BusinessMagazin

Tag: comert

  • Romanul, cel mai infidel consumator

    De la un nou tip de iaurt cu aroma exotica si pana la noi formate de programe TV, noutatile intretin vitalitatea unei piete in cautare continua de experiente proaspete de consum.

    „In cercetarile de piata, cand testam produse, respondentii isi declara aproape unanim intentia de a incerca produse noi“, declara Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS).

    E greu de spus insa cat din declaratii se traduce in practica, mai ales daca ne aducem aminte ca exista cateva produse care nu au mers pe piata romaneasca.

    La acest capitol se inscriu, spune Kivu, aparatele de manufacturat tigarete din tutun cumparat vrac sau prafurile de sucuri Tang, care au functionat bine pe piete ca Polonia si Turcia, dar in Romania nu au prins deloc.

    Astfel de esecuri nu exclud insa fascinatia permanenta a consumatorilor pentru noutate, care face din Romania o piata relativ dificila pentru producatori si comercianti. Mai exact, daca e suficient numele unui brand celebru ca sa atraga consumatorul spre un produs, nu e suficient si ca sa pastreze fidelitatea fata de marca respectiva.

    In jur de 70% dintre consumatorii de bere, de pilda, nu sunt loiali unui singur brand, ci au un repertoriu de marci echivalente, afirma Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries.

    „Restul de 30% sunt impartiti aproximativ egal intre cei loiali unei singure marci si cei care cumpara doar in functie de pret“, adauga Barsan. Interesul pentru noutate in dauna fidelitatii fata de brand defineste specificul national in materie de consum, apreciaza Alecsandra Fulga, client service manager la compania de cercetare de piata Synovate.

    Iar exigentele devin tot mai mari: „Consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, iar multe lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiratie“.

    Din acest punct de vedere, a alege un produs de marca va coincide de multe ori cu satisfacerea apetitului pentru noutate, iar stirile de genul „Brandul X va ajunge si pe piata romaneasca“ au impact tocmai la genul de consumator pretentios, atent la calitate.

    „Majoritatea marcilor nu au traditie, sunt relativ noi pe piata romaneasca. Si aceasta, implicit, duce la nevoia de a incerca permanent altceva“, spune Kivu. Mai departe insa, aviditatea clientilor fata de noutate tine de concurenta cresca nda de pe piata, care sileste brandurile si producatorii sa vina periodic cu oferte noi. Indiferent de domeniu, piata se satureaza daca nu i se ofera permanent noutati, fie ca e vorba de un produs bancar mai atractiv sau de perle de albire in compozit ia unui detergent.

    Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre consumatori aleg sa cumpere un produs de marca fiindca el apartine unui brand renumit si tot 2,5% fiindca produsul respectiv e durabil in timp. In schimb, 81% dintre consumatorii chestionati iau decizia de a cumpara un produs de marca fiindca ii ofera calitate buna sau cea mai buna calitate posibila pe piata.

    „Exista o mare deschidere a consumatorului roman fata de servicii inovatoare si sofisticate“, comenteaza Liliana Solomon, CEO al furnizorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Chiar daca au avut un decalaj tehnologic de cateva decenii, „romanii au ars etapele dezvoltarii, fiind acum, cel putin in ceea ce priveste comunicatiile mobile, la un nivel comparabil cu cel din tarile occidentale“, considera Liliana Solomon.

    Asemeni unui copil lasat liber intr-un magazin cu jucarii, clientul roman iubitor de tehnologie e permanent in contact cu ultimele noutati. „Avem clienti care ne intreaba despre produse cu cateva luni inainte de a aparea pe piata“, declara Madalin Durca, director de marketing al magazinului online de produse electronice PCFun.ro.
    Avand in vedere viteza cu care se schimba tehnologia si modelele in segmentul IT, un magazin specializat este practic obligat sa tina pasul, avand in vedere sofisticarea tot mai mare a cererii.

  • Ursus lanseaza berea cu gust de fructe

    Redd’s Fresh este prima bere cu aroma de fructe, produsa in Romania, printr-o linie de productie proprie, stabilita la Buzau. "Aceasta bere se mai fabrica si in Polonia, Rusia si Africa de Sud, si am fi putut sa o importam de acolo, insa am preferat sa ne creem propria linie de productie si sa investim mai degraba in dezvoltarea locala", spune Marian Olteanu, NPD Manager, Ursus Breweris.

    Campania de lansarea a produsului se va desfasura in perioada martie-aprilie, prin intermediul spoturilor TV si solo spoturilor. Redd’s Fresh va fi livrat in toate supermarketurile din tara, iar pretul de la raft este de aproximativ 2,2 lei.

    Ursus Breweries, filiala locala a SABMiller a avut anul trecut vanzari estimate la peste 200 milioane de euro, raportand o crestere de 18% a vanzarilor in ultimele trei luni ale anului, ritm de trei ori mai mare fata de cel inregistrat de grup in Polonia sau Rusia.

  • Bricostore creste cu 100%

    Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.

    Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.

    Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.

    „Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.

    „E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.

    Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.

    O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.

    Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.

    In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.

    Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.

    La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.

    Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.

    Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.

    Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.

    Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.

    Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.

    O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.

    Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.

    Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.

  • Al 23-lea Mega Image

    Suprafata de vanzare este de 900mp, din care 460 mp la parter (pentru produsele proaspete) si 440 mp la etajul 1 (pentru restul produselor). Suprafata construita totala a cladirii este de 1500mp. Supermarketul are 7 case de marcat si 10-15 locuri de parcare in fata magazinului.

    Magazinul din Brancoveanu are o sortimentatie de 8000 de produse, intre care un pentru produse de patiserie coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.

    “Acesta este primul din cele sase supermarketuri planuite a fi deschise in 2008. Mega Image va continua ritmul rapid de deschidere a magazinelor, avand in vedere ca acesta este cel de-al 3-lea magazin deschis in ultimele 3 luni”, a declarat  Jofn Kyritsis, Director General Mega Image.

    Fondata in 1995, Mega Image este unul din cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania si cel mai mare lant din Bucuresti, cu o retea ce cuprinde 23 magazine in Bucuresti, Constanta si Ploiesti.

  • Ikea este cea mai scumpa franciza din Romania

    Oamenii de afaceri romani au prins gustul francizelor si acum joaca la scara mare. Cea mai scumpa franciza care a ajuns pe piata autothona este Ikea, pentru care taxa initiala se ridica la aproximativ 11 milioane de euro.

    "In medie, investitia pentru achizitionarea unei francize se ridica la 55.000-60.000 de euro. Cea mai scumpa franciza care s-a vandut pe piata din Romania este IKEA, iar valoarea totala s-a ridicat la 36 de milioane de euro, suma ce reprezinta investitia in magazin, de circa 25 milioane de euro, si restul taxa initiala de franciza", a spus Razvan Blid, presedintele Asociatiei Retelelor de Francize din Romania, la Salonul International RoFrancize, care s-a desfasurat in Bucuresti la sfarsitul saptamanii trecute.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • Obi: Nu cumparam, vrem crestere organica

    Compania a analizat vreme de peste doi ani piata din Romania si a decis sa intre abia acum "pentru ca acum credem ca era momentul potrivit pentru noi", spune Messner.

    Piata DIY, a carei valoare a ajuns anul trecut, conform estimarilor BUSINESS Magazin, la 1 miliard de euro, este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord vest) si Stelcati Constanta (sud est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

  • TinaR vrea locul I in trei ani

    In urma cu 13 ani, cand incepea sa vanda haine, Rares Jianu nu se gandea ca la un moment dat isi va propune sa fie cel mai mare comerciant de moda de pe piata.

    Student in ultimul an, Rares Jianu avea 22 de ani cand s-a apucat de afaceri impreuna cu o colega de facultate, Iulia Stoica. In acesti ani, compania pe care cei doi au fondat-o a produs o marca – TinaR, vanzari de cinci milioane de euro in 2007 si a atras atentia unui fond de investitii care a oferit capital pentru dezvoltarea businessului.

    Acum, Rares Jianu tinteste pozitia de top a pietei romanesti a confectiilor, pentru care trebuie sa se lupte cu concurenti internationali, ca Zara sau Mango, dar si cu comercianti autohtoni precum House of Art sau Dinasty. „Nu-i usor deloc sa intri in competitie cu branduri internationale“, subliniaza evident a Gabriel Muraru, director general al Dinasty. Producatorii occidentali pot furniza insa modele de dezvoltare bune de urmat; „in urma cu vreo 20 de ani, spaniolii de la Zara sau Mango erau cum suntem noi acum“, comenteaza Rares Jianu.

    El isi justifica astfel convingerea ca obiectivul declarat – acela de a deveni lider pe piata romaneasca de confectii in 2011, atat ca numar de magazine, cat si ca vanzari – nu este imposibil de atins. „Zara a inceput cu un magazin in Spania, apoi a facut 10, pe urma au ajuns la 100, dupa care s-a extins in Portugalia, in Franta si asa mai departe“, continua Jianu, referindu-se la brandul fondat de actualul miliardar spaniol Amancio Ortega. In cazul TinaR, primul magazin propriu a fost deschis in 1997, pe Calea Victoriei.

    „Plateam 100 de dolari chirie pe metrul patrat, iar prin ’97 sa platesti chirie de cateva mii de dolari in fiecare luna pentru un singur magazin era destul de nebunesc“, isi aminteste Jianu. Pana atunci, Jianu si Iulia Stoica facusera bani din distributia de confectii: cumparau marfa de la fabrici si apoi o revindeau catre magazine.

    „Suntem dintre cei care au inceput cu 100 de dolari. Am cumparat marfa pe credit, am vandut-o, iar profitul ramas a fost reinvestit. Si tot asa“, spune Jianu. Tot in 1997, compania a mai deschis un magazin in galeria comerciala Mario Plaza. „Urmatorul magazin a fost in Unirea Shopping Center, pe urma am inceput sa participam la targuri de specialitate, si asa ne-am extins incet-incet“. A aparut apoi si numele – brandul TinaR, care inseamna de fapt „tinar“ – tanar, dupa segmentul de clienti vizat de companie.

    Pasul urmator a fost deschiderea unui atelier propriu, „unde sa cream noi ceea ce era sub eticheta TinaR“. Atelierul a fost insa inchis in urma cu doi ani, pentru ca nu mai era rentabil. Primul pas al TinaR spre consolidare a fost atragerea de finantare suplimentara. Anul trecut, fondatorii au decis sa vanda 49% din actiuni fondului olandez de investit ii Middle Europe Opportunity Fund II, administrat de Middle Europe Investment, prin intermediul unei majorari de capital cu prima de emisiune in valoare de 3 milioane de euro.

    „2007 a fost anul schimbarilor la TinaR. Am vandut actiuni pentru a atrage finantare. Anul acesta se va vedea ce-am facut cu banii dupa majorarea de capital de vara trecuta. Ne permitem acum sa crestem destul de mult si repede“, spune Jianu, care estimeaza valoarea companiei intre 10 si 15 milioane de euro.

    Tranzactia de anul trecut a evaluat TinaR la circa 6,1 milioane de euro. Rares Jianu precizeaza ca deocamdata nu-si pune problema sa faca un exit complet daca i s-ar propune sa vanda si restul de actiuni. Investitiile planificate acum de companie sunt de peste un milion de euro, pentru inaugurarea in acest an a cel putin zece magazine, in principal in centrele comerciale care urmeaza sa fie deschise in urma- toarea perioada. In prezent, reteaua TinaR numara 14 magazine, plus unul online, deschis in decembrie anul trecut si de la care asteapta vanzari anuale de 150.000 de euro.

    La cele zece magazine din acest an ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp. Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008. Grabirea extinderii lantului de magazine este o consecinta a aglomeratiei sporite din piata magazinelor de haine.

    In ultimul timp, au intrat in Romania sau si-au prega- tit intrarea multe nume mari ale industriei europene. „Sunt multe lanturi internationale si chiar regionale, care vin aici si pentru care e relativ simplu sa deschida 10 sau 20 de magazine in Romania“, spune fondatorul TinaR. Intr-adevar, retailerii internationali de moda au pus Romania pe harta extinderii lor: anul trecut au intrat pe rand pe piata Debenhams, lanturile germane Deichmann si Takko, retailerul german New Yorker, producatorul italian de imbra caminte OVS Industry, care a deschis primul magazin Oviesse in Polus Center din Cluj.

    Retailerul de moda bulgar Markam Fashion tocmai a semnat o intelegere cu reprezentantii Eurtrop Consulting din Bucuresti pentru deschiderea in franciza a doua magazine monobrand in Romania – primul in Galleria Mall din Buzau, iar cel de-al doilea intr-un mall in zona Berceni. Totodata, „modelul“ lui Jianu – Inditex (proprietarul Zara) – va deschide in aceasta primavara in Baneasa Shopping City nu mai putin de sapte magazine cu brandurile din portofoliu, dupa cele cinci de la Cluj si doua din Bucuresti inaugurate anul trecut.

    „Cred ca in urmatorii trei ani si Zara o sa incetineasca ritmul deschiderilor in Romania. Au deschis la Cluj, mai deschid in Baneasa si probabil ca asta va fi tot. Nu e piata pentru 40 de Zara in Romania“, considera Rares Jianu, care apreciaza totusi ca piata ar putea suporta cateva zeci de magazine TinaR. „Noi nu ne-am dezvoltat pana acum, pentru ca nu aveam unde. Conceptul nostru de magazin si de colectie se preteaza in mall-uri sau galerii comerciale si vrem sa fim prezent i in fiecare mall care se deschide“, explica omul de afaceri.

    Altfel spus, strategia de extindere coincide cu inmultirea marilor centre comerciale, in conditiile in care planurile anuntate de dezvoltatori arata ca pana in 2010 vor fi disponibili spre inchiriat peste doua milioane de metri patrati. Rares Jianu spune ca decizia lui cea mai inspirata de pana acum a fost cand s-a hotarat sa vanda nu numai niste haine, ci o eticheta – „sa construim si sa vindem un brand. Asta e esential“.

    Cel mai bun exemplu in acest sens, in industria textila romaneasca, l-au dat clujenii de la Jolidon, care acum au nu numai o retea de 68 de magazine in Romania, dar au reusit sa si exporte marca, avand 48 de magazine si filiale in Ungaria, Franta si Italia.

    Are in plan si TinaR sa se extinda si peste granita? „Ne vom consolida mai intai in Romania, si pe urma vom gandi o strategie de extindere regionala“, spune Jianu. „Cand vom acoperi piata Romaniei foarte bine, vom iesi si afara. Daca am avea o suta de magazine in tara, nu vad de ce n-am deschide si in Moldova sau in Bulgaria.“

  • UE scoate produsele “gratis”

    Oricat de impecabil e designul sau ambalajul unui produs, nimic nu atrage atentia clientului mai repede decat inscriptia „gratis“, ale carei dimensiuni par sa determine direct impactul in vanzari al produselor astfel promovate.

    Noua lege insa va interzice descrierea unui produs ca fiind „gratis“, „fara costuri“ sau cu alte formulari asemanatoare, ceea ce e de asteptat sa aiba o influenta directa in vanzarile magazinelor, dar si sa aduca schimbari in strategiile producatorilor si ale companiilor de publicitate.

    "Comertul modern a antrenat cumparatorul sa caute si sa astepte oferte speciale de genul x% gratis, x+y gratis", spune Liviu Irimia, director de marketing la InBev, unul dintre cei mai mari producatori de bere de pe piata.

    „Disparitia acestui tip de oferte de pe piata poate conduce la scaderea pietei, mai ales in marile retele, unde gratuitatile sunt cel mai des intalnite“, declara Irimia, care precizeaza totusi ca InBev nu are produse promovate cu descrierea „gratis“.

    In opinia lui, piata totala a berii va fi afectata doar intr- o mica masura, pentru ca marcile ale caror vanzari se sprijina pe promotiile de pret vor avea de pierdut in favoarea celor puternice din punctul de vedere al imaginii.

    Dintre toate tipurile de produse, cele mai amenintate de disparitia promotiilor de volum (x+y gratis) vor fi cele cu preturi joase, consum frecvent si concurenta acerba, spune Stefan Liute, director de strategie la compania de branding Grapefruit – mai ales ca aceste promotii s-au inradacinat foarte bine atat in comportamentul producatorilor si retailerilor, cat si in asteptarile consumatorilor.

    Cea mai mare parte a clientilor vizati de promotiile de volum constituie o buna tinta tocmai pentru ca nivelul de trai ii impune acest lucru, spune Liute. Odata cu cresterea puterii de cumparare, pretul va juca un rol mai mic in deciziile de achizitie, asa cum s-a simtit deja pe parcursul ultimilor ani, cand migratia clientilor spre segmente de pret si calitate superioara – fie la bere, produse din carne sau dulciuri – s-a sprijinit pe cresterea sensibila a veniturilor.

    Fata de piete mai dezvoltate insa, cum ar fi cele din vestul Europei – unde promotiile cu accent pe pretul mic mai au inca un cuvant de spus – puterea de cumparare a clientilor romani mai are de urcat insa cateva trepte. Cumparatorul roman este receptiv la ideea de promotie, care ii sugereaza automat „un pret bun“, declara Ciprian Moga, managing director la iQuest Consulting, companie de consultanta in comert.

    Receptivitatea la promotii e mare in special in zona produselor alimentare, cele mai spectaculoase rezultate fiind obtinute in vanzarea de produse ca bere, ulei sau alimente de baza. „O promotie de tipul «2+1 gratis» poate sa creasca volumele de vanzare de doua-trei ori“, afirma Moga.

    Gratuitatea are rezonanta si in comportamentul clientilor retelelor de tip cash & carry. „Promotiile cu gratuitati sunt esentiale pentru grupa de clienti profesionis ti, din categoria revanzatorilor, care apreciaza foarte mult ofertele cu gratuitate acordata in produse“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager la Metro Cash & Carry Romania si Moldova. Conform estimarilor specialistilor, cel putin jumatate dintre clientii finali au drept prim criteriu in decizia de cumparare pretul.

    In vartejul produs de noua lege „antigratis“ intra toate produsele, nu numai cele tangibile din raftul de magazin. „Sunt foarte curios cum vor reactiona marii furnizori de servicii de comunicare si date – ce vor face cu miile lor de minute, SMS-uri si servicii gratuite?“, se intreaba Liute. In opinia directorului de marketing al InBev, o alta victima a interdictiilor noii legi ar urma sa fie industria auto, ce promoveaza numeroase servicii si bonusuri la achizitia unei masini.

    Efectul imediat si cel mai vizibil se va produce insa in cazul produselor care se vand in cantitati mari si au o valoare unitara relativ mica, crede Ciprian Moga. In opinia lui, vor fi afectate produsele alimentare, in special cele conservate, apa, bauturile racoritoare, berea si vinurile de masa, respectiv cele ce apar cel mai frecvent in promot ii. In zona produselor nealimentare, reglementarea va produce efect asupra cosmeticelor si a detergentilor, a produselor de papetarie – care sunt promovate mai ales toamna, odata cu inceperea anului scolar, cu retete de genul „4 caiete+1 gratis“.

    Promovarile cu accent pe gratuitate, mai spune Moga, apar si in cazul catorva materiale de constructii de tipul ceramicii, al adezivilor, al vopselelor – pe principiul „cumperi faianta si primesti adeziv gratis“. In acest context, poate sa echivaleze disparitia cuvantului „gratis“ din prezentarea produsului cu sfarsitul ideii de promotie? Legea se fundamenteaza pe o directiva europeana de protectie a consumatorilor, care urmareste sa-i determine pe comercianti sa-i informeze corect pe cumparatori asupra a ceea ce cumpara, pornind de la premisa ca produsul sau serviciul prezentat drept gratuit este platit de fapt tot de cumparator, atunci cand achita celelalte produse ori servicii cu care se asociaza oferta gratuita. In realitate, asa cum se intampla si in celelalte tari unde directiva UE a inceput sa se aplice, se vor gasi alternative care sa comunice altfel promotiile lansate.


    Ordinul de la UE

  • IKEA a vandut 3.200 de perne in forma de inima

    De asemenea, din bistroul din cadrul magazinului s-au cumparat, in saptamana 8-14 februarie, 1.380 de cutii de bomboane de ciocolata si jeleuri in forma de inimioare, 540 sticle de cidru de mere, precum si 630 de torturi "Jag älskar dig" ("Te iubesc").

    Potrivit unui comunicat IKEA, in 14 februarie peste 8.000 de oameni au vizitat magazinul din Baneasa. Cei care au luat masa la restaurantul IKEA au servit in special preparatele disponibile exclusiv cu aceasta ocazie: meniul "afrodisiac" Vol au vent, din care s-au consumat peste 800 de portii, si prajitura Apelsinchokladkaka de ciocolata cu portocale, preparata dupa reteta suedeza, din care au fost consumate peste 900 de portii.

    Deschis in primavara anului trecut in cadrul platformei comerciale din Baneasa, magazinul IKEA a inregistrat in cele noua luni de functionare din 2007 vanzari totale de 70 de milioane de euro (inclusiv TVA), fiind vizitat de circa doua milioane de persoane.