BusinessMagazin

Tag: psd

  • Telenovelă interminabilă cu servicii secrete

    Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverşunaţi ai PSD şi ai lui Ponta, a iniţiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenţia de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD şi UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alţi patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunităţii diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI şi DNA în virtutea legii siguranţei naţionale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupţie asupra soţiei lui Bârsan.

    Sorin Roşca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu şi la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat şi într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă şi prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obţinut în virtutea legii siguranţei naţionale.

    Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan şi că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existenţa unor interceptări în condiţiile legii siguranţei naţionale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roşca-Stănescu de înfiinţare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor şi a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

    Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD şi PNL se manifestă, deşi în surdină, în multiple zone de decizie politică, aşa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite şi până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

    Chestiunea modificării Constituţiei pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracţiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, şi-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situaţii concrete care nu pot fi rezolvate în condiţiile actuale (valorificarea maşinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcţii de autostrăzi). Şeful comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietăţii nu trebuie “fragilizat”, întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situaţie descrisă de premier.

    De aceeaşi parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată preşedintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracţiunilor şi că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.

     

  • REACŢII în PSD şi PNL privind cazul Sorin Roşca Stănescu

     Liderul PSD Suceava, Cătălin Nechifor, spune că senatorul Sorin Roşca Stănescu s-a poziţionat în opoziţie când a votat împotriva propunerii Guvernului şi ar trebui să demisioneze, în timp ce liderul filialei PNL, Alexandru Băişanu, consideră că plecarea lui Stănescu din PNL nu ar rezolva situaţia.

    Preşedintele PSD Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că este regretabl că s-a ajuns la actuala situaţie din USL.

    “Chiar dacă unii parlamentari sunt noi, la primul mandat, cum este cazul senatorului Sorin Roşca Stănescu, trebuie să înţeleagă că majoritatea parlamentară are obligaţia de a susţine guvernul. În altă situaţie, cei care nu susţin ceea ce guvernul propune, sunt automat în opoziţie”, a spus Nechifor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se caută un rege de rezervă

    Reîncălzirea periodică a ideii monarhice de către facţiuni din PNL, PC şi PSD are un dublu rol: pe de o parte canalizează pofte de ceartă din societate care altminteri ar viza teme relevante (starea economiei), pe de altă parte oferă o temă de iluzii electorale şi o pretenţie de onorabilitate suplimentară diverşilor politicieni care se declară temporar monarhişti (Antonescu, Tăriceanu, Dan Voiculescu).

    În realitate, susţinerea pentru regalitate e doar un barometru al nemulţumirii cetăţenilor faţă de calitatea guvernării şi aşa va rămâne, în ciuda plăcerii unor politicieni de a visa la o monarhie la umbra căreia să se poată juca mult mai fără frică decât sub actuala preşedinţie. Agitaţia inutilă întreţinută, de-a lungul vremii, de un Antonescu sau un Voiculescu pe tema monarhiei nu a dovedit în niciun caz dorinţa lor reală de a ceda puterea unui reprezentant al casei regale, ci dorinţa de a găsi pur şi simplu încă un punct în care să se opună lui Traian Băsescu, care nu şi-a ascuns niciodată opţiunea antimonarhică.

     

  • Ponta: L-am propus pe Andrei Dolineaschi pentru funcţia de secretar general al PSD, CExN validează

    “Am propus deja în faţa Biroului Permanent Naţional, urmând să avem confirmarea Comitetului Executiv, ca Andrei Dolineaschi să ocupe funcţia de secretar general”, a declarat Ponta, la finalul şedinţei conducerii PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD: Băsescu încearcă să-şi asume rezultatele guvernării USL şi bilanţul anului de guvernare

     “Este evident pentru toată lumea că preşedintele Traian Băsescu încearcă să-şi asume rezultatele guvernării USL, la fel cum este evident faptul că Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu au lăsat un adevărat dezastru în urma lor. Practic, preşedintele încearcă să-şi asume bilanţul unui an de guvernare a USL. PDL nu a ştiut decât să taie, să facă disponibilizări şi să ceară solidaritate din partea oamenilor.

    S-a tăiat doar de la populaţie, în timp ce clientela politică a PDL a prosperat. Noi am demonstrat într-un an de zile că politica pe care a impus-o Traian Băsescu prin Guvernul Boc a fost greşită, că lucrurile se puteau face şi altfel. Am păstrat echilibrele economice, am reuşit o ajustare fiscală, am atras noi investitori, crescând în acelaşi timp salariile şi dând înapoi banii pensionarilor”, susţine Ivan într-un comunicat remis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sentinţe definitive: Cătălin Voicu – condamnat la 7 ani de închisoare, Marius Locic – 4 ani cu executare, Costiniu şi Căşuneanu – 4 ani cu suspendare

    Curtea Supremă a dispus condamnarea lui Cătălin Voicu la 7 ani de închisoare. Iniţial fiusese condamnat la 5 ani de închisoare. Omul de afaceri Marius Locic a fost conamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Fostul judecător Florin Costiniu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a fost aplicată şi lui Costel Căşuneanu. 

    Judecătorii urmează să-i asculte ultima pledoarie şi apoi să pronunţe o sentinţă finală. Pe 1 iunie 2012 un complet de trei judecători ai Curţii Supreme l-a condamnat pe Cătălin Voicu la cinci ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul judecător Florin Costiniu de la ICCJ a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Recursul sentinţei va fi judecat de completul de cinci judecători ai ICCJ. Decizia acestui complet va fi definitivă şi executorie. Senatorul Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Procurorii afirmă că, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, “prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Mesaje puţine şi generale despre economie de la premierul Ponta la congresul PSD

    Premierul Victor Ponta a afirmat sâmbătă la congresul PSD, unde a fost reales ca preşedinte al partidului pentru următorii patru ani, că ţinta sa este să guverneze nu numai până în 2016, ci până în 2020, iar pentru aceasta a cerut membrilor partidului să-şi „combată propria aroganţă şi corupţie“.

    Ponta a enumerat ca priorităţi pentru economie  soluţii mai echitabile de taxare, construcţia de autostrăzi, exploatarea resurselor naturale, fonduri europene pentru cercetare şi locuri de muncă pentru tineri, dar cea mai mare parte a discursului său a fost politic.

    Mesajele economice au fost general-valabile, putând fi regăsite în discursul oricărui premier de după 1989.

    Victor Ponta a câştigat funcţia de preşedinte al PSD cu 3.851 voturi „pentru“, iar Liviu Dragnea a fot ales preşedinte executiv al PSD cu 3.807 voturi „pentru“, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi, respectiv 3.932.

     

    Ce mesaje a mai dat premierul Ponta

    • Suntem o ţară stabilă politic şi financiar într-o regiune şi Europă instabile; o ţară cu creştere economică într-o UE în recesiune; o ţară cu resurse naturale şi umane într-o UE fără; o ţară cu potenţial agricol (în special bio) într-o lume înfometată; o ţară aşezată de Dumnezeu în cel mai strategic punct pe harta energetică a lumii de azi.

    • Suntem şi o ţară cu uriaşe decalaje şi nedreptăţi sociale care trebuie rezolvate de noi; o ţară fără infrastructură; o ţară cu administraţie neperformantă şi extrem de refractară la orice reformă.

    • Vreau ca, în 2016, să fim primul partid care acoperă două cicluri electorale, care va conduce România în 2018 (la 100 de ani de la Marea Unire) şi 2019 (când România deţine preşedintia UE).

    • Să învăţăm din greselile noastre, să nu facem ce a făcut PDL, să ne combatem propria aroganţă sau corupţie, să promovăm oameni tot mai competenţi în funcţii, să nu credem că suntem veşnici la guvernare.

    • Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Antonescu: Nu suntem de acord cu începerea de azi a campaniei pentru europarlamentare

     Antonescu a spus că este normal ca PSD şi PNL să candideze pe liste separate la europarlamentare pentru că aceste alegeri sunt “de culoare, de familie politică europeană”.

    Preşedintele PNL a mai spus că ar fi fost de preferat o discuţie în USL despre acest fapt şi un anunţ comun, nu declaraţia unilaterală venită din partea PSD.

    Liderul liberal a spus că PNL nu este de acord cu începerea campaniei electorale pentru europarlamentare înainte cu un an de data acestor alegeri.

    “Sper că Ponta a vorbit simbolic, nu este nevoie de o campanie de un an”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sparge USL: doi-trei care nu pot să-şi ţină gura

    Ponta i-a catalogat pe liberalii critici drept “aceste vedete de Dâmboviţa care nu pot să-şi ţină gura”, pe motiv că nu au niciun mandat oficial de la PNL să-şi lanseze teoriile conspiraţiei despre PSD şi despre relaţia Ponta-Băsescu şi că vedetele în cauză reprezintă un risc pentru USL fiindcă sunt luate în serios de presă.

    Lucrul e parţial adevărat: teoriile respective (Ponta ar fi nominalizat-o la şefia parchetelor pe Codruţa Kovesi fiindcă e şantajat, i-ar fi trădat pe români şi ar trebui schimbat, PSD l-ar menţine în funcţie pe Traian Băsescu fiindcă moşteneşte mecanismul statului poliţienesc) sunt nu doar ieftine în sine, dar şi incompatibile cu atitudinea unui partener de guvernare ca PNL, al cărui şef, Crin Antonescu, s-a dovedit mereu împăciuitor şi curtenitor la adresa social-democraţilor, chiar şi sub presiune din partea susţinătorilor săi din PNL-PC de a adopta un ton mai critic.

    Partea care nu e adevărată este, în schimb, cea cu riscul de rupere a USL: riscul nu e nici creat de atitudinea lui Ponta, cum susţin Roşca sau Orban, nici propagat de presă, cum susţine Ponta, ci pur şi simplu nu există. Paradoxal sau nu, figurile zâmbitoare ale lui Ponta şi Antonescu sunt mult mai adevărate decât strigătele liberalilor tenebroşi. Ambele formaţiuni au nevoie una de alta mai mult ca oricând: nu doar ca să guverneze împreună, ci şi ca să aibă pe cine arunca vina pentru orice greşeală de guvernare (şi nu e vorba deloc de “greşeala” coabitării Victoria-Cotroceni).

  • Victor Ponta şi Ion Iliescu, realeşi la Congresul PSD. Dragnea, promovat preşedinte executiv

    Ponta a fost singurul candidat la şefia partidului. “Îmi doresc o echipă unită şi performantă”, a spus Ponta, după anunţarea rezultatelor, potrivit Mediafax.

    Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, a fost şi el singurul candidat pentru funcţia de preşedinte executiv, nou-înfiinţată în urma votului deschis acordat în unanimitate de congres.

    Ion Iliescu a fost propus de către Victor Ponta pentru a ocupa funcţia de preşedinte de onoare al partidului şi a fost votat în unanimitate de către delegaţi.

    Vicepreşedinţi la nivel naţional au fost aleşi, în ordinea numărului de voturi obţinute: Nicolae Bănicioiu, Marian Vanghelie, Titus Corlăţean, Dan Nica, Eugen Bejenariu, Constantin Niţă, Dan Şova şi Ion Călinoiu.

    Funcţii de vicepreşedinte alese pe regiuni au fost adjudecate de următorii candidaţi: Regiunea Nord – Est – Gheorghe Nichita; Regiunea Sud – Est – Marian Oprişan; Regiunea Sud – Mircea Cosma; Regiunea Sud – Vest – Paul Stănescu; Regiunea Vest – Ion Mocioalcă; Regiunea Nord – Vest – Ioan Rus; Regiunea Centru – Mircea Duşa; Regiunea Bucureşti – Ilfov – Robert Negoiţă.

    Cele cinci funcţii de vicepreşedinte alese din rândul Organizaţiei de femei au fost adjudecate, în ordinea numărului de voturi, de Ecaterina Andronescu, Corina Creţu, Rovana Plumb, Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea.

    De asemenea, Congresul PSD a adoptat cu unanimitate de voturi o rezoluţie prin care mandatează CExN al partidului să elaboreze şi să încheie un Protocol de colaborare între PSD şi UNPR şi să iniţieze procedurile privind fuziunea dintre cele două partide.