, adăugând că actuala criză din zona euro este mai periculoasă decât crahul din 2008, acutizat odată cu falimentul băncii americane Lehman Brothers.
Pe termen scurt, unele ţări din zona euro vor fi nevoite să ia şi mai multe măsuri de austeritate, “din cauza dezechilibrelor existente între ţările debitoare şi cele creditoare”, a spus Soros. “Din nefericire, criza financiară acută încă nu s-a putut rezolva, iar aceasta face ca situaţia să se deterioreze. Şi nu este clar dacă va avea o soluţie.”