Multe dintre avioanele companiilor mici au ramas la sol. In paralel, Air France şi KLM declara deja pierderi de 60%, British Airways anuleaza 160 de zboruri pe saptamana, iar Delta Airlines renunta la multe curse de peste Ocean, inclusiv la Bucureşti.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
Vinerea trecuta, in jurul pranzului, prin fata magazinului Unirea din Bucuresti au trecut intr-un interval de cinci minute in jur de 14 persoane ce purtau casti. O jumatate de ora mai tarziu, in primul vagon al metroului care se indrepta spre Dristor, noua persoane din 30 calatoreau ascultand muzica in casti. “Este o modalitate de a ne deconecta de restul lumii, de a trai muzica care ne place, fara sa ii deranjam pe ceilalti”, spune Aurelia Moraru, psiholog. “Si o cale de a ne rupe de stresul si de zgomotul de fond din Bucuresti, un mod de a ne autoproteja si de a ne relaxa.”
Muzica din casti provine fie de la telefoanele mobile dotate cu player muzical sau radio FM, fie de la MP3 playere, doua categorii de produse care intra in competitie din acest punct de vedere. “Este destul de dificil de estimat care ar fi impactul noilor generatii de telefoane cu player asupra pietei de MP3 playere, avand in vedere accesibilitatea acestora, atat din punctul de vedere al diversitatii, cat si al pretului”, considera Daciana Tulpan, director de marketing la Philips. “Consumatorii s-au acomodat foarte bine cu acest produs. Ramane insa de vazut daca sunt dispusi sa renunte la player in schimbul telefonului mobil cu o asemenea functie.”
In opinia lui Catalin Boaru, director de marketing la IRIS (Integrated Romanian Information Systems), distribuitor unic al Apple in Romania, consumatorul tinde sa-si indrepte atentia din ce in ce mai mult catre dispozitive mobile, care ii permit sa asculte muzica, sa navigheze pe internet, dar in acelasi timp sa le foloseasca si ca terminal GSM. Acestea sunt de fapt motivele pentru care Apple a lansat iPhone, un echipament care inglobeaza toate aceste trasaturi ca niciun alt aparat existent in momentul de fata. Pentru muzica insa, din gama Apple sunt mult mai populare playerele iPod, considerate produse premium, pe de-o parte prin design si functionalitate, iar pe de alta parte prin pretul mai ridicat comparativ cu cel al majoritatii playerelor din magazine.
In Romania, spre exemplu, din totalul vanzarilor Apple, aproximativ 60% provin din comertul cu iPod-uri, iar la nivel mondial, 49% dintre utilizatorii de MP3 playere detin cel putin un iPod, potrivit unui studiu efectuat de compania americana de cercetare de piata In-Stat.
Atunci cand isi iau un player, consumatorii acorda o atentie deosebita functiilor acestora, principalele caracteristici cautate fiind calitatea cat mai buna a sunetului, fiabilitatea si durata de viata a bateriei, capacitatea de stocare, functia de reportofon si conectivitatea Bluetooth. “Cu toate acestea, de obicei se vinde in primul rand marca unui astfel de produs, consumatorii punand accent foarte mare pe reputatia brandului”, apreciaza Viorel Balanoiu, partener al OneStop.ro. “In lista prioritatilor urmeaza functiile playerului, pretul si designul, care trebuie sa fie original.” Balanoiu sustine in principal faptul ca oamenii sunt din ce in ce mai interesati de brand, vor gadget-uri complexe cu design original si cauta capacitati de redare foto, video, radio sau functii de reportofon, la preturi cat mai mici.
Dupa Catalin Boaru de la IRIS, “brandul este un criteriu definitoriu in alegerea unui MP3 player; din acest punct de vedere, iPod-urile de la Apple sunt deja un fel de emblema in industrie. Mai mult, exista destui cumparatori care afirma ca au cumparat un iPod chiar daca playerul pe care-l detin este alta marca, ceea ce denota cu adevarat notorietatea brandului si dorinta consumatorilor de a se asocia cu acesta”.
Pretul constituie de asemenea unul dintre factorii determinanti pentru achizitionarea unui MP3 player. In Romania, pretul mediu al unui MP3 player este de aproximativ 42 de euro, mult mai mic in comparatie cu nivelul din SUA, unde pretul mediu este de 62 de euro. Costul unui MP3 player difera de la o marca la alta, principalele motive fiind capacitatea de stocare a aparatului si functiile incorporate.
Insa indiferent de marca si de pret, vanzarile de playere sunt in continua crestere. In SUA, in 2007, piata MP3 playerelor a fost undeva in jur de 155 de milioane de unitati si se asteapta ca pana in 2010 sa creasca de patru ori, pana in jurul a 425 de milioane de unitati, in timp ce numarul de posesori se va dubla, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Bridge Ratings. In ce priveste cresterea medie anuala a pietei romanesti de playere, in ultimii ani se poate vorbi aproape de o dublare de la an la an din punct de vedere cantitativ, in timp ce din punctul de vedere al castigurilor, piata playerelor este asteptata sa creasca anul acesta cu peste 1,5 milioane de euro in 2008 comparativ cu anul trecut, cand s-au inregistrat vanzari de 7 mil. euro, conform estimarilor lui Viorel Balanoiu.
Nu toate companiile sunt de acord cu studiul OneStop. Spre exemplu, cei de la Samsung estimeaza ca anul acesta se vor vinde in Romania 350.000 de bucati, mai multe cu 75% fata de 2007, cand s-au vandut 200.000 de playere, in timp ce reprezentantii PCFun sustin ca cererea se afla intr-un usor regres, insa spera ca lucrurile se vor redresa in cea de-a doua jumatate a anului. Theodor Dimanche, product manager la eMag, sustine ca anul trecut s-au vandut, la nivelul companiei, aproximativ 7.500 de MP3 playere si ca anul acesta se asteapta o cifra aproape dubla – 14.000.
Daca vorbim de un profil al consumatorului, atat la scara mondiala, cat si la nivelul Romaniei, aceia care folosesc MP3 playerele sunt in principal tineri, care au o viata activa sau sunt impatimiti ai gadgeturilor. Conform studiilor internationale, aproximativ 70% dintre consumatorii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani detin un player portabil. “Consumatorul de MP3 playere isi petrece foarte mult timp in discutii in comunitati sau pe messenger. De altfel, cei mai multi isi creeaza playlist-urile cu melodii prin interactiunea in cadrul acestor comunitati, facand schimb cu prietenii”, observa Madalin Durca, director de marketing la PCFun. “Cei mai multi sunt tineri, fara venituri foarte mari, de unde ar putea fi desprinsa probabil si concluzia ca pretul platit pentru playere este mai jos decat media pietei.”
Un alt punct de vedere il au cei de la OneStop, care sustin ca in ziua de azi este o moda ca majoritatea tinerilor din companiile multinationale, cu o slujba unde lucreaza mult la calculator, sa asculte muzica la un aparat portabil. “Deci, ca sa rezumam, as defini consumatorul de MP3 playere ca fiind o persoana tanara, activa, cu atractie catre gadgeturi, cu un venit mediu sau chiar fara venit (vorbim aici de copii, elevi si studenti), care beneficiaza de veniturile parintilor”, afirma Viorel Balanoiu.
Banca Comerciala Romana nu ar fi avut cumparator in contextul financiar international de astazi, iar daca privatizarea ar fi intarziat cu inca opt luni n-am mai fi obtinut niciodata nici macar 2 mld. de euro pe pachetul de 62% din actiuni, afirma Sebastian Vladescu, fost sef al Comisiei de privatizare si fost ministru al finantelor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Elcen Bucuresti, producatorul de caldura al Bucurestiului, companie aflata in subordinea Ministerului Economei si Finantelor condus de Varujan Vosganian, avertizeaza ca la iarna nu va mai avea bani pentru a cumpara combustibil daca primaria lui Sorin Oprescu nu va aproba cresterea tarifului energiei termice cu 25%.
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
Din statistici, se pare ca pierd usor masinile diesel, mai ales daca proprietarii umbla mai mult prin oras si bat mai rar drumurile din tara. Spre necazul dealerilor auto s-a ajuns aici si din cauza preturilor de la pompa.
Amanunte pe www.protv.ro
La nivel de dotari, Logan facelift introduce ca noutate in domeniul sigurantei, sistemul de asistenta la franarea de urgenta (ABU). De asemenea, facelift-ul are coloana de directie ajustabila pe inaltime, iar oglinzile retrovizoare laterale au fost preluate de la Logan MCV, fiind mai mari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Primele vizate sunt painea, carnea si mezelurile, care s-au tot scumpit in ultimul an din pricina crizei internationale.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
"Nu putem sa ne comportam ca si cum pretul combustibilului nu ar fi explodat, ca si cum piata ar fi la fel de lejera ca in urma cu zece ani, iar mediul s-ar simti bine." Afirmatia ii apartine lui Jean Cyril Spinetta, presedintele companiei aeriene Air France-KLM, si a fost rostita saptamana trecuta in cadrul unei conferinte care a urmarit sa arate ca sefilor Air France-KLM le pasa de mediu.
Preocuparea lui Spinetta si a intregii echipe franco-olandeze vine intr-un moment in care compania, ca si toate celelalte grupuri aviatice, este din ce in ce mai afectata de cresterea pretului petrolului si cauta metode de a opri inevitabilele scumpiri ale biletelor de avion. Iar cum consumul mare de carburanti atrage si emisii sporite de noxe, Air France-KLM a gandit un program de investitii prin care sa evite cat mai mult inevitabilul: costurile in crestere abrupta ale carburantilor si problemele legate de comertul cu certificate de carbon (corespunzatoare unei anumite cantitati de emisii de gaze cu efect de sera la care au dreptul companiile). "Acestea doua sunt marile provocari cu care trebuie sa se confrunte companiile aeriene de acum inainte si nu avem cum sa le evitam", spune Spinetta.
Air France-KLM a intrat in sistemul ETS (European Trading Submissions) in 2004, alaturi de alte companii de aviatie precum British Airways, Lufthansa sau Austrian Airlines, si de atunci participa activ pe piata comertului cu certificate de carbon. ETS, in care sunt incluse companii europene responsabile pentru aproape jumatate din cantitatea de dioxid de carbon emanata la scara UE si aproape 40% din cantitatea totala de gaze cu efect de sera, ii obliga pe participanti sa se incadreze anual in cota de emisii alocata la nivel national, urmand sa-si procure diferenta necesara – ori sa poata profita atunci cand nu-si ating plafonul aprobat – cumparand, respectiv vanzand certificate de carbon pe piata libera la care participa celelalte companii incluse in sistem.
Costurile cu emisiile de carburanti, mai precis cu achizitionarea certificatelor de carbon, sunt un cost adaugat schemelor de tarife anterioare, nu tocmai confortabil pentru companiile care au decis sa adere la acest sistem. De ce au facut-o? Analistii sunt de parere ca tocmai pentru ca presupune deocamdata un cost relativ redus si ca este benefic pentru imagine. Chiar daca acest cost este redus, oficialii Air France-KLM nu apreciaza deloc faptul ca transportatorii aerieni mari au aderat la acest sistem, pe cand cei regionali sau low-costul nici macar nu au in plan intrarea in acest sistem.
Problema este accentuata, din punctul de vedere al transportatorilor de linie, in special al Lufthansa si Air France-KLM, cele mai mari companii aeriene europene, ca guvernele nu procedeaza eficient daca obliga doar marile companii sa investeasca in innoirea flotei si reducerea consumului de carburanti, respectiv a poluarii, si nu fac acelasi lucru si pentru companiile mai mici – care cumpara avioane din vechile flote ale marilor companii si astfel polueaza mai mult, fara a plati cote de carbon.
Modelul afacerilor low-cost, care nu prevede deocamdata intrarea in ETS, presupune si o taxa de carburant, dar percepe si bani suplimentari pentru fiecare bagaj atunci cand cumperi biletul, plus bani suplimentari pentru fiecare kilogram peste cele 25 de kilograme admise. Aceste companii isi administreaza astfel costurile mai bine, dat fiind ca din bilete si alte servicii (de pilda, catering la bord) isi sustin costurile de baza, nu si cele adaugate prin scumpirea carburantilor sau certificatele de carbon.
In plus, cum spune directorul financiar al grupului franco-olandez, Pierre-Henry Gourgeon, marii transportatori aerieni europeni se vad dezavantajati de concurenta cu operatorii care isi au hub-ul in afara UE si transporta pasageri dintr-o parte in alta a planetei ocolind Europa; sistemul cotelor de carbon ar determina, in opinia lui, o migrare a traficului de la hub-urile aeriene europene la cele din afara continentului, pentru a evita astfel costurile cu certificatele de carbon.
Discutiile la nivelul UE pentru imbunatatirea sistemului ETS sunt insa in plina desfasurare; pentru urmatoarea faza multianuala pentru care sunt alocate cote de emisii de carbon (actuala faza cuprinde perioada 2008-2012), Parlamentul European a dezbatut inclusiv propunerea de intrare sub incidenta ETS a tuturor zborurilor care vin si pleaca din teritoriul Uniunii Europene.
Discutia lui Jean Cyril Spinetta despre cotele de carbon arata insa si ca, in toata aceasta nebunie a pretului petrolului, Air France-KLM se simte invingatoare. Analistii din toata lumea au spus saptamanile trecute ca nici o companie aeriana nu poate evita socul pretului petrolului, iar Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) a facut un calcul conform caruia fiecare dolar aferent cresterii pretului la petrol creste cumulativ costurile totale ale liniilor aeriene cu 1,6 miliarde de euro.
In aceste conditii, presedintele Air France-KLM a fost chiar in masura sa pronunte cuvantul "profit" la conferinta de saptamana trecuta: "Air France-KLM nu are cum sa mentina aceeasi politica tarifara ca atunci cand petrolul costa 80 de dolari pe baril, cum era cu patru luni in urma. Facem hedging si folosim instrumente financiare, dar nu vom putea vorbi de profit decat daca petrolul se stabilizeaza la maxim 120 de dolari pe baril".
Alte companii aeriene, precum British Airways, profitabile, dar orientate catre cursele transatlantice, se deplaseaza rapid spre limita de risc si de daune: "Ne uitam la beneficiul in numerar de la fiecare zbor", a spus saptamana trecuta Willie Walsh, CEO al companiei britanice, care a completat ca isi permite sa mentina actuala politica a companiei "chiar si la 130 de dolari barilul" – numai ca pretul petrolului a depasit deja pragul amintit de el, trecand de 138 de dolari pe baril la bursa de marfuri din New York.
Jean Cyril Spinetta spune ca inca se bazeaza pe munca de zi cu zi a unei echipe de zece oameni din Air France-KLM care au lucrat cateva luni bune pentru a face hedging pentru 78% din cantitatea de combustibil necesara companiei pana in martie 2009. "Prin aceasta politica de acoperire a necesarului de combustibil cu patru ani in avans, compania a economisit cate 35 de dolari pe baril, atunci cand pretul petrolului a trecut de 120 de dolari", sustine Spinetta.
Evident, aceasta nu inseamna ca Air France-KLM nu a simtit cresterea pretului petrolului; cum spune directorul financiar Pierre-Henry Gourgeon, compania a constatat deja o reducere a cererii pentru cursele sale de pe rutele transatlantice. Dar aceasta e realitatea pietei, iar companiile aeriene trebuie sa-i faca fata ca sa-si asigure supravietuirea si, in cele mai fericite cazuri, profitul.
Conducerea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniu anunta ca noile preturi vor fi stabilite saptamana aceasta.
Amanunte pe www.protv.ro
Cumparatorul bucurestean de apartamente s-a schimbat peste noapte. Nu se mai grabeste sa cumpere pe loc, cauta cea mai buna oferta de finantare de la banci si asteapta sa vada cum merge piata.
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info