BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Comisarul european pentru Energie: Alte state UE să livreze Ucrainei gaze naturale, în caz de nevoie

    “În caz de urgenţă, este necesar să fie posibil să se livreze gaz provenind de la alte state UE către Ucraina”, a declarat comisarul german într-un interviu pentru cotidianul Bild.

    “În prezent, depozitele sunt pline aproape pe jumătate. Până la începutul iernii, ele trebuie să fie umplute”, a continuat el.

    Oettinger afirmă totuşi că “nu crede că preşedintele rus Vladimir Putin vrea să transforme livrările de energie într-un instrument al politicii sale”.

    Comisarul participă marţi, alături de şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, la un summit regional, la Minsk, consacrat Tratatului de Asociere încheiat între Kiev şi Bruxelles, la care vor participa, de asemenea, preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.

    În interviul acordat Bild, Oettinger a precizat că Bruxelles-ul pregăteşte o analiză, pentru summitul UE din octombrie, cu privire la riscurile unei crize a gazelor pentru ţările din cadrul Uniunii.

    “Există, în prezent, şase state membre (UE) care sunt dependente în proporţie de 100% de (livrările de gaze naturale din) Rusia, dintre care patru primesc în mod direct gaze, fără să treacă prin Ucraina”, a subliniat comisarul european.

    “Cel mai mare pericol este, în opinia mea, ca tranzitul să nu mai poată fi efectuat. Acest lucru ar putea avea mai multe motive, de exemplu atentate. Atunci, livrările către Bulgaria şi Slovacia ar fi întrerupte complet”, a adăugat el.

  • Preşedintele ucrainean anunţă DIZOLVAREA Parlamentului şi alegeri anticipate la 26 octombrie

    Preşedintele a hotărât să dizolve Parlamentul, deoarece “aceasta este singura decizie corectă”, a afirmat Ţegolko, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

    “Stimaţi concetăţeni! Am decis să dizolv Parlamentul ucrainean. Alegerile anticipate vor avea loc pe 26 octombrie 2014”, a declarat Poroşenko într-o adresare către naţiune, potrivit UNIAN.

    “Componenţa actuală a Parlamentului l-a sprijinit timp de un an şi jumătate pe (fostul preşedinte Viktor) Ianukovici. Majoritatea acestor deputaţi a adoptat legi dictatoriale”, a apreciat preşedintele ucrainean.

    În iulie, coaliţia guvernamentală din Parlamentul ucrainean s-a desfiinţat, deschizându-se astfel calea către alegeri legislative anticipate.

    Anterior, două partide – Udar al fostului campion la box Vitali Kliciko, un aliat al preşedintelui Petro Poroşenko, şi Svoboda (Libertate, dreapta naţionalistă) – au anunţat că se retrag din coaliţia aflată la putere.

    Preşedintele Poroşenko a promis alegeri anticipate încă de când a fost ales preşedinte, pe 25 mai.

  • Moscova acuză Occidentul în legătură cu ancheta privind avionul prăbuşit în Ucraina: Au pierdut orice interes

    “De fapt, suntem singurii care continuă să acorde atenţie acestei probleme”, a declarat ministrul Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută la Moscova. “Avem impresia că ceilalţi şi-au pierdut orice interes pentru anchetă”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

    Serghei Lavrov a mai declarat că, “după primele acuzaţii aproape isterice care vizau Rusia şi pe rebeli, autorii acestora păstrează acum tăcerea” în legătură cu desfăşurarea anchetei.

    Astfel, Rusia “nu a auzit nicio explicaţie clară a faptului că decriptarea completă a înregistrărilor de zbor nu este încă disponibilă şi de ce Ucraina nu poate încă să prezinte înregistrarea discuţiilor dintre controlorii de trafic din Dnepropetrovsk, în estul Ucrainei, şi toate avioanele care survolau regiunea în acel moment”, a adăugat ministrul rus de Externe.

    Rusia “pune aceleaşi întrebări Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (ICAO), însă fără a obţine niciun răspuns transparent”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.

    Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, dintre care 193 de cetăţeni olandezi, a fost doborât de o rachetă, la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de separatiştii proruşi. Investigaţia experţilor internaţionali la faţa locului a fost suspendată la începutul lunii august, din cauza luptelor în jurul zonei în care se află fragmentele avionului.

    Kievul şi occidentalii îi acuză pe rebeli că au doborât avionul, în timp ce Moscova şi insurgenţii susţin că autorităţile de la Kiev sunt responsabile pentru această catastrofă.

     

  • Punctul de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Crasna, închis din 2010, va fi redeschis în septembrie

    Acesta a declarat că redeschiderea punctului de trecere a frontierei constituie un gest mai important pentru românii din Bucovina decât vorbele frumoase şi gesturile pompoase pe care aceştia le-au auzit de la autorităţíle române în ultimii zece ani.

    Punctul de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Crasna, închis din 2010, a fost modernizat pentru trafic internaţional rutier, alături de alte patru puncte, de la Ulma, Izvoarele Sucevei, Climăuţi şi Racovăţ.

    Lucrările de modernizare a celor cinci puncte de la frontiera cu Ucraina au fost încheiate de partea română în 2012, însă acestea nu sunt funcţionale în condiţiile în care autorităţile ucrainene nu au realizat lucrări de modernizare.

  • Moscova va trimite un al doilea convoi umanitar în Ucraina

    “Am transmis ieri (duminică) o notă oficială Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe indicând intenţia noastră de a trimite un nou convoi umanitar”, a declarat ministrul rus, într-o conferinţă de presă.

    Camioane din primul convoi umanitar rus au intrat vineri pe teritoriul ucrainean. Moscova a anunţat că a decis să trimită convoiul către Lugansk, în estul Ucrainei, apreciind că toate “pretextele” pentru întârziere au fost epuizate. Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis cancelarului german, Angela Merkel, că orice altă întârziere a convoiului umanitar rus ar fi fost “inacceptabilă”, conform unui comunicat al Kremlinului.

    Sâmbătă, toate camioanele convoiului rus trimis în Ucraina au revenit pe teritoriul Rusiei, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Ministerul rus de Externe a confirmat că cele 220 de camioane ale convoiului umanitar au revenit pe teritoriul Rusiei.

    Televiziunea publică rusă a prezentat imagini care arătau descărcarea camioanelor umanitare la un depozit de distribuţie a alimentelor din oraşul insurgent ucrainean Lugansk.

    Potrivit lui Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, unele camioane din convoiul rus au preluat echipamente militare de la uzine de armament din regiunea separatistă Lugansk.

     

  • Premierul Doneţk: “Specialişti” francezi se alătură separatiştilor proruşi în estul Ucrainei

    “Mâine (luni) voi primi ofiţeri veniţi din Franţa, specialişti. Ei sunt pregătiţi să lupte alături de noi”, a declarat într-o confreinţă de presă Zaharcenko, “premier” de la jumătatea lui august, în locul rusului Aleksandr Borodai. El nu a oferit alte detalii despre aceşti francezi şi nici despre numărul lor.

    Sunt, de asemenea, “sârbi şi elveţieni” printre combatanţii care luptă pentru “ideile europene ale socialismului”, a continuat el. Zaharcenko a citat în acest sens “egalitatea, fraternitatea, Revoluţia franceză, Marseilleza”.

    Faptul că francezi vin să lupte “pentru idealuri care au condus la căderea Bastiliei” “arată că naţiunea (franceză) nu moare”, a spus liderul separatist prorus.

    El a mai declarat că rebelii au lansat duminică o contraofensivă la sud de oraşul Doneţk, încercuit de o lună de către armata ucraineană. Zaharcenko a mai spus că au fost ucise sau rănite câteva sute de persoane din tabăra adversă, o informaţie imposibil de verificat.

    Doi români, dar şi turci, sârbi, italieni şi germani luptă alături de voluntari ruşi în estul Ucrainei împotriva forţelor ucrainene, declara pe 16 august Zaharcenko pentru postul de televiziune pro-Kremlin Life News, citat de BBC News online. “Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, afirmând că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

    El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe”, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

    Kremlinul a dezminţit informaţii răspândite de către “premierul” DNR potrivit cărora Rusia a livrat echipament militar separatiştilor proruşi în Ucraina. “Am repetat în mai multe rânduri că nu livrăm niciun echipament militar acolo”, declara o zi mai târziu Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.

  • Angela Merkel doreşte o soluţie la conflictul din Ucraina care să nu ofenseze Rusia

    “Vreau să găsesc o soluţie care să nu ofenseze Rusia”, a declarat Merkel la o zi după vizita la Kiev.

    “Trebuie să dialogăm. Nu trebuie să avem decât o soluţie politică. Rezolvarea conflictului pe calea armelor nu duce nicăieri”, a spus Merkel.

    “Poporul ucrainean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege calea”, a subliniat Merkel.

    Dacă ucrainenii ar alege să adere la Uniunea Euroasiatică creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, europenii nu ar privi această situaţie cu ostilitate, pentru că Europa doreşte relaţii bune cu Moscova, a explicat cancelarul german.

  • Petro Poroşenko: Vom face totul pentru pace, dar nu vom sacrifica suveranitatea Ucrainei

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a declarat Poroşenko, potrivit AFP.

    La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat la Kiev că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a declarat Merkel într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Petro Poroşenko.

  • Angela Merkel anunţă crearea, în curând, a unui fond de 500 de milioane euro pentru estul Ucrainei

    “Ne amintim cu toţii de Planul Marshall destinat Europei postbelice. Pot spune astăzi că acesta este Planul Merkel, destinat reconstruirii infrastructurii în Donbas”, a spus Poroşenko.

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a spus Poroşenko.

    Angela Merkel a pledat, în cursul vizitei la Kiev, pentru instituirea unui armistiţiu bilateral în regiunile separatiste din estul Ucrainei. “Pentru a obţine succesul, trebuie să fie două părţi. Nu se poate ajunge la pace în mod unilateral. Sper că discuţiile cu Rusia vor fi încununate de succes. Planul există, trebuie să fie urmat de acţiuni”, a spus Merkel, pledând pentru un armistiţiu bilateral în estul Ucrainei.

    Angela Merkel nu a exclus posibilitatea adoptării unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei după trimiterea unui convoi în estul Ucrainei. “Nu putem exclude posibilitatea de a analiza noi sancţiuni, dacă nu vor exista progrese în rezolvarea crizei”, a spus Merkel.

    Întrebată despre anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, Angela Merkel a catalogat acţiunea drept “ilegală”, explicând că, dacă Europa ar recunoaşte legitimitatea acestei situaţii, ar fi ameninţată integritatea teritorială a tuturor ţărilor europene.

    Angela Merkel a afirmat că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a spus Merkel.

  • ANALIZĂ: Rusia se expune unui risc major prin intrarea în Ucraina cu o parte a convoiului umanitar

    Considerată “invazie” de Kiev, “încălcare” a frontierei de către Bruxelles, decizia Rusiei, care “doreşte să-şi menţină pârghiile pentru influenţarea situaţiei din Ucraina (…), înseamnă că, deocamdată, nu a fost găsit niciun acord care ar putea mulţumi Moscova”, a delarat Maria Lipman, analist independent.

    “Rusia nu doreşte o soluţie care ar putea normaliza fie şi puţin situaţia din Ucraina, nu doreşte ca Ucraina să se alăture axei Occidentului”, a apreciat analistul. “Iar confruntările din Ucraina ajută Moscova în îndeplinirea acestui obiectiv“, subliniză Lipman.

    După o săptămână de aşteptare, Rusia a trimis vineri pe teritoriul Ucrainei aproximativ 100 dintre cele 300 de camioane care, potrivit Moscovei, conţin 1.800 de tone de ajutoare umanitare.

    “Toate pretextele pentru întârzierea livrării ajutorului destinat zonelor care se confruntă cu o catastrofă umanitară au fost epuizate. Rusia a decis să acţioneze”, a anunţat Ministerul rus de Externe.

    Moscova consideră o urgenţă situaţia umanitară din ce în ce mai dificilă din estul Ucrainei, unde confruntările s-au soldat cu 2.000 de morţi în patru luni şi au provocat sute de mii de refugiaţi.

    Decizia Moscovei a fost calificată drept “invazie directă” de autorităţile de la Kiev, pe fondul temerilor că acest convoi ar putea reprezenta o “provocare” din partea insurgenţilor şi ar fi un pretext pentru intervenţia trupelor ruse în Ucraina.

    După luni de confruntări intense în est şi recentul anunţul al Kievului privind schimbarea strategiei militare, “autorităţile ucrainene ar dori, fără îndoială, să-şi proclame victoria asupra separatiştilor cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită la 24 august”, a apreciat Aleksandr Konovalov, preşedintele Institutului de Studii Strategice.

    “Rusia doreşte însă să împiedice aceste planuri” şi aceasta chiar cu preţul “unor consecinţe dramatice şi neaşteptate”, a afirmat analistul. “Rusia se află în acest moment într-un punct foarte periculos, iar acţiunile sale pot duce la izbucnirea unui adevărat război în plin centrul Europei”, consideră analistul.

    “Situaţia este foarte periculoasă. Riscul unor confruntări directe între soldaţii ruşi şi ucraineni creşte considerabil”, a adăugat, la rândul său, analistul Maria Lipman.

    Intrarea controversatului convoi umanitar rus în Ucraina intervine cu doar câteva zile înaintea unui summit regional programat în Belarus, unde sunt aşteptaţi, marţi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, liderul rus Vladimir Putin, alături de mai mulţi oficiali europeni, inclusiv şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promis, joi, că “va vorbi despre pace” cu Vladimir Putin şi îl va convinge “să-i retragă pe combatanţii” rebeli din estul Ucrainei.

    “Ceea ce s-a întâmplat azi sugerează însă că nu mai există nicio speranţă în vederea obţinerii unui progres la reuniunea” din Belarus, a subliniat Maria Lipman.