Tag: criza

  • Locuitorii din Doneţk şi Lugansk, îndemnaţi să părăsească oraşele din cauza unui posibil asalt

    “Ne adresăm tuturor locuitorilor paşnici cu îndemnul de a părăsi temporar aceste oraşe, deoarece acolo se va desfăşura o operaţiune antiteroristă”, a declarat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lîsenko.

    Potrivit lui Lîsenko, militarii ucraineni sunt dispuşi să-i ajute pe locuitorii care vor să părăsească regiunea.

    “Suntem dispuşi să oferim mijloacele de transport necesare pentru evacuarea persoanelor din aceste localităţi”, a adăugat el, subliniind totuşi că armata ucraineană nu va lansa tiruri asupra locuinţelor.

    “Nu procedăm ca militarii ruşi în Caucaz, care distrugeau oraşul din temelii, pentru a arbora un mic drapel”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    La rândul său, “premierul Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko a anunţat că insurgenţii planifică o “ofensivă la scară largă” în regiune, relatează agenţia rusă RIA Novosti, în ediţia electronică.

  • Primăria din Lugansk avertizează asupra unei catastrofe umanitare: “Este un adevărat război care a luat deja viaţa a peste 100 de locuitori paşnici”

    Această capitală regională apropiată de frontiera rusă, a cărei populaţie depăşea 500.000 de locuitori înainte de insurecţie, este afectată de confruntări aproape permanente de câteva săptămâni între forţele ucrainene şi rebelii proruşi.

    “Ceea ce se întâmplă în prezent la Lugansk (…) este un adevărat război care a luat deja viaţa a peste 100 de locuitori paşnici”, s-a alarmat primăria într-un comunicat.

    “După mai multe luni (de lupte, n.red.), din cauza blocadei şi tirurilor neîncetate, oraşul se află în pragul unei catastrofe umanitare”, a adăugat municipalitatea.

    Potrivit acesteia, electricitatea, apa curentă, liniile telefonice şi Internetul sunt întrerupte. Rezervele de carburanţi sunt epuizate, inclusiv pentru serviciile de salvare. În ceea ce priveşte alimentele, majoritatea magazinelor sunt închise şi livrările (de alimente şi apă potabilă) sunt întrerupte. Funcţionează doar brutăriile şi alimentarele. Salariile şi pensiile nu se mai plătesc de o lună, iar bancomatele sunt goale.

    Lugansk, situat în bazinul industrial şi minier Donbas, este una dintre zonele fierbinţi ale rebeliunii proruse care a proclamat aici o Republică populară, ca şi în oraşul Doneţk, situat la o distanţă de 150 de kilometri. Lupte violente au avut loc de la începutul ofensivei, în urmă cu trei luni, în special pentru controlul aeroportului.

    În fiecare zi, autorităţile locale anunţă victime în rândul civililor.

  • Paisprezece persoane, inclusiv zece militari ucraineni, ucise în confruntări în Ucraina

    “Patru cadavre nu au fost încă identificate. Poate fi vorba de militari ucraineni ori de terorişti (insurgenţi)”, a declarat pentru AFP Oleksii Dmitraşkivski, un purtător de cuvânt al Statului Major ucrainean.

    Statul Major a anunţat cu puţin timp înainte că trupe au căzut într-o “ambuscadă” a separatiştilor, în această localitate situată la aproximativ 25 de kilometri de locul unde s-a prăbuşit avionul malaysian care efectua zborul MH17, zonă în care încearcă să pătrundă experţi internaţionali.

    Forţele ucrainene şi-au reluat vineri ofensiva asupra insurgenţilor proruşi, suspendată cu o zi înainte cu scopul de a favoriza ancheta internaţională privnd drama care a condus la impunerea unor sancţiuni economice fără precedent Rusei, acuzată că-i înarmează pe rebeli şi le furnizează oameni.

    “În prezent, operaţiunile militare se află într-o fază activă”, a confirmat Dmitraşkivski. “Dar nu se duc lupte în zona în care s-a prăbuşit Beoingul. Astăzi (vineri), grupul de experţi internaţionali îşi va continua activitatea”, a adăugat el.

    Într-un comunicat, Statul Major ucrainean a anunţat că şi-a continuat înaintarea, începută în iulie, care i-a permis să-i respingă pe separatişti în câteva bastioane, în special în oraşele Doneţk şi Lugansk, dar şi în zona de frontieră cu Rusia care le desparte.

    Forţele ucrainene “au eliberat locallitatea Novîi Svit”, situată la aproximativ 25 de kilometri sud de Doneţk şi care are aproximativ 8.000 de locuitori, se arată în comunicat.

    Ele au anunţat că au constatat încălcări ale spaţiului aerian ucrainean de către aviaţia rusească.

    După ce a fost împiedicat timp de mai multe zile să acceadă la locul prăbuşirii Boeingului aparţinând companiei Malaysia Airlines din cauza luptelor, un mic grup de experţi olandezi şi australieni a reuşit să ajungă la faţa locului joi, pe o rută ocolitoare de câteva sute de kilometri, faţă de cei 60 de kilometri pe drumul direct.

    Un purtător de cuvânt al OSCE care-i însoţeşte pe inspectori a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că 14 vehicule au plecat vineri dimineaţa şi încearcă să ajungă la faţa locului, unde se află în continuare fragmente de fuzelaj şi rămăşiţe umane de la drama care s-a soldat, pe 17 iulie, cu 298 de morţi.

    Într-o întâlnire, joi, la Minsk, între reprezentanţi ai Ucrainei, separatiştilor proruşi şi Rusiei, sub egida OSCE, părţile “s-au angajat să asigure un acces securizat anchetatorilor internaţionali la locul prăbuşirii, până la încheierea anchetei pe teren”, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa într-un comunicat.

    O misiune înarmată a poliţiilor olandeză şi australiană, din care vor putea face cel mult 950 de persoane, urmează să înceapă vineri să se mobilizeze în zonă cu scopul de a o securiza.

  • Ucraina: Armata a preluat controlul asupra unui oraş de lângă Doneţk şi a fost atacată din Rusia

    Militari loialişti s-au angajat în confruntări armate şi la Ilovaisk, la aproximativ 20 de kilometri est de Doneţk, a precizat Statul Major al operaţiunilor ucrainene în est, într-un comunicat.

    După ce au preluat controlul asupra bastionului rebel de la Slaviansk, la începutul lui iulie, forţele ucrainene câştigă teren treptat şi se apropie de marile oraşe din regiune în care s-au regrupat separatiştii, şi anume Doneţk şi Lugansk.

    Ele şi-au intensificat în ultimele zile eforturile atât în zona dintre cele două oraşe, cât şi în apropiere de frontiera cu Rusia, acuzată de către Kiev şi Occident că alimentează rebeliunea cu armament şi combatanţi.

    Statul Major, care a precizat că trupele ucrainene nu au înregistrat nicio pierdere în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat că acestea au fost vizate de mai multe atacuri, în special marţi seara, când au fost efectuate tiruri de pe teritoriul rusesc asupra unui punct de trecere a frontierei, la Dovjanski.

    Trupele ucrainene au fost vizate miercuri dimineaţa de un atac cu şapte tancuri, susţinute de vehicule care au traversat frontiera din Rusia, în apropiere de satul Dibrivka, la nord-est de Doneţk, potrivit aceleiaşi surse.

    La Lugansk, un civil a fost omorât în confruntări armate în ultimele 24 de ore, au anunţat miercuri dimineaţa autorităţile locale.

     

  • Moscova cere Kievului să înceteze TIRURILE asupra teritoriului rus: “Se pare că Ucraina se teme de prezenţa observatorilor OSCE”

    Potrivit diplomaţiei ruse, “pe 29 iulie, angajaţi ai punctului vamal rus Gukovo au fost vizaţi de tiruri efectuate cu lansatoare de grenade şi arme automate ale militarilor ucraineni”.

    “Se pare că autorităţile de la Kiev se tem de prezenţa unei misiuni o observatorilor OSCE la Gukovo, chemată să monitorizeze situaţia la frontiera ruso-ucraineană”, apreciază Moscova.

    “Cerem Kievului să înceteze tirurile asupra teritoriului suveran al Federaţiei Ruse şi să garanteze securitatea observatorilor internaţionali”, a afirmat Ministerul rus de Externe.

    Ulterior, serviciile vamale ruse au anunţat evacuarea a peste 120 de persoane la punctul vamal Matveev-Kurgan, la ora 23.00 (00.00, ora României), după tiruri tiruri pe teritoriul ucrainean în apropiere de frontieră.

  • Radu Enache, la BM Storytellers: “Cine a rezistat în 2008 a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică”

    Iată discursul lui Radu Enache la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2008 a fost anul de referinţă al Continental Hotels, am avut cel mai bun nivel de venituri, cel mai bun grad de ocupare, cea mai bună evaluare a companiei. În ciuda faptului că începuse să se vocifereze despre criză, eram într-o asemenea exuberanţă şi euforie încât eram siguri că pe noi criza nu ne va atinge, deoarece noi suntem expuşi pe zona de trei stele, pe zona economică, şi credeam că doar zona de lux va fi afectată.

    După 2008 a venit însă 2009, cu o corecţie drastică de 26% şi cu toate tarele unei crize legate de concurenţă neloială, distrugerea unui întreg segment de turism prin renunţarea la structurarea industriei pe număr de stele, la care lucrasem atâta timp şi care ajunsese într-un final la nişte standard decente. Nu mai conta nimic în afară de preţ şi de atragerea clientului. În 2008, în Bucureşti, era un revpar (revenue per room – n.r.) situat de la aproape 29 de euro pentru o cameră de 2 stele economic până la o medie de 173 euro pentru o cameră din segmentul upscale. În 2009, în doar câteva luni, s-a ajuns la medii de la 15 euro până la 76 în Bucureşti, aşadar o cădere bruscă, fără o creştere ulterioară care să te ajute să te recuperezi: toată creşterea de 3-4% pe an s-a pierdut din cauza devalorizării cursului, din cauza creşterii costurilor, în special ale celor cu energia, din cauza impactului cu creşterea salariilor, chiar dacă foarte mici.

    Cine a rezistat în această perioadă a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică şi cum se poate să ai o reactivitate instantanee la tot ce se întâmplă în lumea de business.

    2008 a fost anul cel mai bun, a fost anul de referinţă, când vreau să mă bucur mă gândesc că poate voi ajunge din nou la business de 27 de milioane de euro, ca în 2008, când aveam şi cu 30% mai puţină capacitate. În toată perioada de criză am deschis hoteluri: unul de cinci stele pe Calea Victoriei, Continentalul din Sibiu l-am făcut Ibis, am deschis Continental Forum vizavi, tot în Sibiu. Pe scurt, am crescut capacitatea şi am scăzut nivelul de business, acum suntem la 22% faţă de 2008, cu mai multă capacitate. Am vândut Continental Gaizer, am făcut sales & lease back pentru a refinanţa businessul şi am făcut hotel Hello, care a fost cea mai mare satisfacţie a mea pe timp de criză; lansarea lui a coincis cu nevoia pieţei, este un brand cinstit de două stele destinat walk-in-ului, este accesat atât de turişti străini, cât şi de români, este chestiunea de două stele spre trei stele care a mers cu un grad de ocupare de peste 75% în fiecare an de criză.

    La începutul anului 2008 am primit o ofertă de vânzare pentru tot lanţul şi am refuzat-o. Atunci am avut şi ocazia să mă întâlnesc cu PPF, care a intrat în acţionariatul nostru, cumpărând un pachet de 30%, care a fost ulterior achizţionat de GED. În 2008, începusem să lucrez şi cu fiul meu în companie, l-am cooptat mult în tot ce înseamnă structurarea finanţărilor şi a fost o unealtă foarte bună în negocierile cu PPF, apoi în vânzarea către GED şi aşa mai departe. Acum coordonează Consiliul de Administraţie şi mă bazez mult pe el şi pe analiza lui.

    Noi am simţit problemele din al doilea trimestru din 2009. Toată lumea se îmbăta cu apă rece, dar din momentul când au văzut că e grav totul s-a redus brusc, nunţile s-au redus de la 500 la 100 de persoane, sejururile s-au redus la o noapte în loc de două, tot ce însemna MICE s-a tăiat de la o zi la alta, nu se mai făceau seminarii, conferinţe, team buildinguri, totul s-a tăiat radical. Ne-am confruntat şi cu un necaz enorm: cumpărasem Continental din Constanţa, dar acesta a fost ulterior retrocedat, iar tribunalul a emis sentinţă definitivă cum că noi trebuie să îl despăgubim pe proprietar, scoţând AVAS din cauză pe chestiuni de procedură, şi am plătit 3,5 milioane de euro pe 6 decembrie 2010. De atunci până acum, am câştigat procesul, dar nu am fost despăgubit, aşa că nu cred că voi recupera banii de la AVAS. Am hotărâre de executare, dar aştept la coadă să execut AVAS şi am numărul de ordine 28.600.

    Oful meu cel mai mare este că în aceeastă perioadă de criză nu s-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi pentru redarea încrederii în mediul de afaceri, s-a lucrat numai la fiscalitate, ne-au împovărat într-un hal fără de hal pentru că guvernul nu reuşeşte să rezolve problema colectării bugetare. Am spus la introducerea impozitului forfetar şi o să repet că nu ai nevoie să introduci taxe suplimentare, ci ai nevoie de colectare bugetară: fă ca oamenii să plătească taxe, TVA, CAS etc. Economia neagră care atinge 18-21% din PIB este groaznică, iar mai ales în turism şi servicii nefiscalizarea este enormă – eu din capul locului sunt dezavantajat, pentru că toţi ceilalţi sunt cu 24% mai ieftini. Am făcut corecţia legii turismului, de opt ani aşteptăm să intre în vigoare şi nu se întâmplă nimic. În tot acest timp, impactul în PIB al turismului este de 1,5%, 2% agregat, la 1,7 milioane de turişti în România.

  • Vremuri grele pentru noua guvernare interimară din Ucraina

    Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

    Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

    De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

    FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.

  • UE sancţionează şefii serviciilor ruseşti de informaţii pentru implicare în criza ucraineană. AMENINŢAREA Rusiei: UE a pus în pericol cooperarea în domeniul securităţii

     UE “a pus în pericol, ca să vorbim clar, cooperarea internaţională în domeniul securităţii”, reacţionează cu furie ministerul rus faţă de decizia anunţată sâmbătă de către UE.

    UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în Jurnalul oficial, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi o interdicţie de călătorie.

    Pe această listă au fost înscrise numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE avansează rapid către impunerea unor sancţiuni economice Rusiei privind criza ucraineană

     “Comisia va stabili rapid propunerile legislative necesare în toate domeniile identificate de către Consiliul” statelor, a anunţat CE într-un comunicat.

    Ambasadorii celor 28 de state membre UE, care s-au întâlnit prima dată joi pentru a examina propuneri de sancţiuni, s-au reunit din nou vineri dimineaţa. O nouă reuniune este programată pentru marţi, a anunţat Maja Kocijancic, o purtătoare de cuvânt. Însă, potrivit unei surse europene, ambasadorii se vor reîntâlni încă de luni.

    Întrebată despre o eventuală convocare a unui summit la nivel de şefi de stat şi de guverne în care să se decidă impunerea unor sancţiuni economice de anvergură, Kocijancic a subliniat că este necesară o decizie a statelor membre “la nivel politic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia limitează şi importurile de produse lactate din Ucraina

    “Am avut o reuniune pe tema laptelui şi produselor lactate ucrainene şi am decis să restrângem, începând de la 28 iulie, importarea acestor produse în Rusia”, a declarat pentru agenţia publică RIA Novosti Aleksei Alekseenko, un consilier al directorului Roselhoznadzor, Agenţia veterinară rusă.

    Autorităţile ruse reproşează produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    “Am contactat serviciul veterinar ucrainean pentru a efectua o anchetă, dar n-am primit niciun răspuns din partea lor”, a anunţat Alekseenko.

    “Decizia a fost luată. I-am informat pe colegii noştri ucraineni” în acest sens, a confirmat o sursă pentru agenţia Interfax.

    De asemenea, autorităţile ruse au decis să interzică, începând de luni, prezenţa produselor de origine vegetală provenind din Ucraina în bagaje de mână, bagaje şi colete trimise în Rusia.

    La începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocând o infestare cu dăunători.

    Moscova nu vede cu ochi buni semnarea de către Ucraina a unui acord de liber-schimb cu UE şi a avertizat că va adopta “măsuri de protecţie” în cazul în care se va adeveri că Acordul dăunează economiei ruseşti.

    Rusia a recurs la aceeaşi retorică şi împotriva Republicii Moldova, limitându-şi importurile de carne, fructe şi vinuri, după ce fosta republică sovietică a semnat un acord similar cu UE.

    Moscova este acuzată adesea că utilizează “arma comercială”, invocând motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.